Medierea va deveni obligatorie în cazul conflictelor de muncă

Una dintre cele mai importante schimbări vizează soluționarea litigiilor fără implicarea instanțelor. Începând din toamnă, odată cu intrarea în vigoare a noii legi privind medierea și statutul mediatorului, conflictele de muncă, dar și unele litigii civile și familiale vor trebui să treacă mai întâi printr-o etapă de conciliere. Comisiile de mediere vor deveni principalul mecanism de soluționare prealabilă, transmite Știri.md cu referire la logos-pres.md.

Medierea va fi obligatorie în conflicte de muncă, precum cele legate de reintegrarea în funcție sau plata salariilor, în litigii civile cu o valoare de până la 50 de salarii medii și în unele cauze familiale, cu excepția divorțului și a cazurilor de violență domestică. Prima ședință va fi gratuită pentru litigiile de muncă, iar în celelalte cazuri va costa 550 de lei. Dacă părțile nu ajung la un acord, taxa de stat în instanță va fi redusă cu 25%.

Noua lege introduce și reguli mai stricte pentru mediatori. Cei care nu și-au înregistrat activitatea sau au obținut certificatul cu mai mult de doi ani în urmă vor trebui să urmeze cursuri suplimentare. De asemenea, va fi creată o Uniune a mediatorilor, care va supraveghea activitatea și respectarea normelor profesionale.

Reforma vine în contextul în care instanțele sunt supraîncărcate, ajungând la până la 2.000 de dosare pe judecător anual, iar examinarea cauzelor poate dura ani.

Totodată, instanțele sunt obligate să aplice decizia Curții Constituționale din 22 iulie 2025, care a declarat neconstituțională limitarea compensațiilor pentru concediere ilegală. Astfel, angajații pot cere plata integrală a salariilor pentru întreaga perioadă de absență forțată și despăgubiri morale, fără plafon.

În paralel, din toamnă vor intra în vigoare și reguli noi privind examinările medicale ale angajaților, aliniate la standardele Uniunii Europene. Pe lângă controalele existente, vor fi introduse examinări „post-expunere”, imediat după contactul cu factori de risc, dar și după încetarea expunerii. Vor exista și controale suplimentare la solicitarea angajatului sau la suspiciunea medicului.

Examinările vor fi efectuate de medici specializați în medicina muncii, iar lista factorilor de risc este extinsă, incluzând și munca la calculator. De exemplu, angajații care lucrează cel puțin 20 de ore pe săptămână la computer vor fi examinați o dată la trei ani. Cei care lucrează noaptea sau în domenii precum transportul și securitatea vor face controale anual, iar cadrele didactice o dată la doi ani.

Costurile vor fi suportate de angajatori, iar controalele vor avea loc în timpul programului de lucru, fără reducerea salariului. În cazul în care un candidat achită inițial examenul medical, angajatorul este obligat să-i ramburseze suma în termen de o lună, dacă acesta este declarat apt de muncă. Statul va acoperi cheltuielile în cazurile în care persoana este declarată inaptă sau pentru ucenici.

Pe lângă aceste schimbări, Moldova continuă liberalizarea pieței muncii, facilitând angajarea lucrătorilor din țări din afara UE, precum India sau Bangladesh, în special în construcții și agricultură.

Cu toate acestea, datele statistice arată o situație paradoxală. Rata șomajului a scăzut la 2,9% în trimestrul IV din 2025, însă rata de ocupare a coborât la 40,2%, de la 43,4% în trimestrul anterior. Numărul total de persoane ocupate a ajuns la circa 774.000, ceea ce indică o retragere a populației din piața muncii și un exod continuu.

Salariul mediu pe economie a fost de 16.355 de lei în trimestrul IV din 2025, iar pentru 2026 este estimat la 17.400 de lei. Salariul minim a fost majorat la 6.300 de lei, cu un tarif orar de 37,28 lei.

Totuși, experții atrag atenția asupra nivelului scăzut de participare pe piața muncii. Potrivit Marinei Solovieva, de la Expert-Grup, doar 55% dintre persoanele de vârstă activă sunt angajate, în timp ce 43% sunt inactive, o pondere de două ori mai mare decât media Uniunii Europene. Printre cauze se numără lipsa locurilor de muncă în mediul rural, responsabilitățile familiale și salariile considerate insuficiente.

În același timp, economia informală rămâne semnificativă. Aproximativ 5,7% dintre angajați lucrează fără forme legale și primesc salarii „în plic”, fenomen întâlnit mai ales în agricultură, construcții și comerț. Per ansamblu, economia subterană ar include circa 20% din populația activă.

Specialiștii subliniază că, în ciuda creșterii salariilor, diferențele dintre venituri rămân mari, iar sistemul actual nu stimulează suficient contribuțiile la pensii. În acest context, este propusă reformarea sistemului de pensii, inclusiv prin introducerea unor componente administrate de fonduri private și prin creșterea productivității economice.