Concluziile apar într-o analiză realizată de experții Andrei Rusu și Andrei Curăraru pentru Watchdog.md. Mai exact, în perioada monitorizată au fost identificate 1.505 reclame sponsorizate pe platformele Meta, cu un buget total estimat la 45.000 de euro, transmite Știri.md.

Ilan Șor domină topul cu 1.326 de reclame (88%), pentru care a cheltuit 31.687 de euro. Topul este urmat de Andrei Năstase, cu 110 reclame în valoare de circa 10.000 de euro.

Marian Lupu, prin noul partid „Mișcarea Respect Moldova”, a alocat 3.373 de euro pentru 61 de reclame.

Printre paginile finanțate de Șor se regăsesc cele ale unor politicieni precum Vasile Tarlev și Victoria Furtună, partidele „Republican Inima Moldovei” și „Moldova Mare”, dar și postul TV „MD24”. Acesta din urmă a funcționat ca un „nod proxy major”, gestionând aproape 69% din totalul reclamelor sponsorizate de Șor, înainte de a fi eliminat de Meta.

Șor a reluat și finanțarea unor pagini anonime cu denumiri patriotice, precum „Știri din Moldova”, „Сильная Молдова” și „News Moldova”, pentru a fragmenta riscul și a ascunde sursa primară a mesajelor.

Pe YouTube, rețeaua Șor și jurnalista Natalia Morari au sponsorizat în total 319 reclame. Totuși, lipsa etichetării „political ads” de către Google face imposibilă estimarea exactă a cheltuielilor și a audienței acestor campanii.

Experții notează că reclamele au promovat în special mesaje menite să erodeze încrederea în instituțiile statului și în direcția europeană a țării.

Printre narativele identificate:

PAS va frauda alegerile parlamentare, în special în diasporă;
Guvernarea persecută Biserica Ortodoxă din Moldova;
PAS ar fi sărăcit țara și ar fi impus cenzura;
UE și PAS au distrus agricultura moldovenească;
Bugeacul aparține Republicii Moldova, nu Ucrainei;
Moldova „nu va deveni niciodată membră a UE”.

Analiza subliniază că resursele au fost concentrate fără precedent într-un singur nucleu – rețeaua Ilan Șor, ceea ce arată un model de propagandă multistratificat și rezilient.

Potrivit experților, aceste campanii au ca obiectiv destabilizarea climatului politic și subminarea parcursului european al Republicii Moldova. În acest context, autoritățile și partidele proeuropene sunt îndemnate să-și intensifice eforturile de comunicare publică și să colaboreze cu platformele digitale pentru prevenirea ingerințelor electorale.