Potrivit acestuia, prăjeala absoarbe foarte multe grăsimi și de cele mai multe ori ele sunt foarte nesănătoase și duc la dezvoltarea unor boli cronice, în special a diabetului, transmite Știri.md.

„Oamenii care mănâncă multă mâncare prăjită tind să mănânce mai puține fructe și legume, pentru că ei se satură din acea mâncare prăjită, iar consumul de fructe și legume stă la baza unei alimentații sănătoase, ele sunt baza nutriției. Oamenii care consumă multă mâncare prăjită sunt în zona de supraponderabilitate sau obezitate pentru că mănâncă exces caloric”, spune medicul.

În acest sens, Mihail Pautov a explicat care este diferența dintre mâncarea prăjită versus cea coaptă sau fiartă, menționând că riscul de mortalitate, boli cardiovasculare și infarct crește atunci când oamenii consumă mâncare prăjită de patru ori pe săptămână.

„O bucată de cartof care are 138 de grame și este coaptă sau fiartă o să aibă 128 de calorii și o să aibă 0,18 grame de grăsimi. O bucată de cartof prăjită o să aibă la fel 138 de grame, însă el va avea peste 420 de calorii și peste 20 de grame de grăsimi. Adică un cartof prăjit o să fie echivalentul a patru cartofi fierți sau copți. Imaginați-vă câți cartofi fierți sau copți trebuie să mâncați pentru a echivala două sau trei porții de cartofi pe care îi mâncați la acele restaurante de tip fast-food. Tu mănânci 20 de grame de ulei care a fost reciclat și reprăjit cu acei cartofi. Acest lucru se referă la aproape fiecare tip de mâncare pe care o prăjim. Riscul de mortalitate, boli cardiovasculare și infarct crește atunci când oamenii mănâncă mâncare prăjită de patru ori pe săptămână și astfel este de la sine înțeles la ce riscuri ne expunem practic în fiecare zi. Cel mai mare risc la care ne expunem atunci când mâncăm mâncare prăjită este faptul că putem face diabet zaharat”, a spus acesta.

Astfel, specialistul a venit cu o serie de recomandări și a enumerat zece reguli pentru a praji mâncarea acasă, într-un mod cât mai controlat și sănătos:

Marinează carnea acasă în suc de lămâie sau oțet pentru a reduce cantitatea de produși care se formează prin prăjire;
Folosește condimente pentru că acestea sunt antioxidanți și o să ajute ca atunci când prăjești o bucată de carne să fie cât mai puțin nocivă;
Gătește indirect carne și evită contactul direct cu flacăra sau cu suprafața foarte fierbinte;
Atunci când faci un grătar este bine să întorci frecvent carnea (la fiecare minut);
Alege un timp mai scurt de gătire. Poți să bagi carnea la cuptor și să o gătești, iar după să o arunci pe tigaie și să o prăjești pentru un minut pe fiecare parte pentru a-i da acel gust și acea aromă de prăjit;
Evită contactul cu fumul, în special la grătar, pentru că acele grăsimi care se scurg pe cărbunii încinși duc la formarea acelor elemente chimice nocive;
Alege uleiuri care au un punct de ardere ridicat, cum ar fi ulei de avocado sau ulei de măsline;
Folosește tigăi non-aderente pentru a evita arderea cărnii și astfel nu o să pui mult ulei atunci când prăjești anumite alimente;
Evită supraîncărcarea tigăii pentru că dacă este foarte aglomerat atunci o să eviți distribuirea uniformă a căldurii și o să poți să arzi acele alimente;
E bine să cureți grătarul sau tigaia pentru că acolo rămân cele mai toxice produse.