Istoric: Unirea de la 1859 a fost concepută și realizată de elite
Unirea Principatelor Române de la 1859 a fost concepută și realizată de elite, dar ideea națională a ajuns și în rândul păturilor mai puțin privilegiate ale societății. Declarația aparține profesorului universitar al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Cătălin Turliuc, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice: „Unirea Moldovei și a Țării Românești, la 1859, și constituirea României moderne”.
Foto: IPNIstoricul a evidențiat rolul determinant al elitelor intelectuale și politice în promovarea ideii Unirii celor două principate, transmite Știri.md cu referire la IPN.
Potrivit lui Cătălin Turliuc, ideea Unirii s-a format și s-a răspândit în cadrul unor cercuri restrânse, compuse din oameni erudiți, care au reușit să transforme un ideal într-un proiect politic viabil.
„În cele două principate, aflate sub suzeranitate otomană și ulterior, sub protectorat rusesc, ideea națională este împărtășită în societățile discrete, în formele de asociere care reuneau oameni educați, elitele vremii și care clamau o realitate ce treptat devenise posibilă”, a spus profesorul universitar.
Referindu-se la contextul social și politic al epocii, Cătălin Turliuc a subliniat că ideea națională era împărtășită în mediile intelectuale și în societățile discrete, care au avut un rol esențial în pregătirea Unirii.
„Oamenii intelectuali au înțeles că idealul național este principiul fundamental în jurul căruia forțele naționale trebuie să se reunească. În spațiul românesc ideea de unificare s-a copt dintr-o dorință de emancipare deopotrivă națională și socială. Dacă evocăm Revoluția de la 1848, vedem că acolo ideea Unirii apare clar exprimată”, a explicat doctorul în istorie.
Totodată, Cătălin Turliuc a precizat că, deși ideea unirii a pătruns și în rândul maselor, rolul decisiv în conceperea și realizarea proiectului unionist a revenit elitelor. „Unirea a fost concepută și realizată de elite. Dar ideea națională a ajuns și în partea mai puțin privilegiată a societății, des fiind invocat exemplul lui Moș Ion Roată. Dar factorii activi determinanți au aparținut elitei”, a menționat Cătălin Turliuc.