Ministerul Finanțelor a plasat valori mobiliare de stat de 3,52 miliarde de lei

La licitația de marți, 5 mai, rata medie nominală a dobânzii la valorile cu scadența la 182 de zile a fost de 9,54%, aceeași ca la licitația din 14 aprilie. Cu toate acestea, în ciuda faptului că emitentul a oferit valori semestriale în valoare de 1,1 miliarde de lei, cererea crescută din partea investitorilor a împins volumul ofertei la 1,93 miliarde de lei, transmite Știri.md cu referire la infotag.md.

Cererea investitorilor pentru valorile mobiliare cu scadența la 91 de zile a depășit, de asemenea, oferta Ministerului: emitentul a oferit aceste valori în valoare de 40 de milioane de lei, iar cererea a depășit 48 de milioane de lei. În urma licitației, au fost plasate valori trimestriale în valoare de 47,74 milioane de lei, cu un randament nominal mediu de 3,03%. 

În timp ce Ministerul a oferit titluri de stat anuale în valoare de 1,61 miliarde de lei, cererea băncilor pentru aceste titluri a fost mai mică, însumând 1,54 miliarde de lei. Emitentul a satisfăcut ofertele investitorilor pentru suma solicitată. Randamentul acestor titluri a fost: minim 9,45% (9,20% la licitația precedentă), maxim 9,56% (același ca la licitația precedentă) și mediu 9,54%, același ca la licitația precedentă. 

Profesioniștii pieței intervievați de Infotag au remarcat nevoia mare de resurse împrumutate a Ministerului Finanțelor.

„În timp ce Ministerul a oferit 2,75 miliarde de lei în titluri de stat, Ministerul a plasat 3,52 miliarde de lei în titluri de stat la licitație, demonstrând nevoia bugetului de resurse suplimentare. Dacă BNM va majora rezervele minime obligatorii pentru bănci, este puțin probabil ca ministerul să poată emite titluri de stat în astfel de volume în viitor, deoarece băncile comerciale se vor confrunta cu o problemă critică de lichiditate”, a declarat sursa agenției.

Un alt participant la piață nu a exclus posibilitatea ca volumul brusc crescut al plasamentelor de valori mobiliare să se datoreze faptului că randamentele acestora ar putea crește la licitațiile ulterioare, ceea ce ar face plasamentele mai costisitoare pentru bugetul de stat. 

„Totuși, volumele tot mai mari de plasamente de valori mobiliare duc la o creștere a deficitului bugetar, ceea ce, de asemenea, nu este în interesul Ministerului Finanțelor”, a menționat el.

Joi, 7 mai, Comitetul Executiv al BNM va avea următoarea ședință, în cadrul căreia autoritatea de reglementare va analiza principalii indicatori ai politicii sale monetare. Unii participanți la piață consideră că BNM ar putea utiliza unul dintre instrumentele sale monetare: creșterea rezervelor pentru bănci și creșterea ratei de bază.

„Creșterea atât a rezervelor bancare, cât și a ratei de bază va duce la o restricționare viitoare a masei monetare, în timp ce, într-o criză, atât economia, cât și populația, dimpotrivă, necesită o creștere a masei monetare. Rămâne neclar cum va reacționa BNM la inflația pe care o prezice toată lumea: va acționa a priori sau, ca înainte, ulterior”, a declarat expertul financiar Vladimir Golovatiuc unui corespondent Infotag.