Izvorul Tămăduirii 2025. Ziua în care se sfințesc apele
Izvorul Tămăduirii este sărbătoarea închinată Maicii Domnului, care nu are dată fixă de celebrare, ci este prăznuită anual în Săptămâna Luminată, în prima vineri după Paște. În ziua praznicului se oficiază Sfânta Liturghie, slujba care se mai numește și Agheasma Mică.

În 2025, sărbătoarea închinată Maicii Domnului se săvârșește în Săptămâna Luminată, în Vinerea Scumpă, pe 25 aprilie, transmite Știri.md, cu referire la digi24.ro.
Ce semnifică sărbătoarea Izvorul Tămăduirii
Izvorul Tămăduirii este praznicul care datează din a doua jumătate a primului mileniu creștin. Sărbătoarea arată puterea vindecătoare a Mântuitorului, numit în cântările sfinte din biserică și „Izvorul vieții”, dar și minunea Maicii Domnului, numită „Izvor al tămăduirilor” sau „Izvor purtător de viață”.
În ziua Praznicului se pomenește sfințirea bisericii numite „Izvor dătător de viață” sau „Izvorul Tămăduirii de la Constantinopol”, zidită în secolul al V-lea de împăratul Leon, apoi rezidită de împăratul Justinian și de împărații Vasile Macedoneanul și Leon cel Înțelept.
Potrivit legendelor, înainte de a fi împărat, Leon cel Mare se plimba printr-o pădure din apropierea Constantinopolului, acolo unde s-a întâlnit cu un orb. Acesta din urmă îi cere lui Leon cel Mare apă, dar și ajutor pentru a ajunge în cetate. După ce a căutat apa în apropiere, Leon a auzit și glasul Maicii Domnului, iar la îndemnul acesteia a găsit un izvor din care i-a dat orbului să bea. După ce a băut, orbul s-a vindecat de orbirea sa.
Când Leon a ajuns împărat, drept mulțumire adusă Maicii, a zidit o biserică în apropiere de Constantinopol, deasupra izvorului unde Maica Domnului săvârșise o minune. Actuala biserică a Izvorului Tămăduirii din Istanbul datează din secolul al XIX-lea, iar izvorul cu apa tămăduitoare există și astăzi în paraclisul de la subsolul acesteia.
Icoana Izvorului Tămăduirii o arată pe Maica Domnului cu mâinile în rugăciune, într-un bazin asemănător cu o cristelniță, vasul în care primim Taina Botezului, și pe Hristos purtat la pieptul Ei, Mântuitorul fiind viața bisericii, iar Maica Domnului, prin puterea harului primit de la Hristos devine izvor purtător de viață.
Tradiții și obiceiuri de Izvorul
Tămăduirii Cel mai important obicei al zilei: slujba de sfințire a apei, Agheasma Mică
În ziua praznicului, în toate bisericile și mănăstirile ortodoxe, după oficierea Sfintei Liturghii, preotul săvârșește slujba de sfințire a apei, care se mai numește și Agheasma Mică, după o rânduială adecvată Săptămânii Luminate. Termenul „aghiasma” vine de cuvântul grecesc „aghiasmos”, care își are originea în cuvântul „aghios” (sfânt). „Aghiasmos” se poate traduce și ca slujba de sfințire, dar și ca apa sfințită.
Potrivit tradițiilor, persoanele care beau din apa sfințită sunt protejate de boli și duhuri rele pentru tot anul.
În anumite zone din țară, după slujba din Biserică, preoții obișnuiesc să meargă la casele oamenilor pentru a stropi locuințele cu Agheasma Mică.
Se stropesc și animalele, grajdurile, pământurile grădinilor și livezilor din apropierea casei pentru a fi un an rodnic, cu recolte bogate și protejate de grindină.
Este sărbătoare cu cruce roșie în calendar, iar oamenii sunt îndemnați să dea de pomană alimente de dulce oamenilor nevoiași. După sfânta Liturghie, la finalul slujbei, preotul sfințește bucatele care trebuie împărțite.
Vinerea din Săptămâna Luminată mai poartă denumirea și de Vinerea Scumpă sau Fântânița. Potrivit tradițiilor populare, ziua praznicului este considerată cea mai spornică zi din an pentru săpătorii de fântâni, deoarece apele sunt zbuciumate și zgomotoase, iar oamenii pot găsi mai ușor locul pentru o nouă fântână.
În unele zone ale ţării, în ziua praznicului Izvorul Tămăduirii, se practică „Jurământul juvenil”. Este o ceremonie pentru tinerii cu vârste cuprinse între 9 şi 14 ani în care aceștia își jură loialitate şi fac schimb de obiecte cu valoare sentimentală.
Obiceiuri interzise în Vinerea Luminată
Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii este celebrată în acest an în Săptămâna Luminată, motiv pentru care în ziua praznicului nu este indicat să se facă treburi grele în gospodărie, nici pe câmp.
Ziua este dedicată slujbei de sfințire a apei și odihnei. În ziua praznicului, femeile nu trebuie să spele, să calce sau să coase îmbrăcăminte. Potrivit superstițiilor, orice lucru făcut în ziua sfântă nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată.