Modificări la Codul educației: Ce se schimbă pentru elevi, profesori și rectori

Directoarea adjunctă a Centrului Educațional ProDidactica, Viorica Goraș-Postică, a declarat că reorganizarea rețelei școlare are argumente solide, însă unele prevederi necesită o analiză mai riguroasă, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

„Reorganizarea rețelei școlare are argumente solide, însă unele modificări la Codul educației trebuie analizate mai riguros, prin prisma cercetărilor comparative și a consultărilor extinse cu mediul universitar și asociativ”, a subliniat aceasta.

Introducerea notelor și a examenelor naționale în clasa a IV-a este una dintre cele mai controversate măsuri. Potrivit Vioricăi Goraș-Postică, evaluarea prin note începe, în general, mai târziu în statele cu sisteme educaționale avansate, iar revenirea la note în ciclul primar ar contraveni tendințelor internaționale.

Pe de altă parte, doctorul în pedagogie și conferențiarul universitar Mariana Marin consideră că măsura poate facilita tranziția elevilor către gimnaziu și reprezintă un compromis între solicitările părinților și realitățile din școli.

„Cercetările pe care le-am realizat anul trecut ne-au arătat că practica notelor neformale a existat în clasa a IV-a. Învățătorii orientau copiii asupra echivalenței punctajelor cu notele, ceea ce ajută tranziția. În 2020, copiii din clasa a V-a nu primeau note până la 1 noiembrie, pentru a facilita adaptarea. Totuși, în două luni copilul nu reușește să acumuleze suficiente evaluări pentru o notă semestrială”, a explicat Mariana Marin.

Un alt subiect sensibil este reorganizarea școlilor cu un număr redus de elevi. Potrivit specialiștilor, unele percepții din spațiul public ar fi eronate, iar declarațiile despre „închiderea masivă a școlilor” ar avea, în unele cazuri, tentă politică.

„Am văzut eforturile colosale ale autorităților pentru a sprijini școlile cu perspectivă. Acolo se investește în infrastructură și se creează condiții care oferă garanția succesului școlar. Sunt rezerve, dar multe declarații sunt făcute în necunoștință de cauză”, a precizat Viorica Goraș-Postică.

În 2026, 73 de școli urmează să fie reorganizate. Dintre acestea, 63 vor continua să activeze în localitate, dar sub o altă formă juridică, iar zece vor fi închise. Elevii care vor fi nevoiți să învețe într-o altă localitate vor beneficia de o indemnizație lunară de 1.000 de lei, timp de doi ani.

O altă modificare vizează posibilitatea ca rectorii să candideze pentru un al treilea mandat. Autoritățile susțin că prevederea nu oferă garanții suplimentare pentru ocuparea funcției, ci doar dreptul de a candida.

Secretarul de stat la Ministerul Educației și Cercetării, Valentina Olaru, a respins ideea că reorganizarea Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul ar avea legătură directă cu alegerile de la Universitatea Tehnică a Moldovei.

„Domnul rector de la Universitatea Tehnică nu avea nevoie de absorbția Universității de la Cahul pentru a candida la al treilea mandat. Pentru Universitatea de la Cahul, această reorganizare este o oportunitate de menținere și creștere. Dacă nu se făcea acest lucru, în trei ani universitatea dispărea”, a declarat Valentina Olaru, menționând că tot mai mulți tineri aleg, în ultimii ani, să studieze la Universitatea din Galați.

În total, proiectul de lege prevede 18 modificări la Codul educației, menite, potrivit autorităților, să îmbunătățească sistemul educațional național. Printre acestea se numără autonomia financiară pentru școlile mari și sprijin extins pentru copiii cu dizabilități și pentru cei din diasporă.