Marșul Suveranității, între PR, lozinci și realitate: Opinia unui expert
Într-o analiză publicată online, lectorul universitar și expertul în marketing digital și branding, Ivan Faina, critică Marșul Suveranității desfășurat pe 23 iunie în R. Moldova, calificând evenimentul drept o acțiune regizată, fără viziune, dar cu multă încărcătură simbolică.

În opinia sa, este vorba despre un exercițiu de imagine, o „baie de mulțime cu regie de studio și entuziasm de convenție de partid”, mai degrabă decât o manifestare autentică a voinței populare, transmite Știri.md.
Ivan Faina pornește de la însăși definiția conceptului de „suveran”, așa cum este ea explicată în dicționarul explicativ al limbii române: „deasupra tuturor, cu autoritate supremă, absolut, total”.
El subliniază că suveranitatea ar trebui să însemne control deplin asupra teritoriului, autonomie în decizii și independență față de influențe externe – lucruri pe care R. Moldova nu le poate revendica în mod real.
„Suveran e statul care-și controlează teritoriul. Suveran e poporul care decide. Suveran e omul care nu tremură când sună telefonul „de sus”. Dar ce e Moldova? Un stat cu o regiune pe care nu o controlează, cu economie dirijată de granturi și împrumuturi, cu justiție în format .mp4, cu profesori aruncați peste bord și cu oameni care cred că suveran înseamnă să ieși la marș cu o pancartă printată. Să ne înțelegem. Moldova are un singur stat care i-a încălcat suveranitatea de zeci de ori: rusia. Restul – ne batem capul singuri”, scrie Faina.
Expertul amintește și de fracturile culturale și identitare din societatea moldovenească - dezbateri nesfârșite despre limbă, istorie, apartenență etnică, care, în loc să fie depășite, sunt perpetuate în discursul public.
„Când e vorba de istorie – luptăm pentru trecut, dar uităm să ne pregătim pentru viitor”, constată Faina.
În analiza sa, Ivan Faina ridică o serie de întrebări pe care le consideră esențiale pentru a înțelege cât de reală este „suveranitatea” fluturată în discursuri oficiale:
- Ce s-a întâmplat cu cei aproximativ 350 de profesori de la Universitatea Agrară după comasarea instituției cu UTM? Câți mai lucrează? Ce planuri are statul pentru acești oameni?
- Cine dintre noii politicieni sau candidați de pe listele partidelor a vorbit despre economie, despre reforma justiției sau despre educație?
- Cu cine vrea Moldova să adere la UE? Cu influenceri fără experiență în domenii-cheie, dar cu prezență online activă?
- Și mai important: cu ce vrea Moldova să adere la UE? Cu un sistem medical precar, justiție nefuncțională și o economie aflată în colaps?
Faina ridică și semne de întrebare în privința logisticii din spatele Marșului Suveranității, sugerând că participarea masivă nu ar fi fost posibilă fără mobilizare organizată și sprijin financiar.
„Nu-mi spuneți că în 2025 oamenii își plătesc singuri deplasările la marșuri. Nu-mi spuneți că își lasă joburile, casa, familia, așa... din convingere pură”, spune expertul.
În concluzie, Ivan Faina afirmă că într-un stat cu adevărat suveran, demnitatea nu se demonstrează în marșuri cu stegulețe și sloganuri, ci se construiește zi de zi, prin politici coerente, investiții în infrastructură, educație și sănătate, prin responsabilitate instituțională și respect față de cetățeni.
„Într-un stat cu adevărat suveran, demnitatea nu se flutură în marșuri – se construiește în fiecare zi, în fiecare școală, în fiecare spital, în fiecare bucată de asfalt care nu crapă la prima ninsoare”, conchide Ivan Faina.