Istorie, artă sau ideologie: Ce face R. Moldova cu monumentele sovietice

Reprezentanții Guvernului au declarat pentru Teleradio-Moldova că inițiativa se află la etapa de discuții și consultări, fără o decizie formală sau un calendar stabilit. Tema este analizată în cadrul structurilor de specialitate, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

Istoricii: „Locul lor este la muzeu”

Istoricul Sergiu Musteață consideră că procesul de clarificare a raportării la simbolurile comunismului a fost amânat prea mult. În opinia sa, relocarea monumentelor nu ar însemna ștergerea trecutului, ci reașezarea acestuia într-un cadru adecvat.

El amintește că încă din 1991 a existat o hotărâre a prezidiului Parlamentului privind aceste simboluri, care nu a fost aplicată integral. Menținerea lor în centrele orașelor, spune istoricul, transmite un mesaj care nu mai corespunde direcției europene și democratice asumate de stat. Soluția propusă este mutarea lor în spații muzeale sau în zone cu impact public redus, în urma unor consultări și explicații clare pentru societate.

Veteranii: monumente pentru eroii naționali

Vicepreședintele Asociației Veteranilor „Pentru Neam și Țară”, Andrei Eremia, susține că spațiul public ar trebui să reflecte în primul rând istoria și eroii naționali. El pledează pentru reamplasarea monumentelor asociate ideologiei sovietice în spații special amenajate și înlocuirea lor cu monumente dedicate celor care au luptat pentru stat și comunitate.

Sculptorii: „Să nu ignorăm valoarea artistică”

O poziție diferită exprimă sculptorul Ioan Grecu, care atrage atenția asupra valorii artistice a multor lucrări realizate în perioada sovietică. În opinia sa, trebuie făcută distincția între mesajul ideologic și calitatea plastică a monumentelor.

Artistul invocă, drept exemplu, monumentul ecvestru al lui Grigore Kotovski din Chișinău, pe care îl consideră o lucrare valoroasă din punct de vedere artistic, în pofida controverselor legate de personaj. O posibilă soluție, spune el, ar fi contextualizarea prin panouri explicative, fără intervenții radicale asupra amplasamentului. Totodată, Grecu avertizează că o decizie bruscă ar putea accentua diviziunile din societate.

Ministerul Culturii: necesară o decizie

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat anterior că este nevoie de o intervenție în cazul monumentelor care nu mai reflectă identitatea actuală a statului, însă a exclus distrugerea acestora. Oficialul a precizat că o eventuală relocare trebuie analizată instituțional și decisă în urma unor consultări.

În paralel, o companie sociologică desfășoară un sondaj privind atitudinea cetățenilor față de reamplasarea monumentelor sovietice. Nu este clar dacă cercetarea are legătură directă cu discuțiile guvernamentale.

Un inventar public complet al monumentelor sovietice nu există în prezent. Estimările indică zeci de statui dedicate liderilor bolșevici sau comuniști — inclusiv 17 monumente ale lui Vladimir Lenin și două ale lui Karl Marx — precum și monumente centrale din Chișinău, printre care cel al lui Grigore Kotovski sau al lui Serghei Lazo. În întreaga țară există, de asemenea, sute de monumente dedicate soldaților sovietici, iar numărul total al simbolurilor din perioada URSS este estimat la mii.

Experiența altor state arată abordări diferite. Țări precum Ucraina și Polonia au adoptat legi de decomunizare și au demontat sau relocat numeroase monumente. În schimb, în Belarus și în unele state din Asia Centrală, majoritatea acestora au fost păstrate.