Lipsa somnului îți afectează sănătatea: Cinci efecte, explicate de un specialist
Medicul Mihail Pautov, cunoscut în România pentru materialele sale despre sănătate, a publicat un nou videoclip în care vorbește despre cinci lucruri legate de somn și impactul acestuia asupra organismului. Potrivit lui, înțelegerea mecanismelor din spatele somnului poate ajuta la adoptarea mai ușoară a unui stil de viață sănătos.
Imagine simbolPrimul aspect menționat de medic este activarea, în timpul somnului profund, a sistemului glinfatic – un mecanism de curățare a creierului. Spre deosebire de somnul REM, în care ochii se mișcă rapid, somnul profund din prima parte a nopții permite pomparea lichidului cefalorahidian prin țesutul cerebral, transmite Știri.md.
„Acest proces contribuie la eliminarea deșeurilor metabolice, inclusiv beta-amiloidul, o proteină asociată cu boala Alzheimer. Potrivit unor studii, mecanismul reduce riscul de boli neurodegenerative. Creierul folosește practic orele de somn ca pe o curățare de noapte”, explică Pautov.
Al doilea lucru surprinzător este legătura dintre somn și imunitate. Un studiu realizat pe tineri sănătoși a comparat persoane care dormeau sub șase ore cu altele care dormeau peste șapte ore. Ulterior, participanților li s-a administrat, în condiții controlate, un rinovirus banal.
Astfel, cei care au dormit sub șase ore au avut un risc de patru ori mai mare de a dezvolta răceala.
Conform medicului, lipsa somnului scade producția de anticorpi și eficiența celulelor „natural killer”, responsabile de distrugerea virusurilor. Astfel, organismul devine mai vulnerabil la infecții.
Potrivit lui Mihail Pautov, persoanele care dorm sub șase ore consumă, în medie, cu aproximativ 300 de kilocalorii în plus a doua zi. Pe termen lung, acest surplus poate duce la acumularea a aproximativ 9.000 de calorii pe lună, echivalentul unui kilogram de grăsime corporală.
Medicul explică faptul că lipsa somnului dereglează echilibrul hormonal: nivelul de leptină, hormonul sațietății, scade, iar cel de grelină, hormonul foamei, crește. Consecința este apariția poftelor, în special pentru carbohidrați simpli și grăsimi nesănătoase.
„Nopțile albe înseamnă, la propriu, grăsime în plus pe corp”, avertizează acesta.
Un alt efect al privării de somn este creșterea reactivității emoționale. Studii cu rezonanță magnetică funcțională arată că, după aproximativ 35 de ore fără somn, amigdala, centrul emoțional al creierului, devine cu aproximativ 60% mai activă.
Această hiperactivitate poate amplifica reacțiile la stres, crescând riscul de anxietate și depresie. În același timp, în ultimele ore de somn, în special în faza REM, creierul procesează și integrează emoțiile.
Medicul numește acest proces „terapeutul biologic nocturn”, care ajută la reglarea emoțională și la interpretarea mai echilibrată a situațiilor tensionate.
Ultimul aspect prezentat este legătura dintre durata somnului și sănătatea cardiovasculară. Somnul optim este de 7-8 ore pe noapte. Atât privarea de somn, cât și somnul excesiv (peste nouă ore constant) sunt asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare.
Persoanele care dorm sub cinci ore au un risc cu aproximativ 45% mai mare de boală coronariană și cu 15% mai mare de accident vascular cerebral, comparativ cu cele care dorm șapte ore. Lipsa somnului agravează hipertensiunea și favorizează inflamația cronică, afectând vasele de sânge și crescând riscul de infarct și AVC.
În concluzie, Mihail Pautov susține că somnul ar trebui tratat ca o prioritate zilnică.
„Putem amâna un film sau o ieșire, dar somnul nu ar trebui să fie negociabil”, afirmă medicul, adăugând că nopțile pierdute ar trebui să fie excepții justificate, nu o regulă.