4 mai, 17:132
243

Memoriu: Libertatea presei din R. Moldova, în declin alarmant în 2020

4 mai, 17:132
243

Pe parcursul ultimului an, libertatea presei în Republica Moldova s-a aflat într-un declin alarmant, autoritățile din sănătate au manifestat reticență în comunicarea cu reprezentanții presei, iar jurnaliștii au continuat să se confrunte cu amenințări și intimidări în timp ce informau cetățenii despre evenimentele de interes public.

Memoriu: Libertatea presei din R. Moldova, în declin alarmant în 2020Foto: IPN

Concluziile au fost incluse în Memoriul privind libertatea presei în Republica Moldova pentru perioada 3 mai 2020 - 3 mai 2021, document lansat cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Centrul pentru Jurnalism Independent din Republica Moldova, alături de alte opt organizații neguvernamentale de media, relevă în Memoriu, că criza pandemică, suprapusă pe instabilitatea politică și criza economică din Republica Moldova a generat grave repercusiuni asupra sectorului mediatic. 

Astfel, problemele din anii trecuți s-au „amplificat dramatic”, se arată în document. Semnatarii memoriului susțin că, din cauza incapacității autorităților să informeze corect și prompt cetățenii, s-a produs și „poluarea deliberată a spațiului informațional cu falsuri referitoare la situația pandemică”.

Memoriul amintește și despre creșterea numărului cazurilor de agresare verbală și fizică a jurnaliștilor, fiind enumerate atacuri în timpul protestelor, rețineri ilegale, acuzații și exprimări licențioase, precum și acțiuni de chemare în judecată înaintate, în mare parte, în scopul intimidării reporterilor de investigație. 

Se afirmă, că lipsa unei reacții adecvate la aceste cazuri din partea organelor de drept reprezintă factorul determinant în perpetuarea acestor practici.

Contextul politic rămâne îngrijorător. Potrivit Memoriului privind libertatea presei, „guvernarea a reușit să transforme numeroase instituții mediatice în cutii de rezonanță a propriilor mesaje, iar presa independentă a fost supusă tacticilor de intimidare ale grupurilor de interese politice. 

Factorul politic a fost ghidat, preponderent, de scopuri electorale în detrimentul asigurării unei stabilități politice favorabile activității corespunzătoare a mass-mediei”.

Nici cadrul juridic „nu a fost completat cu noi legi necesare domeniului și nici ajustat la nevoile sectorului”, iar mai multe amendamente legislative s-au adeverit a fi „periculoase și contrare standardelor comunitare”. În plus, presa este în continuare vulnerabilă din punct de vedere financiar.

În Memoriu se recomandă Guvernului și Parlamentului, să reia activitatea Grupului de lucru pentru îmbunătățirea legislației mass-media, care să se preocupe de implementarea Concepției naționale de dezvoltare a mass-mediei, diminuarea influenței politicului asupra activității mass-mediei prin lărgirea sectorului presei independente, dar și implementarea politicii publice juridico-economice care să asigure instituțiilor mediatice o activitate în condiții concurențiale echitabile și transparente. De asemenea, se recomandă dezvoltarea pluralismului mediatic, denunțarea oricărui act de amenințare sau de agresiune în raport cu mass-media și altele.

Concluziile au fost incluse în Memoriul privind libertatea presei în Republica Moldova pentru perioada 3 mai 2020 - 3 mai 2021, document lansat cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Centrul pentru Jurnalism Independent din Republica Moldova, alături de alte opt organizații neguvernamentale de media, relevă în Memoriu, că criza pandemică, suprapusă pe instabilitatea politică și criza economică din Republica Moldova a generat grave repercusiuni asupra sectorului mediatic. 

Astfel, problemele din anii trecuți s-au „amplificat dramatic”, se arată în document. Semnatarii memoriului susțin că, din cauza incapacității autorităților să informeze corect și prompt cetățenii, s-a produs și „poluarea deliberată a spațiului informațional cu falsuri referitoare la situația pandemică”.

Memoriul amintește și despre creșterea numărului cazurilor de agresare verbală și fizică a jurnaliștilor, fiind enumerate atacuri în timpul protestelor, rețineri ilegale, acuzații și exprimări licențioase, precum și acțiuni de chemare în judecată înaintate, în mare parte, în scopul intimidării reporterilor de investigație. 

Se afirmă, că lipsa unei reacții adecvate la aceste cazuri din partea organelor de drept reprezintă factorul determinant în perpetuarea acestor practici.

Contextul politic rămâne îngrijorător. Potrivit Memoriului privind libertatea presei, „guvernarea a reușit să transforme numeroase instituții mediatice în cutii de rezonanță a propriilor mesaje, iar presa independentă a fost supusă tacticilor de intimidare ale grupurilor de interese politice. 

Factorul politic a fost ghidat, preponderent, de scopuri electorale în detrimentul asigurării unei stabilități politice favorabile activității corespunzătoare a mass-mediei”.

Nici cadrul juridic „nu a fost completat cu noi legi necesare domeniului și nici ajustat la nevoile sectorului”, iar mai multe amendamente legislative s-au adeverit a fi „periculoase și contrare standardelor comunitare”. În plus, presa este în continuare vulnerabilă din punct de vedere financiar.

În Memoriu se recomandă Guvernului și Parlamentului, să reia activitatea Grupului de lucru pentru îmbunătățirea legislației mass-media, care să se preocupe de implementarea Concepției naționale de dezvoltare a mass-mediei, diminuarea influenței politicului asupra activității mass-mediei prin lărgirea sectorului presei independente, dar și implementarea politicii publice juridico-economice care să asigure instituțiilor mediatice o activitate în condiții concurențiale echitabile și transparente. De asemenea, se recomandă dezvoltarea pluralismului mediatic, denunțarea oricărui act de amenințare sau de agresiune în raport cu mass-media și altele.

Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...

Loading...