Leova-Bumbăta, drumul spre un dosar penal. Milioane, interese și acuzații

În cadrul unei anchete, jurnaliștii de la Zdg.md au constatat că lucrările de proiectare a drumului Leova - Bumbăta au fost efectuate de firma unui fost angajat al companiei deținute de familia directorului interimar al Administrației de Stat a Drumurilor. Contractul pentru efectuarea lucrărilor, care s-a ridicat în final la aproape 284 de milioane de lei, a fost atribuit, fără licitație, în urma unor negocieri directe, unei companii care a început lucrările cu câteva luni înainte de semnarea acordului, transmite Știri.md.

„Negocierile contractelor au fost doar o formalitate, menită să legalizeze excepțiile din perioada stării de urgență”, admite Radu Rogovei, șeful Direcției Politici în Domeniul Dezvoltării Drumurilor din Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Jurnaliștii au descoperit că în proiect a fost implicată și o companie afiliată unui fost șef din cadrul Centrului Național Anticorupție. În plus, unul dintre conducătorii Administrației de Stat a Drumurilor, care a participat la negocierea contractului de milioane, a părăsit sectorul public pentru a se alătura companiei ce a implementat proiectul.

„Folosindu-se de deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale, autoritățile au avut mână liberă să mimeze licitațiile publice, ignorând principiul concurenței și al transparenței”, consideră Diana Ranga-Enache, expert în achiziții publice.

Cum a început istoria proiectului „Leova - Bumbăta”

În Primăvara anului 2022, Guvernele R. Moldova și României inițiază discuții pentru identificarea soluțiilor de fluidizare a traficului rutier la granița moldo-română, în contextul creșterii semnificative a fluxului de vehicule la majoritatea punctelor de trecere, ca urmare a izbucnirii războiului din Ucraina.

Pe 18 iunie 2022, cele două Guverne convin asupra creării unui nou punct de trecere a frontierei în apropierea localităților Leova și Bumbăta, pe baza unui studiu de prefezabilitate din 2004. Astfel, dezvoltarea infrastructurii devine o prioritate pentru implementarea acestui nou punct vamal convenit de autoritățile de pe ambele maluri ale Prutului.

Un grup de lucru, format din reprezentanți ai mai multor instituții publice, decide construirea unui drum de ocolire a orașului Leova, ce va fi realizat în două etape: una de 1,5 km și alta de 2,089 km, având în vedere că drumul existent care traversează localitatea ar crea probleme de circulație, datorită intersecției cu zona rezidențială. De asemenea, se stabilește crearea unei platforme de trecere a frontierei și a unei parcări pentru 100 de camioane.

Dispoziția CSE: Fără achiziții publice, cu negociere directă

Pe 24 februarie 2022, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, R. Moldova a instituit stare de urgență, iar deciziile privind atribuirea contractelor urgente au fost luate fără licitații publice, fiind reglementate de dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), aflată sub conducerea prim-ministrului.

Conform procesului-verbal din 18 iunie 2022, ce detaliază sarcinile pentru construirea unui punct de trecere la frontiera moldo-română, semnat de 20 de funcționari din 12 instituții publice, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) și Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) trebuiau să selecteze compania de proiectare până pe 19 iunie 2022 și compania de construcții până pe 20 iunie.

Cu toate acestea, o săptămână mai târziu, în 24 iunie 2022, printr-o dispoziție a CSE, ASD a primit autorizația de a atribui contracte de achiziții publice prin procedura de negociere directă, fără a publica un anunț de participare prealabil.

Compania de proiectare, selectată înainte ca ASD să primească toate ofertele solicitate

Pe 18 iunie 2022, Sergiu Bejan, directorul general interimar al ASD, a purtat discuții cu Andrei Buraga, reprezentant al companiei de proiectare „Viaab Engineering”, pentru demararea lucrărilor de proiectare a drumului. Potrivit zdg.md, Buraga a fost anterior inginer-șef la „Astral-Proiect” SRL, companie fondată de Bejan și administrată acum de soția acestuia, Ludmila Bejan.

Documentele obținute de jurnaliști arată că abia pe 21 iulie 2022, șeful ASD a trimis o scrisoare către „Viaab Engineering” pentru a solicita oferta de preț pentru „serviciile de proiectare la construcția drumului de acces de la punctul de trecere a frontierei de stat Leova - Bumbăta către strada Sciusev din orașul Leova”, fără a specifica o dată limită pentru trimiterea ofertei. La doar o zi după aceea, pe 22 iulie 2022, compania a trimis oferta de preț de 1,762 milioane de lei.

Trei săptămâni mai târziu, pe 9 august 2022, Iurie Pașa, director adjunct al ASD, a solicitat oferte de preț de la alte trei companii - „Universinj” SRL, „Simbo-proiect” SRL și „Intexnauca” SRL, fără a preciza o dată limită pentru depunerea ofertelor.

În ciuda solicitării ofertelor de preț de la patru companii, Iurie Pașa a semnat contractul cu „Viaab Engineering” pe 12 august 2022, chiar dacă ASD primise doar două răspunsuri la solicitările sale - oferta de la „Viaab Engineering” și refuzul de la „Simbo-proiect” SRL. Contractul a fost semnat pentru suma inițial propusă de companie, fără negociere.

La patru zile după semnarea contractului, pe 16 august 2022, „Universinj” SRL a trimis un refuz, iar pe 22 august 2022, „Intexnauca” SRL a anunțat că nu poate prezenta oferta.

Jurnaliștii au contactat reprezentanții celor trei firme pentru a întreba dacă consideră corect ca o companie să fie declarată câștigătoare înainte ca ceilalți agenți economici să răspundă solicitărilor. Veniamin Șandrovschii, fondatorul „Intexnauca” SRL, și Simion Bogza, fondatorul „Simbo-proiect” SRL, au refuzat să comenteze, iar Valeriu Severin, fondatorul „Universinj” SRL, nu a răspuns apelurilor.

SRL „Viaab Engineering”, în afaceri de milioane cu statul 

SRL „Viaab Engineering” a fost înființată în 2020, iar contractul pentru proiectarea drumului de acces către punctul vamal Leova - Bumbăta, semnat în august 2022, în valoare de 1,76 milioane de lei, a fost al doilea și cel mai semnificativ contract al companiei cu statul până la acel moment. Pe 10 noiembrie 2022, a fost semnat un acord de prelungire a contractului, iar în aceeași zi, „Viaab Engineering” a semnat un acord pentru majorarea contractului cu aproximativ 264.000 de lei, ca urmare a „necesității completării soluțiilor de proiectare”.

În perioada 15 noiembrie 2022 - 23 septembrie 2024, compania a câștigat alte opt contracte cu Administrația de Stat a Drumurilor (ASD), în valoare totală de aproximativ 10,5 milioane de lei.

„Viaab Engineering” a mai încheiat doar trei contracte cu autorități publice care nu sunt parte din ASD. Unul dintre acestea a fost câștigat pe 13 iulie 2023, în urma unei licitații organizate de Direcția Generală Mobilitate Urbană a Primăriei Chișinău, pentru „servicii de responsabilitate tehnică pentru lucrările de reparație capitală a podului din str. Mihai Viteazul”, în valoare de 274.000 de lei. Un alt contract a fost semnat pe 25 septembrie 2024, pentru „servicii de supraveghere tehnică (responsabil tehnic) a lucrărilor de reparație capitală a podului din str. Mihai Viteazul” în valoare de 337.000 de lei. De asemenea, Consiliul Raional Telenești a fost prima instituție publică care a încheiat un contract cu „Viaab Engineering” în 2020, pentru servicii de proiectare a reparației drumului Vadul Leca - Căzănești - Târșiței, în valoare de 600.000 de lei.

Bejan: „Am declarat conflictul de interese”

Întrebat de zdg.md despre absența unui termen limită pentru transmiterea ofertelor, Sergiu Bejan, directorul general interimar al ASD, a explicat că „răspunsul trebuia să fie imediat. Toți cereau rapid, trebuia să pui pe masă repede și să finalizezi totul cât mai curând posibil.”

Bejan a subliniat că a ales să colaboreze cu firma lui Buraga, deoarece, în perioada 2017 - 2018, acesta, pe atunci angajat al „Astral-Proiect” SRL, a fost responsabil de elaborarea proiectului de execuție a „drumului de ocolire G99, strada Podul de Flori, orașul Leova”.

Bejan a recunoscut legătura sa cu Andrei Buraga, însă a menționat că a declarat conflictul de interese la Agenția Proprietăți Publice. De asemenea, a spus că l-a delegat pe Iurie Pașa, directorul adjunct al ASD, să se ocupe de procedura de contractare a firmei de proiectare.

„Consider că prin această acțiune am contribuit doar la implementarea la timp a acestui obiectiv. Însă, din start, am conștientizat riscurile implicate și potențialele consecințe, de aceea am declarat conflictul de interese”, a precizat Bejan.

Jurnaliștii au solicitat și opinia lui Iurie Pașa, directorul adjunct al ASD, care a semnat contractul cu „Viaab Engineering”, despre alegerea companiei înainte de a primi toate ofertele solicitate.

„Asta a însemnat că am semnat în baza solicitărilor primite de la CSE pentru urgentarea lucrărilor, având în vedere perioada în care s-a desfășurat totul, mai ales în contextul războiului”, a explicat Pașa.

Buraga: „Nu am să dau declarații”

Jurnaliștii l-au sunat și pe Andrei Buraga pentru a stabili o întâlnire în care să răspundă la întrebări, însă acesta a zis că nu va face niciun fel de declarații. Totuși, jurnaliștii au încercat să-i adreseze întrebările la telefon, dar a întrerupt apelul. 

Buraga: Cu mare plăcere, dar nu am să dau declarații sau alt tip de răspunsuri la întrebări.
zdg.md: De ce?
Buraga: Spuneți-mi de ce aș face lucrul acesta!
zdg.md: Pentru că dumneavoastră ați câștigat un contract pe bani publici, ați realizat un proiect pe bani publici.
Buraga: Eu știu că mă înregistrați, de aceea îmi voi rezerva dreptul de a închide. O zi bună!

Firma de construcție a început lucrările cu o lună înainte de a fi  contractată

Conform dispoziției CSE, și firma care urma să execute lucrările trebuia aleasă prin procedură de negociere directă, fără organizarea unei licitații publice. Deși, potrivit procesului-verbal al grupului de lucru din 18 iunie 2022, ASD se angajase să identifice și să contracteze o firmă pentru construirea drumului până la 20 iunie 2022, acest lucru nu s-a realizat, cel puțin nu în acte.

La 11 august 2022, în absența unui contract semnat cu vreo firmă, ASD, prin semnătura lui Iurie Pașa, a trimis o scrisoare către MIDR, în care anunța că „în prezent, se execută lucrări de terasament și se stochează materiale de construcție necesare implementării obiectivului, ceea ce reprezintă 30% (70 milioane de lei) din valoarea totală a construcției montaj.” Deși în scrisoare nu era menționată denumirea companiei care executa lucrările, documentele publicate de fostul ministru Andrei Spînu făceau referire la „solicitarea achitării în avans pentru materiale către Irinda Prim.”

Peste o săptămână de la solicitarea plății în avans, la 19 august 2022, ASD, printr-o scrisoare semnată de Sergiu Bejan, solicita companiei „Irinda Prim” SRL să prezinte oferta de preț pentru construirea a 3,59 km de drum spre punctul vamal Leova - Bumbăta. Aceasta a fost singura companie căreia ASD i-a cerut o ofertă de preț.

Pe 22 august 2022, „Irinda Prim” a transmis oferta de 269,21 milioane de lei. La 24 august, un grup de lucru format din reprezentanți ai ASD (Iurie Pașa, director adjunct, Serghei Gălușca, șef al Serviciului Poduri, Andrei Ermurache, șef al Serviciului Monitorizare Proiecte) și ai „Irinda Prim” (Igor Galeamov, director și Maxim Ragulin, șef al secției tehnice) a analizat oferta și a constatat că „prețurile unor materiale de construcție și utilaje sunt semnificativ mai mari decât cele prevăzute în devizul de cheltuieli al proiectului de execuție.”

Astfel, prețul oferit de „Irinda Prim” a fost negociat. Pe 6 septembrie 2022, compania a trimis oferta finală, cu aproximativ 16,6 milioane de lei mai mică, respectiv 252,62 milioane de lei.

Oferta finală a fost acceptată de ASD, iar în aceeași zi Sergiu Bejan a semnat contractul de antrepriză.

Ulterior, după semnarea mai multor acorduri, valoarea contractului a fost majorată cu aproximativ 31 de milioane de lei, iar costul final al lucrărilor a ajuns la aproape 284 de milioane de lei.

Confirmarea că lucrările la drumul Leova - Bumbăta au început înainte ca ASD să atribuie contractul „Irinda Prim” a fost oferită și de Serghei Sava, dirigintele de șantier al companiei „Irinda Prim.”

Sava: Lucrările propriu-zise au început în sfîrșitul verii, toamna, dar lucrările pregătitoare - la începutul lui iulie.
zdg.md: Dar contractul a fost semnat abia în septembrie 2022.
Sava: Păi, v-am spus, lucrările propriu-zise au început în toamnă, dar lucrările de pregătire - în iulie.
zdg.md: Dar firma „Irinda Prim” SRL executa lucrări în luna iulie?
Sava: Noi am avut lucrări de pregătire.
zdg.md: Păi, contractul încă nu era semnat.
Sava: La toate aceste întrebări vă dă mai multe detalii conducerea companiei.

Iurie Pașa a plecat de la ASD la firma cu care negociase anterior 

În august 2022, Iurie Pașa, persoana din cadrul ASD responsabilă de negocierea contractului cu firma „Irinda Prim” SRL, s-a pensionat și a renunțat la funcția de director adjunct al ASD. Exact un an mai târziu, însă, a început să lucreze la firma cu care negociase contractul pentru construcția drumului.

„Din 2023, activez în compania „Irinda Prim”, la un an după încheierea mandatului meu de director adjunct la ASD. Conform legislației, nu aveam dreptul să mă angajez la nicio altă companie în perioada respectivă. Începând din septembrie 2023, m-am angajat în funcția de inginer pe calitate”, a declarat Pașa.

Întrebat dacă nu consideră că există un potențial conflict de interese, Pașa a răspuns: „Nu spun că nu există un conflict de interese, însă am respectat legislația și timp de un an nu m-am angajat la nicio firmă cu care am avut vreo interacțiune în timpul activității mele la ASD.”

„Irinda Prim” și colaborarea cu firma unui fost șef de la CNA

Mai multe persoane implicate în proiectul „Leova - Bumbăta” care au discutat cu jurnaliștii de la zdg.md au menționat că firma „Irinda Prim” SRL, care a executat lucrările, ar avea legături cu Mihail Cojocaru, fost șef adjunct al Direcției Generale Urmărire Penală a Centrului Național Anticorupție și ulterior fost angajat al Inspectoratului Național de Investigații.

„Irinda Prim” SRL a fost fondată de Iurie Galeamov, iar informațiile disponibile în bazele de date consultate de jurnaliști arată că acesta figurează și ca beneficiar efectiv al companiei. Conform datelor publice, în 2021, compania a înregistrat un profit net de 9,07 milioane de lei, care a crescut la 38,74 milioane de lei în 2022, anul în care a început implementarea proiectului Leova - Bumbăta, iar în 2023 profitul a fost de 36,85 milioane de lei.

De asemenea, zdg.md a descoperit că o firmă a familiei lui Mihail Cojocaru a fost implicată în construcția proiectului „Leova - Bumbăta”. „Irinda Prim” SRL și „Novex Prim” SRL, administrată de Maxim Cojocaru, fiul lui Mihail Cojocaru, dar fondată anterior de Silvia Cojocaru, soția fostului șef de la CNA, au semnat un contract de prestare a serviciilor auto încă din 25 aprilie 2022. Acest contract a fost prezentat Administrației de Stat a Drumurilor pe 2 septembrie 2022, în contextul discuțiilor privind contractarea serviciilor de construcție a drumului Leova - Bumbăta oferite de „Irinda Prim”. „Novex Prim” prestează servicii de comercializare angro și de transport al materialelor de construcție, inclusiv beton.

Jurnaliștii au încercat să-l contacteze pe Mihail Cojocaru, însă acesta a negat orice legătură cu „Irinda Prim” SRL și a întrerupt apelul, refuzând să discute despre posibila sa implicare în proiectul Leova - Bumbăta.

Galeamov: „Eu nu vreau să dau declarații”

Jurnaliștii la-u întrebat pe Igor Galeamov, administratorul și proprietarul companiei „Irinda Prim”, cum a fost posibil să înceapă lucrările înainte de semnarea contractului, dar acesta a afirmat că nu consideră corect să facă declarații având în vedere că există un dosar penal pe acest subiect.

„Nu vreau să dau declarații. Adresați-vă la Procuratură și, împreună cu procurorii și jurnaliștii, veți lămuri situația. Noi am obosit, știm că am făcut munca noastră corect și de calitate”, a spus Galeamov, care a negat orice legătură cu Mihail Cojocaru. „Mihail Cojocaru… posibil că îl cunosc, posibil nu. Dar ce? S-a întâmplat ceva cu el? Are o firmă care se ocupă cu transportul, uneori apelăm la serviciile lor, altceva nu am avut de-a face. Restul sunt invenții”, a adăugat Galeamov.

Omul de afaceri a refuzat să spună cine l-a sunat pentru a-l ruga să înceapă lucrările în luna iulie, înainte de semnarea contractului.

„Nimeni nu m-a sunat, nu pot să vă spun cine. Vă asigur că lucrările au început după semnarea contractului”, a insistat el.

Șeful ASD: „Trebuie să puneți această întrebare șefilor mei de atunci”

Întrebat de zdg.md cum este posibil ca lucrările la un proiect să înceapă înainte de semnarea unui contract, Sergiu Bejan, șeful interimar al ASD, a răspuns: „Trebuie să puneți această întrebare șefilor mei de atunci, care au dat indicația să începem amenajările de terasament a căilor de acces, deoarece se solicita o implementare rapidă, iar noi aveam dreptul să facem acest lucru prin intermediul deciziilor CSE.”

Totuși, Bejan a precizat că pentru a solicita oferta de preț de la o companie de construcții, era necesar să existe mai întâi proiectul.

„S-a decis să proiectăm întâi, pentru a determina volumele necesare, după care să cerem ofertele de preț de la companiile de construcții”, a explicat el.

Bejan a adăugat că propunerea de a selecta „Irinda Prim” SRL pentru implementarea proiectului a venit de la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), mai exact de la Radu Rogovei, șeful Direcției Politici în Domeniul Dezvoltării Drumurilor din cadrul MIDR.

„În primul rând, o parte din proiect fusese deja realizată de inginerul a cărui companie a finalizat întregul proiect. Ei aveau deja toate datele topografice, geologice și geotehnice. Având în vedere că firma deținea o parte din proiect, s-a luat decizia de a colabora cu ei”, a explicat Rogovei.

zdg.md: „Atunci, de ce a fost necesar să fie trimise solicitări de oferte către alte trei companii și să fie semnat contractul înainte ca acestea să răspundă? Nu înseamnă asta că procedura de negociere a fost doar de fațadă?”

Rogovei: „Nu a fost o simulare. Inițial, am discutat cu această companie, deoarece avea deja datele necesare, și pentru a putea finaliza lucrările la timp, am colaborat cu ei pentru a stabili lucrările necesare.”

Rogovei a afirmat că selecția companiei care urma să execute lucrările a fost realizată de un grup de lucru, care a analizat disponibilitatea firmelor de construcții și proximitatea acestora în acel moment.

În plus, el a subliniat că deciziile nu au fost ilegale, deoarece totul s-a realizat sub „paravanul CSE”.

„Solicitarea ASD-ului a fost de a legaliza inițierea negocierilor cu compania care a executat lucrările conform deciziei CSE. A fost o formalitate, deoarece activitatea CSE se finalizează la un moment dat, iar până la expirarea acesteia, tot ce s-a desfășurat trebuie legalizat. Odată cu încetarea situației excepționale, toate excepțiile făcute se anulează”, a explicat Rogovei.

Expert: „Acestea sunt ilegalități. Nu poți să achiți din bani publici o companie cu care încă nu ai un contract de achiziții”

„Acestea sunt ilegalități. Nu poate o instituție publică să facă o plată către o companie în lipsa unui contract de achiziții. Faptul că a fost solicitată o plată și poate făcută, nu știu, și abia ulterior semnat contractul, este din start o încălcare și invocarea motivului de urgență absolut nu funcționează aici. Nu poți să achiți din bani publici o companie cu care încă nu ai un contract de achiziții”, spune Diana Enache, expert.  

Miturile din jurul costului unui kilometru de drum Leova - Bumbăta

Proiectul Leova - Bumbăta, care a inclus și construcția drumului de acces, a stârnit numeroase discuții în spațiul public, subiectul fiind abordat atât de anonimi din spatele unor canale de Telegram, cât și de politicieni ai opoziției, în cadrul emisiunilor TV sau pe rețelele de socializare. Drumul a fost denumit „cel mai scump drum din Moldova”, iar costurile estimate pentru un kilometru variau între 3,5 și 4,2 milioane de euro.

Conform datelor ASD, lucrările au fost realizate în patru etape. Astfel, pentru drumul Leova - Bumbăta, de 3,59 km, au fost alocate 176 de milioane de lei (aproape nouă milioane de euro, la cursul din februarie 2025).

Din acești bani, 97,79 milioane de lei au fost investite în construcția drumului de acces de la punctul de trecere a frontierei Leova - Bumbăta până la strada Podul de Flori, cu o lungime de 2,089 km, iar 78,06 milioane de lei au fost alocate pentru drumul de ocolire al orașului Leova, de 1,5 km. Potrivit unor estimări, costul unui kilometru din acest drum a fost de aproximativ 2,5 milioane de euro, conform contractului inițial.

Alte 42 de milioane de lei au fost destinate amenajării parcării, iar aproximativ 35 de milioane de lei au fost folosite pentru amenajarea platformei punctului de trecere a frontierei.

Ulterior, în urma unor majorări ale contractului, au fost alocate încă 8,5 milioane de euro pentru lucrările de reamplasare a apeductului și construirea pintenului la racordarea podului de pontoane cu drumul de acces.

În plus, 2,8 milioane de lei au fost cheltuite pentru amenajarea rețelelor tehnice pe teritoriul punctului de trecere a frontierei. Alte 5,3 milioane de lei au fost alocate pentru lucrări suplimentare, iar 14,6 milioane de lei au fost cheltuite pentru ajustarea valorii contractului conform inflației.

Jurnaliștii de la zdg.md au mers în apropierea punctului de trecere a frontierei Leova - Bumbăta și au discutat cu Cristin Joltoian, șeful-adjunct al Unității de Control al Frontierei Leova, care a declarat că „fluxul la Leova - Bumbăta este în continuă creștere. Nu pot oferi o cifră exactă, dar este posibil să fie aproximativ 100 de mijloace de transport pe zi, poate și mai multe”.

Parcarea cu o capacitate de 100 de vehicule de mare tonaj, însă, este folosită de cei care vin la pescuit și își lasă mașinile acolo. Deocamdată, parcarea nu poate fi utilizată pentru camioane de mare tonaj, întrucât podul plutitor permite trecerea doar a vehiculelor de până la 3,5 tone.

Totuși, la începutul acestui an, Vladimir Bolea, noul șef al MIDR, a anunțat demararea studiilor de fezabilitate pentru construirea a patru noi poduri peste Prut, unul dintre acestea fiind planificat în punctul Leova - Bumbăta. După finalizarea acestor lucrări, punctul de frontieră Leova - Bumbăta va putea fi traversat și de camioanele de mare tonaj.

Primarul de Leova: „Muzeul corupției în aer liber”

Podul de pontoane, care leagă localitățile Leova și Bumbăta și are o lungime de 60 de metri și o lățime de 14 metri, a fost dat în exploatare în mai 2023. Un an mai târziu, pe 18 iunie 2024, fostul ministru Andrei Spînu a anunțat pe pagina sa de Facebook finalizarea lucrărilor la punctul de trecere a frontierei Leova - Bumbăta, drumul de acces și parcarea pentru camioane.

Cu toate acestea, recepția lucrărilor nu a fost semnată de primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean, care a descris drumul Leova - Bumbăta drept „muzeul corupției în aer liber”.

Solicitat de zdg.md să comenteze refuzul său de a semna recepția lucrărilor, Bujorean a explicat că există mai multe suspiciuni legate de legalitatea procedurilor.

„Eu, în calitate de primar, și colegii mei am observat că lucrările au început la sfârșitul lunii iunie 2022, iar contractul a fost semnat abia în septembrie 2022. Nu cred că o companie din Republica Moldova, indiferent de seriozitatea sa și de capitalul financiar disponibil, ar realiza lucrări atât de complexe, în valoare de peste 280 de milioane de lei, fără a avea anumite garanții. Având în vedere că există un dosar penal pe acest subiect, am ales să nu participăm și să nu semnăm recepționarea acestor lucrări”, a declarat Bujorean.

Dosar penal intentat în decembrie 2023. Bejan: „Au găsit un țap ispășitor?”

Punctul vamal Leova - Bumbăta, inițial privit în mijlocul anului 2022 ca o soluție pentru fluidizarea traficului rutier la frontiera moldo-română, a devenit nu doar un subiect intens discutat în spațiul public, ci și obiectul unui dosar penal deschis de Procuratura Anticorupție (PA) în decembrie 2023. Dosarul vizează acuzații de abuz în serviciu, referindu-se la posibile acțiuni ilegale ale factorilor de decizie din cadrul ASD și ale unor persoane fizice.

În cadrul investigației, PA a anunțat că se va analiza legalitatea procesului de contractare a serviciilor de proiectare și construcție a drumului de acces Leova - Bumbăta, corectitudinea stabilirii prețului pentru aceste servicii și prejudiciul cauzat.

La mai bine de un an de la începutul urmăririi penale, în februarie 2025, doar două persoane au statut de bănuit în dosar: șeful interimar al ASD, Sergiu Bejan, care își continuă activitatea în funcție, și Andrei Buraga, fondatorul firmei care a proiectat drumul.

Procuratura Anticorupție a dispus o expertiză tehnico-economică a proiectului Leova - Bumbăta pentru a analiza justificarea costurilor acestuia, conform declarațiilor șefului adjunct al PA, Octavian Iachimovschi, în cadrul emisiunii „Moldova Live” de la Exclusiv TV.

Sergiu Bejan a comentat urmărirea penală în care este implicat, subliniind că până la el există cel puțin 28 de persoane care au luat decizii în acest caz.

„Eu mi-aș dori să fie întrebați și ei. De ce s-a ajuns la mine? Fiindcă ați găsit un țap ispășitor pentru o problemă pe care ați creat-o? Este vorba despre un conflict politic sau cineva trebuie să-și apere fața?”, a spus Bejan.

Spînu, despre Leova - Bumbăta

Lucrările la proiectul Leova - Bumbăta s-au derulat în perioada în care ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale era Andrei Spânu. Solicitat de zdg.md, acesta a precizat că procedurile au fost transparente și bazate pe decizii ale CSE.

„Pentru a accelera procesul de construcție, anumite servicii și lucrări de pregătire au fost desfășurate în paralel”, a menționat Spînu, care face referire la mai multe decizii ale CSE din luna august 2022 ce reglementau lucrările la proiectul Leova - Bumbăta. 

„Declararea stării de urgență în R. Moldova din cauza războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, creșterea semnificativă a tranzitului rutier pe teritoriul țării, formarea cozilor de peste 10 km la punctele de trecere a frontierei și lipsa parcărilor adecvate au determinat CSE să ia măsuri urgente pentru construirea drumului de acces și a noului Punct de Trecere a Frontierei la Leova - Bumbăta. Una din aceste măsuri a fost contractarea serviciilor prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare. Selectarea și negocierea contractelor au fost realizate de către comisia desemnată de ASD pentru acest scop. În calitate de ministru, pentru a asigura transparență totală, am publicat toate documentele relevante”, a punctat Spînu.