Lecția de la Hâncești: Semnele care ne arată că o persoană are nevoie de ajutor

Psihologul Natalia Ciobanu subliniază că suferința psihică, deși invizibilă, poate avea consecințe la fel de grave ca o afecțiune fizică și necesită intervenție promptă. Potrivit acesteia, echilibrul dintre corp, minte și emoții este esențial, iar solicitarea ajutorului specializat trebuie privită ca o formă de responsabilitate, nu ca un semn de slăbiciune, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

Aproape de persoanele aflate în dificultate, familia, prietenii și colegii de muncă joacă un rol esențial. Schimbările de comportament – retragerea socială, pierderea interesului pentru activitățile obișnuite, scăderea performanței profesionale sau lipsa comunicării – pot indica necesitatea unui sprijin. Specialiștii recomandă inițierea unor discuții deschise, într-un cadru sigur, și transmiterea unui mesaj clar că persoana nu este singură.

Chiar și în situațiile în care dialogul este refuzat, este important ca apropierea și sprijinul să continue, evitând izolarea și indiferența. Implicarea colectivului sau a instituțiilor poate contribui la prevenirea agravării stării emoționale.

Experții atrag atenția că episoadele depresive severe pot fi însoțite de pierderea sensului vieții, insomnie, lipsa apetitului, sentiment de eșec sau dificultăți emoționale legate de pierderi personale. În astfel de cazuri, intervenția combinată a psihologului și psihiatrului este esențială. Totodată, acțiuni simple, precum menținerea contactului social sau activitățile cotidiene, pot contribui la stabilizarea stării emoționale.

Datele Agenției Naționale pentru Sănătate Publică arată că numărul cazurilor de suicid în Republica Moldova a scăzut semnificativ în ultimul deceniu, de la 556 în 2015 la 258 în 2025. După o creștere în 2020, trendul descendent a fost reluat, cel mai redus nivel fiind înregistrat în 2024, cu 243 de cazuri.

Cu toate acestea, fenomenul rămâne o problemă majoră de sănătate publică. Bărbații reprezintă între 75% și 85% din totalul cazurilor, iar cele mai vulnerabile grupuri sunt persoanele cu vârste între 30 și 59 de ani și populația din mediul rural. În cazul tentativelor de suicid, evoluția este mai puțin stabilă, ceea ce indică necesitatea consolidării măsurilor de prevenție.

Specialiștii explică faptul că suicidul este rezultatul unui cumul de factori, printre care depresia și alte tulburări mintale, consumul de alcool sau droguri, dificultățile economice, migrația, destrămarea familiilor și izolarea socială. La nivel global, majoritatea cazurilor sunt asociate cu astfel de tulburări psiho-medicale.

În Republica Moldova, datele studiului STEPS arată că peste 18% dintre adulți au raportat simptome de depresie, însă doar o mică parte a apelat la ajutor specializat, iar nu toți au beneficiat de tratamentul necesar.

Autoritățile și organizațiile din domeniu desfășoară campanii de informare și conștientizare, însă experții subliniază că rolul familiei și al comunității rămâne esențial. Ascultarea activă, empatia și încurajarea accesului la servicii de specialitate pot preveni situații dramatice.

În cazurile de urgență, când există riscuri imediate, este recomandată apelarea serviciului 112. Specialiștii reiterează că intervenția timpurie și sprijinul constant pot salva vieți.