16 septembrie, 07:26
0
200

Mai multe costume populare, expuse la Teatrul Ginta Latină din Chişinău

16 septembrie, 07:26
0
200

Mai multe costume populare de colecție din Republica Moldova și România sunt expuse, de ieri, la Teatrul "Ginta Latină" din Chişinău.

Mai multe costume populare, expuse la Teatrul Ginta Latină din Chişinău

Specialiști de pe ambele maluri ale Prutului participă și la un simpozion cu tema - "O istorie comună, un patrimoniu comun: Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova", transmite Știri.md cu referire la Tvr Moldova.

Evenimentul de la Chișinău este dedicat promovării dosarului transnațional, depus pentru înscriere în Lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial a umanității UNESCO.

SERGIU PRODAN, ministrul Culturii, Republica Moldova: „În lumina statutului pe care l-a căpătat Republica Moldova de stat candidat la Uniunea Europeană este extrem de important să transmitem acum semnale clare către Uniunea Europeană, către toată lumea că arta populară românească, că patrimoniul românesc fără Republica Moldova este incomplet.”

LUCIAN ROMAȘCANU, ministrul Culturii, România: „Avem toată speranţa şi convingerea că ceea ce ne-a rămas ca moştenire va merge mai departe spre generaţiile viitoare.”

E.S. CRISTIAN LEON ŢURCANU, ambasadorul României în Republica Moldova: „Faptul că am depus acest dosar în comun demonstrează încă o dată unitatea de tradiţii, cultură, de limbă care ne leagă, demonstrează că spiritualitatea românească este deosebit de bogată şi are o tradiţie foarte îndelungată.”

Timp de trei ani, experți din România şi Republica Moldova au cercetat cu grijă evoluţia în spațiul cultural a cămăşii cu altiţă. Expoziţia de la Chișinău prezintă mărturii culese din colecţiile a două muzee.

VIRGIL STEFAN NIŢULESCU, director al Muzeului Țăranului Român, România: „Avem un patrimoniu comun pe care îl gestionăm împreună, chiar dacă din punct de vedere administrativ suntem instituţii diferite, dar patrimoniul nostru cultural este acelaşi.”

PETRU VICOL, director al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, Republica Moldova: „Republica Moldova împreună cu România încearcă printr-un efort considerabil să promoveze şi să susţină elementul cu cămaşa cu altiţă, acest element care uneşte românii din întreg spaţiul românesc.”

Cămaşa cu altiţă este un cod de comunicare şi de mândrie a românilor de pretutindeni.

IUSTINA SCARLAT, folclorist, vizitator: „Spre exemplu, mă uitam la prosopul cela, uitându-ne la tot ce avem noi astăzi, aici, vedem ce valoroşi suntem noi. Îţi dai seama ce nivel de cultură am avut noi.”

În luna martie, reprezentanţii Bucureştiului şi Chişinăului au depus la UNESCO dosarul comun „Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România și Republica Moldova". Comisia UNESCO va oferi un răspuns la începutul lunii decembrie 2022.

ADRIAN DUPU, secretar de stat, Departamentul pentru Relaţii cu Republica Moldova: „România şi Republica Moldova au deja 3 elemente introduse în patrimoniul cultural imaterial Unesco, cămaşa cu altiţă va fi doar încununarea unui efort de câţiva ani.”

Nominalizarea "Arta cămăşii cu altiţă - element de identitate culturală în România şi Republica Moldova" este al patrulea dosar comun depus la UNESCO. Alte trei au fost deja acceptate - colindatul în ceată bărbătească, tehnici tradiţionale de realizare a scoarţelor în România şi Republica Moldova şi practici culturale asociate zilei de 1 martie - Mărţişorul. Ziua Universală a Iei este sărbătorită la nivel mondial pe 24 iunie iar cămaşa cu altiţă este promovată în peste 50 de ţări.

Specialiști de pe ambele maluri ale Prutului participă și la un simpozion cu tema - "O istorie comună, un patrimoniu comun: Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova", transmite Știri.md cu referire la Tvr Moldova.

Evenimentul de la Chișinău este dedicat promovării dosarului transnațional, depus pentru înscriere în Lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial a umanității UNESCO.

SERGIU PRODAN, ministrul Culturii, Republica Moldova: „În lumina statutului pe care l-a căpătat Republica Moldova de stat candidat la Uniunea Europeană este extrem de important să transmitem acum semnale clare către Uniunea Europeană, către toată lumea că arta populară românească, că patrimoniul românesc fără Republica Moldova este incomplet.”

LUCIAN ROMAȘCANU, ministrul Culturii, România: „Avem toată speranţa şi convingerea că ceea ce ne-a rămas ca moştenire va merge mai departe spre generaţiile viitoare.”

E.S. CRISTIAN LEON ŢURCANU, ambasadorul României în Republica Moldova: „Faptul că am depus acest dosar în comun demonstrează încă o dată unitatea de tradiţii, cultură, de limbă care ne leagă, demonstrează că spiritualitatea românească este deosebit de bogată şi are o tradiţie foarte îndelungată.”

Timp de trei ani, experți din România şi Republica Moldova au cercetat cu grijă evoluţia în spațiul cultural a cămăşii cu altiţă. Expoziţia de la Chișinău prezintă mărturii culese din colecţiile a două muzee.

VIRGIL STEFAN NIŢULESCU, director al Muzeului Țăranului Român, România: „Avem un patrimoniu comun pe care îl gestionăm împreună, chiar dacă din punct de vedere administrativ suntem instituţii diferite, dar patrimoniul nostru cultural este acelaşi.”

PETRU VICOL, director al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, Republica Moldova: „Republica Moldova împreună cu România încearcă printr-un efort considerabil să promoveze şi să susţină elementul cu cămaşa cu altiţă, acest element care uneşte românii din întreg spaţiul românesc.”

Cămaşa cu altiţă este un cod de comunicare şi de mândrie a românilor de pretutindeni.

IUSTINA SCARLAT, folclorist, vizitator: „Spre exemplu, mă uitam la prosopul cela, uitându-ne la tot ce avem noi astăzi, aici, vedem ce valoroşi suntem noi. Îţi dai seama ce nivel de cultură am avut noi.”

În luna martie, reprezentanţii Bucureştiului şi Chişinăului au depus la UNESCO dosarul comun „Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România și Republica Moldova". Comisia UNESCO va oferi un răspuns la începutul lunii decembrie 2022.

ADRIAN DUPU, secretar de stat, Departamentul pentru Relaţii cu Republica Moldova: „România şi Republica Moldova au deja 3 elemente introduse în patrimoniul cultural imaterial Unesco, cămaşa cu altiţă va fi doar încununarea unui efort de câţiva ani.”

Nominalizarea "Arta cămăşii cu altiţă - element de identitate culturală în România şi Republica Moldova" este al patrulea dosar comun depus la UNESCO. Alte trei au fost deja acceptate - colindatul în ceată bărbătească, tehnici tradiţionale de realizare a scoarţelor în România şi Republica Moldova şi practici culturale asociate zilei de 1 martie - Mărţişorul. Ziua Universală a Iei este sărbătorită la nivel mondial pe 24 iunie iar cămaşa cu altiţă este promovată în peste 50 de ţări.

Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...

Loading...