Locuitorii din Holercani transformă gunoiul în îngrășăminte agricole

Acest lucru este posibil cu sprijinul proiectului „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”, finanțat de Suedia și implementat de PNUD, transmite Știri.md.

Astfel, în mai multe gospodării din Holercani au fost instalate lăzi de compostare a deșeurilor organice, iar sătenii au fost instruiți de experții proiectului în legătură cu utilizarea lor.

Elvira Almaz se numără printre localnicii care au dat dovadă de inițiativă și și-au asumat ca de azi înainte să adune deșeurile organice pentru a le transforma în îngrășăminte. Ea spune că, pe lângă grija pentru mediu, a vrut să ofere un exemplu pozitiv celor doi copii ai săi – o fetiță de opt ani și un băiat de trei ani.

„Cu toții trebuie să avem grijă de ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Fiecare ar trebui să ne implicăm în protejarea naturii, pentru că astfel ne gândim la viitorul copiilor noștri. La sat, zilnic aruncăm coji de cartofi, ceapă, deci tot felul de deșeuri alimentare. De fapt, cu un minim efort ele se pot composta, iar masa obținută poate fi utilizată în calitate de îngrășăminte. Dacă ne va plăcea procesul, neapărat îl vom recomanda și vecinilor care, între altele, mai trag cu ochiul peste gard și sunt curioși să afle ce facem. Între timp, îi învățăm pe copii să se implice cu noi în compostare. Ei sunt cei care sortează deșeurile. Mă bucur că își dau interesul”, relatează Elvira.

În total, peste 15 familii din Holercani și-au unit cunoștințele și entuziasmul pentru a se implica în proiectul de compostare a deșeurilor organice. Profesoara de limba franceză din sat, Maria Grati, spune că nu a stat nicio clipă pe gânduri când a aflat detaliile inițiativei. Mai ales că, la școală, din propria inițiativă, le vorbește elevilor despre importanța sortării deșeurilor. „Deseori în timpul orelor discutăm despre ecologie. Chiar dacă în Republica Moldova nu avem condiții de reciclare, așa cum ca peste hotare, eu încerc să le explic elevilor de ce este important să sorteze deșeurile. Le spun că nu e bine să ardă frunzele uscate toamna, acestea pot fi depozitate în grădină și dacă sunt prelucrate special, cu deșeurile organice, pot fi transformate în compost. Ne străduim să-i responsabilizăm, ei sunt viitorul țării. Să știți că eu, acasă, și până la demararea acestui proiect pregăteam compostul. O făceam de mai mulți ani, din propria inițiativă doar că nu cunoaștem toate aspectele. După ce am participat la primul eveniment de informare deja pun în practică cunoștințele acumulate și respect pașii pentru o compostare corectă”, spune Maria Grati.

Soluțiile pentru problemele de mediu deseori sunt la îndemâna oricui, se arată convins primarul localității Holercani, Tudor Tanasev. Schimbările ar trebui să pornească cu pași mici chiar din familie, crede el.

Iată de ce, inspirat de experiența localităților din afara țării pe care le-a vizitat în ultimi ani, a decis să-și încurajeze sătenii să fie responsabili față de natură. „Astfel, prin această inițiativă reducem din deșeurile ce se duc la groapa de gunoi. Din păcate, astăzi resturile se aruncă haotic, ceea ce nu e bine. Pe termen lung, vom avea cu toții de suferit de pe urma unui asemenea comportament”, afirmă primarul.

Cele 15 gospodării care au acceptat să prelucreze deșeurile și să le transforme în compost au participat la mai multe seminare în timpul cărora au fost instruite cum să facă acest lucru corect, cum să folosească lada de compost.

Aurelia Bahnaru, consultantă PNUD, susține că regula de aur a compostării este „stratificarea și diversificarea”: „E necesar să avem cât mai multe și mai diverse deșeuri. În privința stratificării: un strat neapărat trebuie să fie din deșeuri uscate, cu conținut de carbon: frunze uscate, crenguțe, iar cel de-al doilea strat cu conținut de azot, de exemplu frunzele verzi. Deșeurile trebuie periodic stropite cu apă. Important e ca lada de compost să fie într-un loc retras, ferit de razele directe ale soarelui. La finalul procesului, gospodăria se va alege cu un îngrășământ natural pentru pământ, protejând în același timp și mediul înconjurător”.

„Tare sper ca inițiativa să aibă un efect de domino, iar în scurt timp majoritatea localnicilor să utilizeze această metodă de prelucrare a deșeurilor”, și-a exprimat speranța primarul de Holercani, Tudor Tanasev.

Tot cu sprijinul Suediei și PNUD, oferit în cadrul proiectului „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”, primăria din Holercani a reușit să mai procure un tocător de frunze și o cositoare pentru a îngriji spațiul verde din localitate.

Proiectul „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”, implementat de PNUD Moldova, oferă pentru 30 de comunități din Republica Moldova granturi până la 16 mii de dolari pentru inițiative menite să sporească reziliența comunităților la schimbările climatice, să reducă riscurile dezastrelor și să contribuie la dezvoltarea durabilă a localităților.