Marian: Veniturile în Moldova au crescut mai mult decât rata inflației
Radu Marian susține că actuala metodologie de calcul a sărăciei, aplicată de Biroul Național de Statistică (BNS), nu reflectă fidel realitatea din Republica Moldova. Deputatul PAS atrage atenția că această metodă se bazează exclusiv pe cheltuieli și nu ia în calcul veniturile populației. Declarațiile au fost făcute după ce BNS a publicat un comunicat explicativ privind modul în care este măsurată sărăcia în țară, ca reacție la speculațiile apărute în spațiul public pe marginea acestui subiect.
Radu Marian/Imagine simbolPotrivit lui Radu Marian, există mai multe modalități de calculare a ratei sărăciei a unei țări, transmite Știri.md.
„Spre deosebire de țările din UE, în Republica Moldova, rata sărăciei absolute se calculează în baza cheltuielilor, și nu în baza veniturilor. În Moldova, această rată reprezintă proporția persoanelor care nu pot acoperi nivelul minim de consum (cheltuieli), denumit pragul sărăciei absolute. Cu cât mai mic este consumul persoanei, cu atât mai mare este rata sărăciei și viceversa. Metodologia folosită în Republica Moldova nu include veniturile oamenilor, compensațiile în factură (energie), medicamente gratuite, mese oferite în școli etc.”, a explicat deputatul.
Acesta precizează că, în ultimii patru ani, veniturile în Republica Moldova au crescut mai mult decât rata inflației:
Ofer patru exemple ca să înțelegem mai bine limitările metodologiei actuale (deși ele pot fi mai multe): salariul minim s-a majorat cu 150%, salariul mediu - cu 90%, pensia minimă - cu 160% sau pensia medie, cu peste 100%.
De asemenea, el spune că metodologia actuală nu ia în calcul compensațiile în facturi oferite de Guvern către cetățeni, care au generat un venit suplimentare și/sau a redus parțial anumite cheltuieli.
„De exemplu, dacă o familie a primit o compensații de 1.000 lei de la stat la o factură la încălzire de 2.500 lei, acei 1.000 lei nu se iau în calcul. Amintesc că în 2022-2023, guvernul, cu ajutorul partenerilor internaționali, a compensat în medie 60% din valoare facturii la încălzire pentru 700.000 de gospodării”, susține Marian.
Totodată, potrivit lui, metodologia nu ia în calcul faptul că a fost extins substanțial numărul și valoarea medicamentelor compensate, oferite gratuit sau contra cost de Guvern către cetățeni.
„Asta înseamnă cheltuieli mai mici pe anumite medicamente. Amintesc că bugetul pentru medicamentele compensate s-a dublat în doar 4 ani - de la puțin peste 600 milioane anual în 2021, la peste 1.2 miliarde în 2025. (...) De exemplu, metodologia nu va lua în calcul faptul că din 1 septembrie 2025, statul va oferi alimentație gratuită pentru copiii din clasele 5-9. Asta înseamnă că familiile vor face o economie pe aceste cheltuieli și vor avea un venit disponibil suplimentar. De aici și o creștere a indicatorului, pentru că consumul/cheltuielile pe anumite domenii în termeni reali s-a diminuat”, menționează deputatul PAS.
După spusele lui Radu Marian, pentru a răspunde acestor limitări, BNS a început din 2023 a calcula sărăcia după încă o e metodologie: sărăcia multidimensională, care ia în calcul mai mulți factori. Astfel, după acest indicator, sărăcia a scăzut de la 26,5% la 25,6% în 2024 comparativ cu 2023.
„În același timp, în testare se află un nou indicator la care se lucrează de mai mult timp - gradul sărăciei relative, după standardul statelor UE, bazat pe venituri - care analizează câți oameni câștiga sub 60% din venitul median. Acest nou indicator va fi folosit începând cu 2026”, a conchis Radu Marian.