main logo
8260

MAIA se pregătește de negocierile cu UE: Ce va cere R. Moldova

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) este în plin proces de pregătire a poziției de negociere cu Comisia Europeană pentru Capitolul 11 – Agricultură și dezvoltare rurală, Capitolul 12 – Siguranța alimentară, politici sanitare și fitosanitare, precum și Capitolul 13 – Pescuit și acvacultură, toate incluse în Clusterul 5, dedicat resurselor naturale, agriculturii și coeziunii.

MAIA se pregătește de negocierile cu UE: Ce va cere R. MoldovaImagine simbol

Potrivit MAIA, etapa de negociere va începe după finalizarea sesiunilor de screening bilateral cu Comisia Europeană și reprezintă un pas esențial în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Principalale cerințe

"În cadrul acestei etape, vor fi prezentate pozițiile oficiale ale țării pentru fiecare capitol, care vor include angajamentele de transpunere a acquis-ului comunitar, termenele de aliniere și perioadele de tranziție necesare pentru implementarea cerințelor mai complexe, în special în sectoarele sensibile", susține Ministerul Agriculturii.

MAIA a lansat deja un proces amplu de consultare cu organizațiile și asociațiile de profil, cu scopul de a identifica temele sensibile și eventualele solicitări privind perioadele de tranziție.

Cerințele Uniunii Europene în domeniile coordonate de MAIA sunt numeroase și complexe, de la mecanismele de finanțare a sprijinului pentru agricultori, la normele privind siguranța alimentară, sănătatea plantelor și animalelor. Implementarea cerințelor europene presupune investiții semnificative și reforme ample.

Experiența statelor care au aderat recent la UE (România, Croația, Lituania, Letonia, Ungaria etc.) demonstrează că Uniunea Europeană este deschisă să ofere flexibilitate și perioade de tranziție adaptate nevoilor fiecărui stat candidat.

În sectorul agricol, preocupările fermierilor și antreprenorilor din industria alimentară variază de la utilizarea produselor fitosanitare până la recunoașterea și protecția produselor tradiționale cu indicație geografică, explică instituția.

"Spre exemplu, țările baltice au beneficiat de perioade de tranziție pentru aplicarea integrală a cerințelor privind agricultura ecologică, având posibilitatea de a utiliza semințe și materiale de reproducere neecologice pentru o perioadă de doi ani de la aderare.

Aceste state au primit, de asemenea, o derogare pentru hrănirea albinelor cu zahăr neecologic și pentru utilizarea anumitor substanțe precum permanganatul de potasiu și turba autohtonă în agricultura ecologică.

State precum Croația au reușit să mențină temporar protecția națională pentru produsele cu indicație geografică existente la momentul aderării, iar Cehia a păstrat dreptul de utilizare pentru denumiri tradiționale precum Budejovicke pivo și Slivovice. La nivelul Uniunii, au fost recunoscute și alte băuturi tradiționale, precum Ouzo și Zivania din Cipru, Karlovarska hofka din Cehia sau Palinka din Ungaria.

În sectorul zootehnic, țări precum Polonia, Estonia, Letonia sau Lituania au beneficiat de perioade tranzitorii pentru includerea unor rase suplimentare de bovine în sistemele de subvenționare sau pentru comercializarea laptelui care nu întrunește încă cerințele UE privind conținutul de grăsimi. Alte state, precum Republica Cehă, Ungaria, Malta și Slovenia, au negociat termene de tranziție pentru adaptarea dimensiunilor cuștilor destinate găinilor ouătoare", se arată într-un materail informativ distribuit de MAIA.

Se lucrează la elaborarea pozițiilor de țară pentru cele trei capitole

În acest context, Ministerul Agriculturii lucrează activ la elaborarea pozițiilor de țară pentru cele trei capitole coordonate. Procesul presupune analiza detaliată a aproximativ 2000 de regulamente europene pentru a identifica temele care necesită negocieri și a înțelege mai bine abordările altor state în situații similare.

"Este foarte probabil ca Moldova să solicite perioade de tranziție pentru utilizarea fondurilor naționale în completarea plăților directe către fermieri, pentru eliminarea treptată a soiurilor de struguri hibrizi din procesul de vinificație, pentru păstrarea unor denumiri comerciale tradiționale, pentru implementarea sistemelor de evidență a utilizării produselor de protecție a plantelor de către utilizatorii profesioniști, precum și pentru respectarea cerințelor zootehnice, cum ar fi utilizarea cuștilor neîmbunătățite sau reglementările privind conținutul de grăsime în lapte și altele", susține Ministerul.

Platforma de consultare rămâne deschisă, iar dialogul cu asociațiile de profil va continua până la sfârșitul lunii august, astfel încât pozițiile de țară să fie bine fundamentate și agreate de toate părțile implicate.

Expediați-ne o știre

Ați aflat ceva interesant? Împărtășiți știrea cu toată lumea!
Prin apăsarea butonului «Adăugați» D-vstră acceptați condițiile publicării