Lupta cu pensia. Istoria unei familii care a revenit în dreapta Nistrului

Speră să nu se îmbolnăvească nici unul dintre ei, pentru că spitalizarea îi va costa mult, întrucât pensionarii transnistreni nu au asigurare medicală în R. Moldova. Mai mult, pentru a primi pensia pentru care au contribuit, sunt nevoiți să meargă o dată la câteva luni în Bender, transmite Ştiri.md cu referire la Moldova.org.

Soții Tatiana și Mihai Râmbu au muncit zeci de ani în Bender. Au ajuns acolo imediat după ce și-au încheiat studiile la un colegiu din Bălți, iar motivul mutării lor a fost bunica Tatianei. De atunci, Mihai a reparat frigidere, iar soția lui a lucrat la fabrica de confecții. Împreună, au crescut doi copii.

Cu doi ani în urmă, soții Râmbu au revenit în satul Moșeni, raionul Râșcani, localitatea de baștină a lui Mihai. Au cumpărat o căsuță și își trăiesc viața de după pensionare grădinărind. Bărbatul continuă să repare frigidere în micul atelier pe care-l are în școala din sat. „Am făcut cărți de vizită, le-am mai dat prin sate și mai vine din când în când un frigider la reparație. Mai vine, dar foarte rar. Dacă ar veni câte două-trei pe lună, ar fi foarte bine, ar fi ca un adaos la pensie”, povestește Tatiana. Femeia s-ar duce în Râșcani să mai lucreze, dar nu există niciun microbuz de rută care s-ar întoarce seara în sat.

„Mai am doi ani până ating vârsta de pensionare de aici, din R. Moldova și vreau să mai adaug ani la stagiul de cotizare”

O dată la câteva luni, soții merg la Bender ca să-și ia pensia. Împreună, au aproximativ 3.000 de ruble transnistrene, care se echivalează cu trei mii de lei. Anul viitor, în aprilie, Mihai împlinește 63 de ani, vârsta de pensionare în Republica Moldova. Până atunci, s-au gândit să pregătească documentele pentru această procedură. „Acolo la pensie se iese mai repede. Și la Casa Națională de Asigurări Sociale ne-au zis că atunci când o să trecem aici cu pensia, ea va fi recalculată și contribuțiile plătite acolo nu vor fi luate în calcul. Se spune că suntem o țară, dar vedeți cum e?”, se întreabă revoltată Tatiana Râmbu, care mai are doi ani până atinge vârsta de pensionare în Republica Moldova.

Femeia spune că așa-zisele autoritățile separatiste sunt mai bune comparativ cu cele de la Chișinău. Acolo, la stabilirea pensiei, le-au fost calculați anii de colegiu și cel puțin șase ani cât a fost în concediu de maternitate. „Dar dacă iau numai anii munciți, cred că ar fi vreo 10-15 ani. Îmi închipui că pensia pe care o voi primi în R. Moldova va fi minimă. Noi dacă am plătit contribuțiile în Transnistria, de ce nu se iau în calcul în aici?”

„Suntem pensionari din Transnistria. De ce nouă nu ni se face poliță medicală?”

De când au revenit în satul de baștină a soțului, cei doi nu dispun de asigurare medicală. Frica celor doi este să li se întâmple ceva și și să fie nevoiți să scoată mii de lei din buzunar. „Noi trăim din pensie, cum să ne cumpărăm polița medicală, cum? De asta, vreau să mă angajez undeva. Așa cel puțin o să am o poliță medicală. Salariu ca salariu, dar măcar poliță medicală voi avea”, a menționat femeia.

În Bender, familia are un apartament care stă demult în vânzare. „Nu se vinde, deși chiar este ieftin”, povestește Mihai Râmbu.

Cei mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova din Transnistria, dar și cei din satele moldovenești din stânga Nistrului aleg să se pensioneze în zona separatistă, în schimbul cetățeniei transnistrene. Totuși, Casa Națională de Asigurări Socială, a evitat să ne spună câți cetățeni ai Republicii Moldova au solicitat anul acesta și în total pensie din partea autorităților separatiste.