În acest sens, Partidul Socialiștilor (PSRM) a venit deja cu o inițiativă de reducere de două ori a mărimii accizelor și impozitelor la produsele petroliere.

Iniţiativa socialiştilor ce poate provoca o gaură de miliarde la buget

Este greu de crezut că Guvernul sau Parlamentul ar accepta o asemenea măsură, care ar provoca pierderi de peste un miliard lei din buget, mai ales în condițiile în care guvernarea are nevoie stringentă de bani pentru o serie de mega-proiecte lansate în acest an: de la „Drumuri Bune” la „Prima Casă” şi „Arena Chişinău”.

În acest sens este cazul de a pune la îndoială sinceritatea socialiștilor, dacă ne aducem aminte că tonul majorărilor semnificative la accize l-a dat anume guvernul condus de Zinaida Greceanîi, actualmente membru al PSRM, care în anul a decis 2008 majorarea cu 50% a accizelor la produsele petroliere, în vigoare din anul 2009, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Ministerul Economiei și Infrastructurii nu a rămas în urmă şi - pentru a demonstra grijă de consumatori - a anunţat că a acționat în judecată ANRE, cerând anularea deciziei de a majora, din 12 iunie, preţurile plafon la benzină şi motorină.

Totuși, având în vedere creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, din care bugetul are de câștigat prin sporirea încasărilor din TVA, Guvernul în conjunctura actuală ar trebui cel puțin să oprească creșterile deja votate a mărimii accizelor pentru anii următori, sau - și mai bine - să procedeze la reducerea acestora.

Creșteri rapide și semnificative

Dincolo de toate acestea, ultimele decizii de a majora prețurile au generat emoții mult mai puternice decât în trecut și s-au materializat în proteste publice împotriva scumpirii carburanților. La sfârșitul luni mai și premierul Pavel Filip a făcut presiuni asupra ANRE de a anula majorarea prețurilor plafon.

De fapt, solicitarea șefului Guvernului și răspunsul pozitiv imediat din partea ANRE a ridicat semne rezonabile de întrebare privind gradul de independență a acestei instituții aflate sub control parlamentar, în condițiile în care membrii Agenției s-au supus executivului fără vreo explicație.

Sentimentul de frustrare și revoltă al oamenilor este unul explicabil având în vedere că scumpirile au fost succesive, rapide și semnificative, iar explicațiile ANRE privind aceste majorări au fost inexistente. În plus, contextul unui an electoral își are rolul său în această ecuație. În această conjunctură, Mold-Street.com și-a propus să analizeze cum au evoluat prețurile la carburanți atât în ultimii ani, cât și nemijlocit în ultima perioadă, precum și care sunt factorii ce au influențat majorarea sau diminuarea acestora.

Astfel, după o scădere abruptă în anul 2009, când media anuală a prețurilor la carburanți a fost la nivelul minim al ultimilor 10 ani, din 2010 până în anul 2014 prețurile au crescut constant, ca pentru anii 2015 și 2016 să fim martori la o inversare de trend. Însă tendința de scădere a prețurilor a rezistat până în anul 2017, când acestea au revenit cu o creștere medie anuală de 6,9% în cazul benzinei, până la 16,88 lei pentru un litru.

Evoluția prețului cu amănuntul la benzină și motorină

Însă începând cu 21 februarie 2018, când a fost efectuată ultima reducere a prețurilor plafon de către ANRE, la fiecare două săptămâni prețurile au crescut succesiv de la un preț maxim admis de 17,67 pentru un litru de benzină la 19,79 lei la sfârșitul lunii mai, decizie care însă a fost suspendată după solicitarea premierului Filip, revenindu-se la nivelul maxim anterior de 19,15 lei pentru un litru.

Când prețul benzinei a trecut pragul de un euro

Pentru a amplifica efectul psihologic al majorării prețurilor la carburanți, o parte din media a afirmat că la nivelul de 19,79 lei per litru de benzină, prețul acesteia a depășit în premieră nivelul de 1 euro, afirmație ce nu corespunde realității. Or, atât în anul 2012, cât și în 2013 la nivelul de atunci al ratei MDL/EUR, prețul mediu al benzinei exprimat în moneda unică europeană a fost de 1,06 euro și, respectiv, 1,03 euro.

În consecință, evoluția leului față de principalele valute de referință este unul din factorii cheie ce influențează prețurile la carburanți. Pe lângă rata de schimb, un alt factor semnificativ este prețul de import, care depinde de evoluțiile prețurilor pe piețele internaționale, dar și politica fiscală a statului, în special prin intermediul accizelor aplicate.

Cum miliardul furat a influențat prețurile la carburanți

Urmărind evoluția prețului mediu cu amănuntul la benzină prin prisma dinamicii cotațiilor medii ale barilului de petrol marca Brent, care este un indicator de referință la formarea prețurilor la produsele energetice pe piața internațională, cât și a ratei de schimb MDL/USD, putem constata că în perioada 2010-2012 prețurile pe piața locală au crescut în special din contul majorării prețurilor de import.

Dar începând cu a doua jumătate a anului 2013, prețurile carburanților pe piețele internaționale au început să scadă, tendință care s-a accentuat în special în anii 2015 și 2016, când cotațiile unui baril de petrol au scăzut de peste două ori.

În pofida acestui fapt, însă, scăderea prețurilor pe piața locală în 2015 (-3,5%) și 2016 (-8,6%) a fost practic neglijată de consumatori, ca urmare a ecoului fraudei în sectorul bancar, care a lovit puternic în moneda națională. Rata medie MDL/USD din 2016 a constituit 19,92 la 1, fiind cu 58% faţă de nivelul mediu din anul 2013 - 12,59 lei la 1 dolar SUA. În anul 2017 leul s-a aprecait cu 7,2% față de dolar, dar barilul de petrol pe piețele internaționale s-a scumpit mult mai puternic (+24,6%), motiv pentru care şi prețurile medii la carburanți pe piața locală au fost în creștere.

Evoluția prețului barilului de petrol Brent pe piețele internaționale și rata de schimb MDL/USD

Surse: ANRE, BNM, BNS

La începutul anului 2018, prețurile pe piețele internaționale au continuat să crească substanțial. Dacă în medie în 2017 cotațiile barilului de petrol au fost de 54 USD, în primul trimestru al anului curent acest nivel a atins 66 USD, pentru ca în ultima decadă a lunii mai indicatorul dat să fie de 76 USD per baril. Având în vedere că în aceeași perioadă moneda națională nu s-a apreciat în mod semnificativ, unda acestor majorări a ajuns și la prețurile la carburanți din Republica Moldova.

Încet, dar stabil – accizele au contribuit la creșterea prețurilor

Însă dacă cotațiile pe piețele internaționale a petrolului și rata de schimb leu/dolar au oscilat în ambele sensuri, un factor ce a contribuit constant la creșterea prețurilor este politica fiscală a statului prin accizele stabilite.

Dacă cu un deceniu în urmă valoarea accizei la benzină era de 1.200 lei per tonă, în anul 2018 suma dată este de 4,1 ori mai mare (4.961 lei). Cele mai mari majorări de accize la carburanți au avut loc în anii 2009 și 2010 când guvernarea comunistă, apoi și guvernul Filat care i-au succedat, au recurs la majorarea accizelor cu câte 50%. Ulterior, accizele la produsele petroliere au continuat să crească constant, fiind o sursă stabilă de suplinire a veniturilor la buget pentru toate guvernele din ultimii 10 ani. De exemplu, potrivit prevederilor actuale ale Codului Fiscal, accizele la benzină vor crește și în anul 2019, cât și în 2020 când urmează să atingă un nivel de 5.960 lei pentru o tonă de benzină.

Evoluția accizelor la importul de produse petroliere, lei per tonă

Cu taxe ca în Europa, dar cu salarii ca în Moldova

În Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) 2018-2020 autoritățile argumentează majorarea accizelor la produsele petroliere cu necesitatea de “a fi aduse în conformitate cu valorile minime stabilite în directivele Uniunii Europene”.

După cum rezultă din estimările Ministerului Finanțelor din nota informativă la politica bugetar-fiscală pentru anul 2018, doar din contul majorării accizelor se mizează pe suplinirea veniturilor la buget în plus cu 192 milioane lei.

Graba autorităților de a alinia taxele cu cele din UE nu este însoțită și de o creștere proporțională a veniturilor populației. Or, după cum arată calculele economistului Veaceslav Ioniță, Republica Moldova este pe locul 44 din 45 în Europa după cantitatea de litri de benzină ce poate fi procurată cu un salariu mediu. Reieșind din datele ANRE privind cantitățile importate de benzină și motorină, autoritățile au acumulat în 2017 la buget din contul accizelor la produsele petroliere aproximativ 1,9 miliarde lei. Dacă mai adăugăm încasările din TVA estimate la peste 2,5 miliarde lei, rezultă că din TVA și accizele la benzină și motorină în 2017 la buget s-a acumulat o sumă totală de circa 4,5 miliarde lei.

Urmând logica datelor de mai sus, dacă în anul 2008 la fiecare litru de benzină procurat, valoarea accizului era de 0,91 lei, în anul 2014 acesta era deja de 2,66 lei, pentru ca în 2018 accizul per litru să atingă deja 3,77 lei. La începutul anului 2019, prețul benzinei doar din contul accizului va mai crește adițional cu 34 bani, pentru ca în anul 2020 să mai crească cu încă 41 de bani.

Şapte lei per litru de benzină sunt impozite

În cazul în care mai adăugăm și TVA, care în cazul benzinei și motorinei este la cota standard de 20%, reiese că dacă cu 10 ani în urmă, la un preț mediu al benzinei de 12,62 lei, la fiecare litru de benzină cumpărat impozitele constituiau 3,02 lei. La momentul actual în condițiile prețului plafon de 19,15 lei per litru, suma impozitelor este de aproape 7 lei (6,96 lei).

În același timp, prețul cu amănuntul al benzinei fără de impozite, care se formează din costurile de import, transport, distribuție, întreținerea personalului și a rețelei de benzinării, taxe de licență plus profitul operatorilor este în condițiile prețului plafon actual în valoare de 12,19 lei per litru. Interesant este faptul că acest preț nu este un maxim istoric.

Or, prețul mediu din 2014 fără de impozite a fost de 12,27 lei per litru, iar acesta este un indicator în plus al impactului în creștere al contribuției impozitelor la formarea prețurilor la carburanți.

Evoluția prețului cu amănuntul la benzină

Prețurile de import a benzinei – tot mai mari

Pentru a desprinde mai bine dinamica prețurilor din ultima perioadă, Mold-Street a analizat dinamica prețurilor la benzină în ultimele 12 luni consecutive și care a fost structura estimativă a acestora. Astfel, în luna iunie 2017 prețul cu amănuntul al benzinei fără TVA a fost de 13,35 lei per litru, din care prețului de import i-a revenit 6,7 lei, accizului – 3,47 lei, respectiv celelalte componente precum cheltuielile administrative, de distribuție, de întreținere a rețelei, profitul etc. au constituit 3,16 lei per litru.

Prețul de la finele lunii mai 2017/2018 de 19,15 lei se datorează creșterii prețului de import față de iunie 2017 cu 3,3 lei și a accizului – cu 30 de bani. În același timp, celelalte cheltuieli suportate de operatori, inclusiv profitul sunt de doar 2,14 lei per litru, ceea ce este un indicator că majorarea prețului plafon de către ANRE până la nivelul de 19,79 lei a fost cel mai probabil justificat economic reieșind din datele disponibile.

Evoluția lunară a prețurilor plafon la benzină în ultimele 12 luni

Este de consemnat că actualul mod de formare a prețurilor este utilizat începând cu iunie 2016 după modificările la Legea privind piața produselor petroliere, prin care a fost aplicat un nou concept de formare a prețului la produsele petroliere, fiind introdusă noțiunea de „preț plafon”. La fiecare două săptămâni, în funcţie de cotaţiile Platts și Argus din perioada precedentă, ANRE stabileşte preţurile plafon de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale şi le publică pe pagina sa web, totodată fiind interzisă comercializarea cu amănuntul a produselor petroliere principale la un preţ mai mare.

După introducerea prețurilor plafon, comercializarea cu ridicata a benzinei şi motorinei se efectuează în continuare la preţuri libere. Aici am depistat evoluţii curioase în comparaţie cu preţul cu amănuntul.

Astfel, dacă în anii 2014 și 2015 diferența dintre prețul unui litru de benzină retail față de engros a fost de 3,44, respectiv 4,67 lei, în anii 2016 și 2017 după introducerea prețurilor plafon diferența dată a fost de doar 2,59 și, respectiv, 2,38 lei per litru.

Anul electoral şi perspectivele prețurilor la carburanți

În final, din datele deschise disponibile se poate constata că evoluțiile prețurilor la carburanți din ultimele luni sunt mai degrabă un rezultat al conjuncturii economice decât vreo careva teorie a conspirației, iar principala greșeală a ANRE este lipsa de comunicare eficientă cu publicul și de prezentare explicativă în mod transparent a factorilor ce influențează prețul, într-un fel sau altul.

În același timp, creșterea prețurilor de import din ultimele 18 luni și, în special, din ultimele luni scoate în prim plan și impactul majorărilor succesive de către autorități a accizelor la carburanți.

Totuși, partea cea mai tristă este că spațiu de ieftinire a carburanţilor nu prea există, chiar dacă la una din ultimele ședințe de Guvern premierul Pavel Filip ceruse MEI să prezinte posibilitățile de ajustare a legislației în acest scop.

Or, dacă se va adeveri pronosticul băncii americane Merrill Lynch, potrivit căreia barilul de petrol în 2019 ar putea ajunge la 100 dolari și prognozele Băncii Mondiale de apreciere a dolarului american, atunci prețul unui litru de benzină de 20 de lei ar putea să pară un vis de nerealizat.

Dacă tendința de creștere a prețurilor la carburanți se va menține va arăta timpul, dar cert este că actorii electorali vor exploata la maximum acest subiect, iar partidele de la guvernare vor încerca să meargă împotriva trendului, de dragul voturilor, revenind la albia normalității după scrutin. Inițiativa socialiștilor și directivele lansate de democrați prin intermediul premierului sau MEI se înscriu perfect în această concluzie.