14 noi, 2018 13:30
1
1 215

Jizdan: Mașinile antiprotest dăruite de Erdogan sunt în Moldova

14 noi, 2018 13:30
1
1 215

Ministrul Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan, a confirmat că MAI al Moldovei a primit din partea Turciei două autospeciale TOMA pentru dispersarea protestatarilor.

Jizdan: Mașinile antiprotest dăruite de Erdogan sunt în Moldova

Potrivit agenţiei Infotag, despre aceasta el a declarat în cadrul emisiunii „Punctul pe azi" de la postul de televiziune TVR-Moldova, transmite Știri.md.

El a confirmat că maşinile blindate cu destinaţie specială au fost oferite în dar de preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, în cadrul vizitei la Chişinău la mijlocul lunii octombrie.

„Eu personal nu le-am văzut, am văzut doar nişte poze. Cei care sunt responsabili de restabilirea şi asigurarea ordinii publice au nevoie de astfel de automobile. Noi am purtat negocieri cu mai multe ţări privind procurarea unor asemenea maşini, însă turcii au fost mai deschişi", a spus ministrul.

El a calificat drept „provocatoare" întrebarea dacă poliţiştii vor aplica sau nu aceste automobile în caz de acţiuni de protest în masă în viitorul apropiat.

„Haideţi să fim cu ochii deschişi. Dacă cineva va folosi aceste maşini în timpul unui protest paşnic, oamenii care au făcut acest lucru trebuie să poarte răspundere. Aceste automobile pot fi utilizate doar în anumite condiţii climaterice. E interzis să le foloseşti când e frig afară. Legea permite aplicarea acestor maşini atunci când protestul trece într-o fază mai violentă şi apare pericolul de destabilizare a situaţiei", a spus Jizdan. 

După cum a informat anterior Infotag, în cadrul unei conferinţe de presă în Găgăuzia, preşedintele Turciei a spus că spus că a transmis poliţiei moldoveneşti două maşini TOMA. Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, şi alţi funcţionari au respins mult timp această informaţie. Ulterior, prim-ministrul Pavel Filip a confirmat că preşedintele Recep Tayip Erdogan a dăruit două autospeciale, dar el nu a fost rugat să facă aceasta.

„Preşedintele Erdogan a declarat despre acest lucru şi i-am mulţumit, pentru că este un dar. Vorba ceea "Calul de dar nu se caută la dinţi". Cred că este corect să mulţumeşti atunci când cineva îţi oferă ceva în dar", a spus Filip.

Tehnica blindată a fost construită special în Turcia pentru a dispersa protestele şi alte manifestaţii de stradă. În traducere liberă, TOMA ar însemna "Instrument de intervenţie în timpul incidentelor sociale". Aceste vehicule au devenit cunoscute în întreaga lume în special în timpul protestelor din Piaţa Taksim din Istanbul, desfăşurate în 2013. 

Atunci ele au fost folosite pentru a dispersa manifestaţiile împotriva guvernării, la care au participat sute de mii de persoane. Vehiculele sunt dotate cu tunuri de apă, conectate la un rezervor de până la 10 tone. 

De asemenea, ele dispun de un rezervor de 60 de litri de gaze lacrimogene. Pe lângă Turcia, de vehicule TOMA se mai folosesc în prezent state precum Azerbaidjan, Libia sau Zimbabwe.

Opoziţia din Moldova este convinsă că autorităţile au decis să doteze poliţia, pregătindu-se de posibile acţiuni de protest înainte şi după alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.

Potrivit agenţiei Infotag, despre aceasta el a declarat în cadrul emisiunii „Punctul pe azi" de la postul de televiziune TVR-Moldova, transmite Știri.md.

El a confirmat că maşinile blindate cu destinaţie specială au fost oferite în dar de preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, în cadrul vizitei la Chişinău la mijlocul lunii octombrie.

„Eu personal nu le-am văzut, am văzut doar nişte poze. Cei care sunt responsabili de restabilirea şi asigurarea ordinii publice au nevoie de astfel de automobile. Noi am purtat negocieri cu mai multe ţări privind procurarea unor asemenea maşini, însă turcii au fost mai deschişi", a spus ministrul.

El a calificat drept „provocatoare" întrebarea dacă poliţiştii vor aplica sau nu aceste automobile în caz de acţiuni de protest în masă în viitorul apropiat.

„Haideţi să fim cu ochii deschişi. Dacă cineva va folosi aceste maşini în timpul unui protest paşnic, oamenii care au făcut acest lucru trebuie să poarte răspundere. Aceste automobile pot fi utilizate doar în anumite condiţii climaterice. E interzis să le foloseşti când e frig afară. Legea permite aplicarea acestor maşini atunci când protestul trece într-o fază mai violentă şi apare pericolul de destabilizare a situaţiei", a spus Jizdan. 

După cum a informat anterior Infotag, în cadrul unei conferinţe de presă în Găgăuzia, preşedintele Turciei a spus că spus că a transmis poliţiei moldoveneşti două maşini TOMA. Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, şi alţi funcţionari au respins mult timp această informaţie. Ulterior, prim-ministrul Pavel Filip a confirmat că preşedintele Recep Tayip Erdogan a dăruit două autospeciale, dar el nu a fost rugat să facă aceasta.

„Preşedintele Erdogan a declarat despre acest lucru şi i-am mulţumit, pentru că este un dar. Vorba ceea "Calul de dar nu se caută la dinţi". Cred că este corect să mulţumeşti atunci când cineva îţi oferă ceva în dar", a spus Filip.

Tehnica blindată a fost construită special în Turcia pentru a dispersa protestele şi alte manifestaţii de stradă. În traducere liberă, TOMA ar însemna "Instrument de intervenţie în timpul incidentelor sociale". Aceste vehicule au devenit cunoscute în întreaga lume în special în timpul protestelor din Piaţa Taksim din Istanbul, desfăşurate în 2013. 

Atunci ele au fost folosite pentru a dispersa manifestaţiile împotriva guvernării, la care au participat sute de mii de persoane. Vehiculele sunt dotate cu tunuri de apă, conectate la un rezervor de până la 10 tone. 

De asemenea, ele dispun de un rezervor de 60 de litri de gaze lacrimogene. Pe lângă Turcia, de vehicule TOMA se mai folosesc în prezent state precum Azerbaidjan, Libia sau Zimbabwe.

Opoziţia din Moldova este convinsă că autorităţile au decis să doteze poliţia, pregătindu-se de posibile acţiuni de protest înainte şi după alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

26 ianuarie, 21:29
24
1 996

NATO cere Rusiei să-și retragă trupele din Moldova, Ucraina și Georgia

26 ianuarie, 21:29
24
1 996

NATO cere Rusiei să-și retragă trupele din R. Moldova, Ucraina și Georgia.

NATO cere Rusiei să-și retragă trupele din Moldova, Ucraina și GeorgiaFoto: captură video

NATO cere repetat Rusiei să retragă trupele militare din Moldova, Ucraina și Georgia. Solicitarea a fost făcută de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unui briefing de presă, transmite Știri.md cu referire la publika.md.

„Rusia trebuie să se abțină de la acțiuni agresive și manifestări de ostilitate. Ea ar trebui să-și retragă trupele din Ucraina, Georgia și Moldova, unde sunt staționate fără acordul acestor țări. 

Toate țările ar trebui să interacționeze constructiv, inclusiv în cadrul Formatului Normandia.”, a relatat Jens Stoltenberg, secretar general al NATO.

Totodată, Stoltenberg a relatat că NATO a prezentat miercuri răspunsul său scris la cererile Rusiei de neextindere a alianței în Ucraina și de retragere a forțelor din Europa de Est.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, a declarat că propunerile NATO nu intră în contradicţie cu cele ale SUA. 

NATO cere repetat Rusiei să retragă trupele militare din Moldova, Ucraina și Georgia. Solicitarea a fost făcută de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unui briefing de presă, transmite Știri.md cu referire la publika.md.

„Rusia trebuie să se abțină de la acțiuni agresive și manifestări de ostilitate. Ea ar trebui să-și retragă trupele din Ucraina, Georgia și Moldova, unde sunt staționate fără acordul acestor țări. 

Toate țările ar trebui să interacționeze constructiv, inclusiv în cadrul Formatului Normandia.”, a relatat Jens Stoltenberg, secretar general al NATO.

Totodată, Stoltenberg a relatat că NATO a prezentat miercuri răspunsul său scris la cererile Rusiei de neextindere a alianței în Ucraina și de retragere a forțelor din Europa de Est.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, a declarat că propunerile NATO nu intră în contradicţie cu cele ale SUA. 

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
26 ianuarie, 18:19
0
1 128

Șeful SIS: Chișinău se pregătește pentru un val de refugiați din Ucraina

26 ianuarie, 18:19
0
1 128

Moldova ia în considerare noile provocări de securitate din regiune, va asista partenerii strategici în caz de conflict şi se pregăteşte pentru un val de refugiaţi.

Șeful SIS: Chișinău se pregătește pentru un val de refugiați din UcrainaFoto: ziarulnational.md

Potrivit Infotag, acest lucru a fost declarat de directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), Alexandr Esaulenco, într-un interviu acordat portalului ucrainean Glavkom, transmite Știri.md.

Potrivit acestuia, la ultima şedinţă a Comisiei parlamentare pentru securitate naţională, s-a menţionat că, în condiţii de tensiune în regiune (concentrare mare de trupe rusești în apropierea graniţei cu Ucraina), "este necesar să se coopereze şi să existe o interacţiune mai strânsă cu Ucraina, inclusiv ţinându-se cont de posibilele riscuri asimetrice în cazul unei escaladări a conflictului".

"În primul rând, fluxurile migraţionale şi de refugiaţi sunt posibile, precum şi necesitatea de a acorda asistenţă partenerilor strategici", a spus Esaulenco.

El a menţionat că "anumite elemente suspecte în opinia Serviciului se află în vizorul structurilor sale de contrainformaţii, s-a stabilit un bun schimb de informaţii cu Procuratura şi alţi colegi, fiind în curs de desfăşurare acţiuni de anchetă pentru documentarea acestor elemente".

Evaluând scenariile de operaţiuni militare care implică înaintarea trupelor rusești prin sudul Ucrainei până în regiunea transnistreană a Moldovei, Esaulenco a spus că "vecinii noştri estici nu trebuie subestimaţi".

"Aş dori să cred că diplomaţia va câştiga, dar trebuie să fim pregătiţi pentru dezvoltarea oricărui scenariu. Pentru a ne pregăti pentru aceasta, există o comunicare eficientă cu departamentele relevante", a spus Esaulenco.

Potrivit Infotag, acest lucru a fost declarat de directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), Alexandr Esaulenco, într-un interviu acordat portalului ucrainean Glavkom, transmite Știri.md.

Potrivit acestuia, la ultima şedinţă a Comisiei parlamentare pentru securitate naţională, s-a menţionat că, în condiţii de tensiune în regiune (concentrare mare de trupe rusești în apropierea graniţei cu Ucraina), "este necesar să se coopereze şi să existe o interacţiune mai strânsă cu Ucraina, inclusiv ţinându-se cont de posibilele riscuri asimetrice în cazul unei escaladări a conflictului".

"În primul rând, fluxurile migraţionale şi de refugiaţi sunt posibile, precum şi necesitatea de a acorda asistenţă partenerilor strategici", a spus Esaulenco.

El a menţionat că "anumite elemente suspecte în opinia Serviciului se află în vizorul structurilor sale de contrainformaţii, s-a stabilit un bun schimb de informaţii cu Procuratura şi alţi colegi, fiind în curs de desfăşurare acţiuni de anchetă pentru documentarea acestor elemente".

Evaluând scenariile de operaţiuni militare care implică înaintarea trupelor rusești prin sudul Ucrainei până în regiunea transnistreană a Moldovei, Esaulenco a spus că "vecinii noştri estici nu trebuie subestimaţi".

"Aş dori să cred că diplomaţia va câştiga, dar trebuie să fim pregătiţi pentru dezvoltarea oricărui scenariu. Pentru a ne pregăti pentru aceasta, există o comunicare eficientă cu departamentele relevante", a spus Esaulenco.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
26 ianuarie, 15:53
15
463

R. Moldova va primi un ajutor de 100 de milioane de euro din partea României

26 ianuarie, 15:53
15
463

Executivul a dispus inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat Republicii Moldova de către România.

R. Moldova va primi un ajutor de 100 de milioane de euro din partea RomânieiFoto: crpe.ro

În cadrul ședinței Executivului, prim-ministra Natalia Gavrilița a mulțumit Guvernului României pentru acest gest generos, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.

Potrivit documentului, noul Acord va îndeplini funcțiile celui semnat la 27 aprilie 2010, care a ieșit din vigoare la data de 28 martie 2021.

Acordul cuprinde prevederi care vizează dezvoltarea cooperării pe mai multe domenii: sectorul energetic; infrastructura de transport; protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice; lucrări publice și infrastructură; întreprinderi mici și mijlocii; independența mass-media; reforma administrației publice; afaceri interne; sănătate; educație; cultură și patrimoniu; cercetare și turism.

În același timp, documentul are ca obiectiv stabilirea mecanismelor în baza cărora România poate acorda asistență tehnică și financiară de la bugetul de stat în beneficiul Republicii Moldova.

Astfel, conform prevederilor, țările vor lua, de comun acord, măsurile necesare pentru realizarea de proiecte care să contribuie la: intensificarea cooperării între România și Republica Moldova și dezvoltarea Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova; racordarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană prin intermediul României; promovarea procesului de reforme în spirit european în Republica Moldova; susținerea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova; impulsionarea dezvoltării Republicii Moldova și reducerea disparităților economice și sociale în Republica Moldova; creșterea rezilienței Republicii Moldova la factorii destabilizatori.

Așadar, proiectul Acordului prevede oferirea unei contribuții nerambursabile în valoare de 100 de milioane de euro pentru o perioadă de 7 ani, care poate fi prelungită cu cel mult 3 ani pentru finalizarea proiectelor și activităților aflate în derulare.

În cadrul ședinței Executivului, prim-ministra Natalia Gavrilița a mulțumit Guvernului României pentru acest gest generos, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.

Potrivit documentului, noul Acord va îndeplini funcțiile celui semnat la 27 aprilie 2010, care a ieșit din vigoare la data de 28 martie 2021.

Acordul cuprinde prevederi care vizează dezvoltarea cooperării pe mai multe domenii: sectorul energetic; infrastructura de transport; protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice; lucrări publice și infrastructură; întreprinderi mici și mijlocii; independența mass-media; reforma administrației publice; afaceri interne; sănătate; educație; cultură și patrimoniu; cercetare și turism.

În același timp, documentul are ca obiectiv stabilirea mecanismelor în baza cărora România poate acorda asistență tehnică și financiară de la bugetul de stat în beneficiul Republicii Moldova.

Astfel, conform prevederilor, țările vor lua, de comun acord, măsurile necesare pentru realizarea de proiecte care să contribuie la: intensificarea cooperării între România și Republica Moldova și dezvoltarea Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova; racordarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană prin intermediul României; promovarea procesului de reforme în spirit european în Republica Moldova; susținerea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova; impulsionarea dezvoltării Republicii Moldova și reducerea disparităților economice și sociale în Republica Moldova; creșterea rezilienței Republicii Moldova la factorii destabilizatori.

Așadar, proiectul Acordului prevede oferirea unei contribuții nerambursabile în valoare de 100 de milioane de euro pentru o perioadă de 7 ani, care poate fi prelungită cu cel mult 3 ani pentru finalizarea proiectelor și activităților aflate în derulare.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
26 ianuarie, 15:23
2
1 023

Georgia, Moldova şi Ucraina vor fi ajutate să depășească sărăcia energetică

26 ianuarie, 15:23
2
1 023

Secretariatul Comunităţii Energetice a înfiinţat un Centru pentru accelerarea eliminării sărăciei energetice a părţilor contractante ale Comunităţii Energetice (inclusiv Georgia, Moldova şi Ucraina).

Georgia, Moldova şi Ucraina vor fi ajutate să depășească sărăcia energeticăFoto: agora.md

Potrivit Infotag, Centrul va colecta date şi informaţii privind cauzele şi consecinţele sărăciei energetice în cazul părţilor contractante şi va contribui la elaborarea de politici şi măsuri adecvate pentru reducerea sărăciei energetice în conformitate cu acquis-ul comunitar, transmite Știri.md.

"Abordarea sărăciei energetice este o parte importantă a unui proces de tranziţie energetică corect şi incluziv. Părţile noastre contractante au cel mai înalt nivel de sărăcie energetică din toată Europa, iar pandemia de COVID-19 şi creşterea rapidă a preţurilor la energie au complicat şi mai mult situaţia", a declarat iniţiatorul proiectului, directorul Secretariatului Comunităţii Energetice, Artur Lorkowski.

Republica Moldova este săracă în resurse energetice şi trebuie să importe aproximativ 75% din energia electrică şi 100% din gazele naturale consumate.

Potrivit Infotag, Centrul va colecta date şi informaţii privind cauzele şi consecinţele sărăciei energetice în cazul părţilor contractante şi va contribui la elaborarea de politici şi măsuri adecvate pentru reducerea sărăciei energetice în conformitate cu acquis-ul comunitar, transmite Știri.md.

"Abordarea sărăciei energetice este o parte importantă a unui proces de tranziţie energetică corect şi incluziv. Părţile noastre contractante au cel mai înalt nivel de sărăcie energetică din toată Europa, iar pandemia de COVID-19 şi creşterea rapidă a preţurilor la energie au complicat şi mai mult situaţia", a declarat iniţiatorul proiectului, directorul Secretariatului Comunităţii Energetice, Artur Lorkowski.

Republica Moldova este săracă în resurse energetice şi trebuie să importe aproximativ 75% din energia electrică şi 100% din gazele naturale consumate.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
26 ianuarie, 15:19
3
217

Transferurile de bani în R. Moldova au crescut cu 8,4% în 2021

26 ianuarie, 15:19
3
217

În 2021, volumul net al transferurilor de bani către Republica Moldova prin bănci în favoarea persoanelor fizice a depăşit 1,611 miliarde de dolari, fiind în creştere cu 8,4% faţă de anul anterior.

Transferurile de bani în R. Moldova au crescut cu 8,4% în 2021Foto: știri.md

Potrivit Infotag, datele Băncii Naţionale (BNM) arată că, în decembrie 2021, către Moldova au fost transferaţi 137,38 milioane de dolari, faţă de 147,84 milioane de dolari în decembrie 2020, transmite Știri.md.

Structura transferurilor din decembrie a fost dominată de moneda euro - 64,7% din total (+0,2 puncte procentuale) şi dolarul SUA - 33,4% (+0,2 puncte procentuale). Ponderea transferurilor în ruble ruseşti, dimpotrivă, a scăzut cu încă 0,4 puncte procentuale, însumând 1,9% din totalul remitenţelor (-0,4 puncte procentuale).

În total, conform datelor neoficiale, aproximativ 1 milion de cetăţeni ai Republicii Moldova lucrează în străinătate. Remitenţele de la migranţi în diverşi ani s-au ridicat de la 15% până la 30% din PIB.

În 2020, volumul net al transferurilor de bani către Republica Moldova prin bănci în favoarea persoanelor fizice a fost de 1,486 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă cu 21,6% mai mult decât în 2019.

Recordul absolut al volumului transferurilor de bani către Moldova din străinătate în favoarea persoanelor fizice prin băncile comerciale a fost înregistrat în 2008 - peste 1,660 miliarde de dolari.

Potrivit Infotag, datele Băncii Naţionale (BNM) arată că, în decembrie 2021, către Moldova au fost transferaţi 137,38 milioane de dolari, faţă de 147,84 milioane de dolari în decembrie 2020, transmite Știri.md.

Structura transferurilor din decembrie a fost dominată de moneda euro - 64,7% din total (+0,2 puncte procentuale) şi dolarul SUA - 33,4% (+0,2 puncte procentuale). Ponderea transferurilor în ruble ruseşti, dimpotrivă, a scăzut cu încă 0,4 puncte procentuale, însumând 1,9% din totalul remitenţelor (-0,4 puncte procentuale).

În total, conform datelor neoficiale, aproximativ 1 milion de cetăţeni ai Republicii Moldova lucrează în străinătate. Remitenţele de la migranţi în diverşi ani s-au ridicat de la 15% până la 30% din PIB.

În 2020, volumul net al transferurilor de bani către Republica Moldova prin bănci în favoarea persoanelor fizice a fost de 1,486 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă cu 21,6% mai mult decât în 2019.

Recordul absolut al volumului transferurilor de bani către Moldova din străinătate în favoarea persoanelor fizice prin băncile comerciale a fost înregistrat în 2008 - peste 1,660 miliarde de dolari.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
26 ianuarie, 15:06
0
118

Republica Moldova și-a prezentat prioritățile Președinției la OCEMN

26 ianuarie, 15:06
0
118

Moldova a organizat primul eveniment oficial în cadrul Preşedinţiei la Organizaţia de Cooperare Economică a Mării Negre (OCEMN).

Republica Moldova și-a prezentat prioritățile Președinției la OCEMNFoto: știri.md

După cum a comunicat pentru Infotag Serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE), şedinţa de coordonare a Comitetului înalţilor funcţionari al OCEMN a avut loc marţi, în formatul unei videoconferinţe, transmite Știri.md.

Secretarul de stat în MAEIE, Vladimir Cuc, a prezentat priorităţile Republicii Moldova pentru perioada exercitării mandatului Preşedinţiei în exerciţiu (ianuarie - iunie 2022), care acoperă cele mai importante domenii de cooperare.

"Principalele priorităţi sectoriale pentru Preşedinţie vor fi mediul şi economia albastră, comerţul, transportul şi conectivitatea, precum şi cultura şi turismul. Va fi încurajată implementarea proiectelor concrete în aceste domenii", a asigurat el.

În ajunul împlinirii a 30 de ani de la înfiinţarea organizaţiei, Moldova va continua eforturile preşedinţiilor anterioare pentru a dezvolta o cooperare reciproc avantajoasă între cele 13 state membre OCEMN. Ea intenţionează, de asemenea, să contribuie la intensificarea cooperării dintre OCEMN şi Uniunea Europeană.

După cum a comunicat pentru Infotag Serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE), şedinţa de coordonare a Comitetului înalţilor funcţionari al OCEMN a avut loc marţi, în formatul unei videoconferinţe, transmite Știri.md.

Secretarul de stat în MAEIE, Vladimir Cuc, a prezentat priorităţile Republicii Moldova pentru perioada exercitării mandatului Preşedinţiei în exerciţiu (ianuarie - iunie 2022), care acoperă cele mai importante domenii de cooperare.

"Principalele priorităţi sectoriale pentru Preşedinţie vor fi mediul şi economia albastră, comerţul, transportul şi conectivitatea, precum şi cultura şi turismul. Va fi încurajată implementarea proiectelor concrete în aceste domenii", a asigurat el.

În ajunul împlinirii a 30 de ani de la înfiinţarea organizaţiei, Moldova va continua eforturile preşedinţiilor anterioare pentru a dezvolta o cooperare reciproc avantajoasă între cele 13 state membre OCEMN. Ea intenţionează, de asemenea, să contribuie la intensificarea cooperării dintre OCEMN şi Uniunea Europeană.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
26 ianuarie, 14:55
0
1 444

McDonald’s a deschis cel de-al 6-lea resturant în Chișinău Ⓟ

26 ianuarie, 14:55
0
1 444

McDonald’s a deschis încă un restaurant în Chișinău. Localul, al șaselea la număr, se află pe adresa bd.Ştefan cel Mare, intersecție cu strada Ismail.


Noul restaurant integrează cele mai noi tehnologii McDonald’s și a creat peste 70 de locuri de muncă. Construcția restaurantului a fost efectuată cu respectarea celor mai înalte tehnologii în construcție și siguranță, iar designul modern a fost executat de către cele mai renumite studiouri europene.

Oaspeții care doresc să procure produsele  la pachet o pot face la fereastra McExpress. Deschiderea restaurantului McDonald’s Unic reprezintă un pas important în procesul de dezvoltare a rețelei McDonald’s în Republica Moldova. Noul an aduce vești bune pentru locuitorii orașului Chișinău, astfel că de acum înainte aceștia se pot bucura de produsele lor preferate, prin intermediul unui restaurant modern, cu kiosk-uri digitale, special create pentru o servire rapidă și o experiență unică. O altă noutate pregătită de McDonald’s este fereastra McExpress, care permite comandarea produselor preferate, fără a intra în restaurant și care va activa în regim 24/24

McDonald’s a mai pregătit o surpriză pentru oaspeții săi - până la 31 ianuarie va fi oferit un Hamburger din partea casei, la fiecare comandă de minim 20 lei.

Restaurantul este deschis zilnic între orele 7:00 - 24.00. McDonald’s Unic se află pe adresa bd.Ştefan cel Mare și Sfânt 8, intersecție cu strada Ismail,  fiind dotat cu 140 de locuri în interior și 40 - la terasă. Compania McDonald's este bine cunoscută în Republica Moldova fiind una dintre primele mărci de renume mondial care a întrat cu succes pe piața locală. Primul restaurant McDonald's din Moldova a fost deschis în aprilie 1998, iar ulterior și-a completat rețeaua cu încă cinci restaurante, reușind astfel să deservească anual peste 5 milioane clienți.


Noul restaurant integrează cele mai noi tehnologii McDonald’s și a creat peste 70 de locuri de muncă. Construcția restaurantului a fost efectuată cu respectarea celor mai înalte tehnologii în construcție și siguranță, iar designul modern a fost executat de către cele mai renumite studiouri europene.

Oaspeții care doresc să procure produsele  la pachet o pot face la fereastra McExpress. Deschiderea restaurantului McDonald’s Unic reprezintă un pas important în procesul de dezvoltare a rețelei McDonald’s în Republica Moldova. Noul an aduce vești bune pentru locuitorii orașului Chișinău, astfel că de acum înainte aceștia se pot bucura de produsele lor preferate, prin intermediul unui restaurant modern, cu kiosk-uri digitale, special create pentru o servire rapidă și o experiență unică. O altă noutate pregătită de McDonald’s este fereastra McExpress, care permite comandarea produselor preferate, fără a intra în restaurant și care va activa în regim 24/24

McDonald’s a mai pregătit o surpriză pentru oaspeții săi - până la 31 ianuarie va fi oferit un Hamburger din partea casei, la fiecare comandă de minim 20 lei.

Restaurantul este deschis zilnic între orele 7:00 - 24.00. McDonald’s Unic se află pe adresa bd.Ştefan cel Mare și Sfânt 8, intersecție cu strada Ismail,  fiind dotat cu 140 de locuri în interior și 40 - la terasă. Compania McDonald's este bine cunoscută în Republica Moldova fiind una dintre primele mărci de renume mondial care a întrat cu succes pe piața locală. Primul restaurant McDonald's din Moldova a fost deschis în aprilie 1998, iar ulterior și-a completat rețeaua cu încă cinci restaurante, reușind astfel să deservească anual peste 5 milioane clienți.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
26 ianuarie, 13:56
2
253

R. Moldova, condamnată la CEDO: Câți bani a achitat țara din 1997

26 ianuarie, 13:56
2
253

Aproape 22 de milioane de euro a fost obligată să plătească Republica Moldova urmare a tuturor hotărârilor de condamnare a acesteia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în perioada 1997-2021.

R. Moldova, condamnată la CEDO: Câți bani a achitat țara din 1997Foto: IPN

Doar anul trecut au fost acordate compensații de 2,6 milioane de euro, dintre care 2 milioane au fost acordate într-o singură hotărâre, în care era vizată fabrica de zahăr din Ghindești, transmite Știri.md.

Datele se conțin într-o notă analitică a Centrului de Resurse Juridice.

Într-o conferință de presă la IPN, președintele Centrului, Vladislav Gribincea, a remarcat că cele mai violate articole din Convenția pentru drepturile omului, din 1997, se referă la: dreptul la un proces echitabil, interzicerea torturii, dreptul la libertate și siguranță, dreptul la un recurs efectiv, dreptul la respectul vieții private, dreptul la protecția proprietății.

„Se vorbește foarte mult despre plata din buzunarele judecătorilor și procurorilor a despăgubirilor dispuse de CEDO pentru încălcarea drepturilor omului. Potrivit Comisiei de la Veneția, judecătorii pot răspunde cu averea proprie doar pentru erori nescuzabile, în cazul în care, cu bună-știință, ignoră prevederile CEDO și jurisprudența Curții”, a remarcat președintele CRJM.

CEDO a adoptat anul trecut 68 de hotărâri și 40 de decizii în cauze moldovenești, cel mai mare număr din istoria Republicii Moldova.

Numărul mare se datorează faptului că judecătorul moldovean care participă la examinarea cauzelor s-a schimbat în decembrie 2021 și, probabil, Curtea a dorit să finalizeze examinarea cererilor în care fostul judecător a participat la faza avansată de examinare, consideră Vladislav Gribincea.

13 hotărâri din cele 68 se referă la regiunea transnistreană și vizează încălcarea drepturilor omului care sunt imputabile nu Republicii Moldova, dar Federației Ruse, în toate cauzele fiind condamnată. De asemenea, au fost constatate 69 de violări atribuite statului Republica Moldova.

Cele mai multe violări – 16 – se referă la încălcarea dreptului la un proces echitabil. Alte violări țin de neexecutarea termenului rezonabil de executare a hotărârilor judecătorești.

Asta, potrivit președintelui CRJM, vorbește despre faptul că judecătorii moldoveni nu oferă compensații adecvate pentru încălcarea obligației de a executa hotărâri judecătorești în termen. Multe hotărâri vizează relațiile dintre două părți private.

Cele mai importante hotărâri ale CEDO din punct de vedere juridic se referă la cauza Talambuța și Iașcinina v. Republica Moldova, care vizează neacordarea asistenței medicale adecvate deținuților care suferă din cauza bolilor cronice. CEDO a subliniat că sistemul medical din penitenciar nu a acționat cum trebuie.

În cauza „Mătăsaru”, care se referă la reținerea pentru organizarea unui protest extravagant și sancționarea contravențională nejustificată, CEDO a reținut că scopul protestului nu a fost să umilească pe cineva, dar să atragă atenția asupra corupției din instituție.

O altă cauză este „Petrenco și alții”, unde este vorba despre reținerea lui Grigore Petrenco și a altor persoane care au protestat în fața Procuraturii Generale și au fost reținuți și acuzați penal. Curtea a constatat că protestul nu a fost violent, respectiv, nu erau motive de reținere.

Nota analitică „Republica Moldova la CtEDO în 2021”, cu mai multe detalii, poate fi găsită pe site-ul web al CRJM.

Doar anul trecut au fost acordate compensații de 2,6 milioane de euro, dintre care 2 milioane au fost acordate într-o singură hotărâre, în care era vizată fabrica de zahăr din Ghindești, transmite Știri.md.

Datele se conțin într-o notă analitică a Centrului de Resurse Juridice.

Într-o conferință de presă la IPN, președintele Centrului, Vladislav Gribincea, a remarcat că cele mai violate articole din Convenția pentru drepturile omului, din 1997, se referă la: dreptul la un proces echitabil, interzicerea torturii, dreptul la libertate și siguranță, dreptul la un recurs efectiv, dreptul la respectul vieții private, dreptul la protecția proprietății.

„Se vorbește foarte mult despre plata din buzunarele judecătorilor și procurorilor a despăgubirilor dispuse de CEDO pentru încălcarea drepturilor omului. Potrivit Comisiei de la Veneția, judecătorii pot răspunde cu averea proprie doar pentru erori nescuzabile, în cazul în care, cu bună-știință, ignoră prevederile CEDO și jurisprudența Curții”, a remarcat președintele CRJM.

CEDO a adoptat anul trecut 68 de hotărâri și 40 de decizii în cauze moldovenești, cel mai mare număr din istoria Republicii Moldova.

Numărul mare se datorează faptului că judecătorul moldovean care participă la examinarea cauzelor s-a schimbat în decembrie 2021 și, probabil, Curtea a dorit să finalizeze examinarea cererilor în care fostul judecător a participat la faza avansată de examinare, consideră Vladislav Gribincea.

13 hotărâri din cele 68 se referă la regiunea transnistreană și vizează încălcarea drepturilor omului care sunt imputabile nu Republicii Moldova, dar Federației Ruse, în toate cauzele fiind condamnată. De asemenea, au fost constatate 69 de violări atribuite statului Republica Moldova.

Cele mai multe violări – 16 – se referă la încălcarea dreptului la un proces echitabil. Alte violări țin de neexecutarea termenului rezonabil de executare a hotărârilor judecătorești.

Asta, potrivit președintelui CRJM, vorbește despre faptul că judecătorii moldoveni nu oferă compensații adecvate pentru încălcarea obligației de a executa hotărâri judecătorești în termen. Multe hotărâri vizează relațiile dintre două părți private.

Cele mai importante hotărâri ale CEDO din punct de vedere juridic se referă la cauza Talambuța și Iașcinina v. Republica Moldova, care vizează neacordarea asistenței medicale adecvate deținuților care suferă din cauza bolilor cronice. CEDO a subliniat că sistemul medical din penitenciar nu a acționat cum trebuie.

În cauza „Mătăsaru”, care se referă la reținerea pentru organizarea unui protest extravagant și sancționarea contravențională nejustificată, CEDO a reținut că scopul protestului nu a fost să umilească pe cineva, dar să atragă atenția asupra corupției din instituție.

O altă cauză este „Petrenco și alții”, unde este vorba despre reținerea lui Grigore Petrenco și a altor persoane care au protestat în fața Procuraturii Generale și au fost reținuți și acuzați penal. Curtea a constatat că protestul nu a fost violent, respectiv, nu erau motive de reținere.

Nota analitică „Republica Moldova la CtEDO în 2021”, cu mai multe detalii, poate fi găsită pe site-ul web al CRJM.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
26 ianuarie, 13:05
1
441

Sondaj: Susținerea aderării R. Moldova la UE, în scădere față de 2021

26 ianuarie, 13:05
1
441

Susținerea aderării Republicii Moldova la UE este în scădere față de iulie 2021 (71,6%) și a ajuns la 57,9% din total respondenți.

Sondaj: Susținerea aderării R. Moldova la UE, în scădere față de 2021Foto: zdg.md

Așa arată datele unui nou sondaj realizat și prezentat de Date Inteligente (iData) miercuri, 26 ianuarie, transmite Știri.md.

Potrivit sondajului, sentimentul unionist este încă înalt – 38,4% ar vota unirea Republicii Moldova cu România. 

Susținerea aderării Republicii Moldova la NATO este în ușoară scădere față de septembrie 2021 (33,4%) și constituie 27,0%. 

Recunoașterea regiunii transnistrene ca stat independent este susținută de 23,4% din populația adultă a Republicii Moldova.

Așa arată datele unui nou sondaj realizat și prezentat de Date Inteligente (iData) miercuri, 26 ianuarie, transmite Știri.md.

Potrivit sondajului, sentimentul unionist este încă înalt – 38,4% ar vota unirea Republicii Moldova cu România. 

Susținerea aderării Republicii Moldova la NATO este în ușoară scădere față de septembrie 2021 (33,4%) și constituie 27,0%. 

Recunoașterea regiunii transnistrene ca stat independent este susținută de 23,4% din populația adultă a Republicii Moldova.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
26 ianuarie, 12:03
2
423

Mânzărari: Securitatea Moldovei va fi afectată de relația Rusia – Occident

26 ianuarie, 12:03
2
423

Dimensiunea de securitate și apărare din Republica Moldova va fi puternic afectată de interacțiunea strategică între Federația Rusă și Occident în problema ucraineană.

Mânzărari: Securitatea Moldovei va fi afectată de relația Rusia – OccidentFoto: IPN

„Eliminarea oricărei prezențe occidentale din spațiul ex-sovietic a devenit scopul central al politicii externe rusești. Din acest motiv, Ucraina a devenit o mare provocare pentru Rusia, servind drept principalul „zid de protecție” contra tentativelor rusești de a controla politic și militar țările foste-membre ale URSS”. Este opinia exprimată de Dumitru Mânzărari, cercetător asociat la Stiftung Wissenschaft und Politik (SWP) din Germania, într-o publicație „IDIS „Viitorul”, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Rezultatul confruntării între Rusia și Statele Unite, cu aliații săi NATO, va determina intensitatea acțiunilor coercitive rusești pe continental european, cu efecte directe asupra apărării și securității naționale pentru Republica Moldova.

„După ce Occidentul a refuzat propunerea Rusiei de a schimba Ucraina pe niște condiții superficiale etichetate de Rusia drept „securitatea țărilor vest-europene”, riscul unei invazii convenționale ruse în Ucraina este redus. Acest fapt este un aspect pozitiv pentru Republica Moldova, deoarece o invazie militară contra Ucrainei va fi, cel mai probabil, urmată de o operațiune militară contra Republicii Moldova, dar fără izolarea teritorială oferită în prezent de o Ucraină anti-rusă”, a explicat expertul.

Pentru Republica Moldova, cele mai mari riscuri pe dimensiunile de apărare și securitate în 2022 țin de posibile escaladări militare și politice prin acțiune ale unor intermediari ale intereselor rusești, a menționat Dumitru Mânzărari.

Pot fi formațiuni para-militară de tip „proxy”. Forțe din exterior ar putea provoca tensiuni social-economice – proteste ghidate contra autorităților, în vederea înlocuirii conducerii țării prin una „pro-rusă”.

„Declanșarea unei escaladări para-militare, prin intermediari, nu depinde de acțiunile Chișinăului, în sensul că ea poate fi pornită indiferent de ce fel de comportament ar adopta actuala administrație, urmând exclusiv logica și interesele politice și operative ale Rusiei pe teritoriul Republicii Moldova.

Singurul răspuns logic al autorităților ar fi doar să crească costurile declanșării unor asemenea operațiuni, ceea ce solicită existența unui mecanism eficient și robust de avertizare timpurie”, a opinat Dumitru Mânzărari.

Un indicator esențial asupra nivelului de protejare al unei țări contra unor tentative de agresiune externă (directă sau indirectă, prin intermediari) este decizia de alocare a resurselor bugetare pentru sectorul de apărare și securitate.

Un alt indicator relevant este calitatea acestor alocări bugetare, altfel spus, gradul de înțelegere a amenințărilor externe de către decidenții politici și investirea resurselor pentru a slăbi ori descuraja aceste amenințări.

„Republica Moldova are o prestație minimă la ambele capitole. Sub pretextul unei neutralități anunțate, decidenții politici au considerat necesar nu doar să ignore sistematic nevoile de apărare și securitate ale țării, dar au preferat să aloce fonduri exagerat de mari pentru menținerea unor forțe considerabile ale organelor de interne (poliție/carabinieri), pe care le-au folosit mai degrabă ca instrument coercitiv pe plan intern și de facilitare a extragerii rentelor.

Această moștenire toxică a rămas neschimbată și astăzi sub actuala administrație. Rata finanțării poliției, dar și numărul excesiv de mare de polițiști pe cap de locuitor face ca Republica Moldova să fie comparabilă cu statele cu regimuri autoritare – „state polițienești”, care își folosesc aceste forte pentru reprimarea opoziției politice sau protestelor democratice pe plan intern”, a menționat expertul.

Cat timp Ucraina nu este controlată politic de Rusia, Republica Moldova își va putea asigura apărarea și securitatea națională ridicând considerabil finanțarea acestor dimensiuni de guvernare și asigurând intensificarea cooperării cu NATO, spune Dumitru Mânzărari. În cazul în care Ucraina ar pierde confruntarea cu Rusia și ar deveni un stat satelit rusesc, singura pavăză de protecție pentru Republica Moldova ar fi obținerea statutului de membru NATO.

„Eliminarea oricărei prezențe occidentale din spațiul ex-sovietic a devenit scopul central al politicii externe rusești. Din acest motiv, Ucraina a devenit o mare provocare pentru Rusia, servind drept principalul „zid de protecție” contra tentativelor rusești de a controla politic și militar țările foste-membre ale URSS”. Este opinia exprimată de Dumitru Mânzărari, cercetător asociat la Stiftung Wissenschaft und Politik (SWP) din Germania, într-o publicație „IDIS „Viitorul”, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Rezultatul confruntării între Rusia și Statele Unite, cu aliații săi NATO, va determina intensitatea acțiunilor coercitive rusești pe continental european, cu efecte directe asupra apărării și securității naționale pentru Republica Moldova.

„După ce Occidentul a refuzat propunerea Rusiei de a schimba Ucraina pe niște condiții superficiale etichetate de Rusia drept „securitatea țărilor vest-europene”, riscul unei invazii convenționale ruse în Ucraina este redus. Acest fapt este un aspect pozitiv pentru Republica Moldova, deoarece o invazie militară contra Ucrainei va fi, cel mai probabil, urmată de o operațiune militară contra Republicii Moldova, dar fără izolarea teritorială oferită în prezent de o Ucraină anti-rusă”, a explicat expertul.

Pentru Republica Moldova, cele mai mari riscuri pe dimensiunile de apărare și securitate în 2022 țin de posibile escaladări militare și politice prin acțiune ale unor intermediari ale intereselor rusești, a menționat Dumitru Mânzărari.

Pot fi formațiuni para-militară de tip „proxy”. Forțe din exterior ar putea provoca tensiuni social-economice – proteste ghidate contra autorităților, în vederea înlocuirii conducerii țării prin una „pro-rusă”.

„Declanșarea unei escaladări para-militare, prin intermediari, nu depinde de acțiunile Chișinăului, în sensul că ea poate fi pornită indiferent de ce fel de comportament ar adopta actuala administrație, urmând exclusiv logica și interesele politice și operative ale Rusiei pe teritoriul Republicii Moldova.

Singurul răspuns logic al autorităților ar fi doar să crească costurile declanșării unor asemenea operațiuni, ceea ce solicită existența unui mecanism eficient și robust de avertizare timpurie”, a opinat Dumitru Mânzărari.

Un indicator esențial asupra nivelului de protejare al unei țări contra unor tentative de agresiune externă (directă sau indirectă, prin intermediari) este decizia de alocare a resurselor bugetare pentru sectorul de apărare și securitate.

Un alt indicator relevant este calitatea acestor alocări bugetare, altfel spus, gradul de înțelegere a amenințărilor externe de către decidenții politici și investirea resurselor pentru a slăbi ori descuraja aceste amenințări.

„Republica Moldova are o prestație minimă la ambele capitole. Sub pretextul unei neutralități anunțate, decidenții politici au considerat necesar nu doar să ignore sistematic nevoile de apărare și securitate ale țării, dar au preferat să aloce fonduri exagerat de mari pentru menținerea unor forțe considerabile ale organelor de interne (poliție/carabinieri), pe care le-au folosit mai degrabă ca instrument coercitiv pe plan intern și de facilitare a extragerii rentelor.

Această moștenire toxică a rămas neschimbată și astăzi sub actuala administrație. Rata finanțării poliției, dar și numărul excesiv de mare de polițiști pe cap de locuitor face ca Republica Moldova să fie comparabilă cu statele cu regimuri autoritare – „state polițienești”, care își folosesc aceste forte pentru reprimarea opoziției politice sau protestelor democratice pe plan intern”, a menționat expertul.

Cat timp Ucraina nu este controlată politic de Rusia, Republica Moldova își va putea asigura apărarea și securitatea națională ridicând considerabil finanțarea acestor dimensiuni de guvernare și asigurând intensificarea cooperării cu NATO, spune Dumitru Mânzărari. În cazul în care Ucraina ar pierde confruntarea cu Rusia și ar deveni un stat satelit rusesc, singura pavăză de protecție pentru Republica Moldova ar fi obținerea statutului de membru NATO.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...