Mituri vs. realitate: Ce arată datele despre imigranții care vin în R. Moldova

Mesaje precum „ne invadează țara”, „ne distrug cultura” sau „ne iau locurile de muncă” circulă frecvent pe rețelele sociale. Unii internauți susțin că „indienii vor veni în R. Moldova într-o cantitate foarte mare” sau că „satele vor fi pline de indieni și pakistanezi”, afirmații fără suport în datele oficiale, transmite Știri.md cu referire la tv8.md.

Subiectul este exploatat și politic. Președintele Partidului Moldova Mare, Victoria Furtună, a afirmat că „doar în anul 2026, pe zi pleacă din țară 46 de cetățeni. Pe când migrația, în țară, doar în 2026 avem 80.000 de străini”, o declarație care nu este confirmată de statisticile oficiale.

În realitate, numărul străinilor care aleg să trăiască în R. Moldova nu a atins niveluri îngrijorătoare. Potrivit sociologului Veronica Ateș, director executiv al ATES Research Group, fluxurile de imigranți au variat în timp.

„Procentul lor a fost în creștere la începutul anilor 2000. S-a ajuns chiar la 5.000 pe an. Pe urmă, când a fost Covid-19, numărul lor a scăzut chiar la 600. Din 2021 încoace, noi iarăși atestăm o creștere a numărului imigranților”, a explicat aceasta.

Datele din Registrul de stat al populației arată că, la sfârșitul anului 2021, în Republica Moldova erau stabiliți 36.883 de cetățeni străini, iar până la 1 aprilie curent numărul acestora a ajuns la 47.566, inclusiv apatrizii. Cei mai mulți provin din România, Federația Rusă, Ucraina, Marea Britanie și Italia.

Principalul motiv pentru care străinii aleg Republica Moldova este munca. Potrivit datelor Biroul Național de Statistică, din cei 6.566 de imigranți înregistrați în 2024, peste 3.000 au venit pentru a lucra.

„Forța de muncă nu se ajunge în Republica Moldova. Avem un declin. La un milion 300.000 populația activă, aptă de muncă, noi acum avem 43% din populație, în jur de 800.000 de oameni”, a explicat Veronica Ateș.

Specialiștii spun că forța de muncă din exterior contribuie la reducerea efectelor crizei demografice și sprijină economia prin taxe și consum.

Un alt mit frecvent este că imigranții ar afecta cultura locală. În realitate, aceștia reprezintă aproximativ 2% din populația țării.

De asemenea, anual sunt înregistrate circa 1.000 de căsătorii între cetățeni moldoveni și străini.

Sociologii atrag atenția că dificultățile de integrare există, însă sunt legate mai ales de bariere lingvistice și atitudini sociale.

„Noi cam dificil acceptăm alți oameni. Limba este un punct culminant care ne împarte. Tinerii sunt mult mai deschiși și acceptă orice nou”, a subliniat Veronica Ateș.

Experții consideră că, în locul discursului de ură și al dezinformării, este necesară promovarea unei abordări bazate pe date, empatie și toleranță.