Junghietu, la Londra: Independența energetică e o necesitate vitală

„Republica Moldova este o țară mică, care luptă să devină independentă energetic. Importăm aproape 100% din necesarul de gaze și carburanți, iar aproximativ 70-80% din energia electrică provine tot din import. În 2022, doar pentru gaze naturale, am plătit 800 de milioane de dolari, echivalentul a 6% din PIB. Această realitate nu este sustenabilă și ne vulnerabilizează în fața șocurilor externe. Independența energetică nu este doar un obiectiv strategic, ci o necesitate vitală”, a declarat Dorin Junghietu, transmite Știri.md cu referire la moldpres.md.

Ministrul a atras atenția și asupra efectelor schimbărilor climatice asupra întregii regiuni, țara noastră fiind una dintre cele mai expuse și mai vulnerabile din Europa din acest punct de vedere.

„Dincolo de tranziția energetică, trebuie să investim masiv și în adaptare climatică. Planul Național pentru Energie și Climă, aprobat anul acesta, prevede investiții de 31 de miliarde de dolari în următoarele trei decenii, iar un scenariu de neutralitate climatică ar necesita încă 8 miliarde. Este o provocare uriașă pentru o economie modestă ca a noastră, dar este un drum pe care trebuie să-l urmăm”, a adăugat ministrul.

Dorin Junghietu a evidențiat și progresele în promovarea surselor regenerabile de energie, remarcând că țara noastră a lansat deja primele licitații pentru proiecte fotovoltaice și eoliene, iar încă o rundă este planificată pentru 2025, incluzând și soluții de stocare a energiei.

„Moldova are deja instalată o capacitate de aproximativ 650 MW de energie regenerabilă, 433 MW din surse solare și 190 MW din eolian. Ținta noastră este de 700 MW până în 2030 și 1600 MW până în 2050. Aceste cifre reflectă nu doar ambiția noastră, ci și determinarea de a transforma sistemul energetic într-unul mai curat, mai sigur și mai rezilient”, a conchis ministrul Dorin Junghietu.

Ministrul a subliniat, totodată, importanța unei abordări regionale integrate, în special în contextul provocărilor comune cu care se confruntă țările din Balcani și Europa de Est, făcând apel la o colaborare între toți actorii implicați pentru a elabora și întări planurile regionale de răspuns la schimbările climatice și un plan de acțiune comun dedicat rezilienței energetice.