Iordanov: Fără investiții în mediu, integrarea europeană rămâne un ideal

Într-un amplu interviu acordat IPN, coliderului național al Proiectului Green Agenda și fosta ministră a Mediului, Rodica Iordanov, vorbește despre provocările din domeniu, decalajul istoric față de țările UE și pericolul de a plăti scump pentru lipsa acțiunii. Integrarea europeană, spune ea, nu se face pentru Bruxelles, ci pentru cetățeanul moldovean – iar calitatea aerului, a apei și a solului este direct legată de speranța de viață a fiecăruia dintre noi, transmite Știri.md.

Fiind întrebată despre cele mai mari provocări ale Republicii Moldova în ceea ce privește implementarea acquis-ului comunitar pe componenta de mediu, Rodica Iordanov a menționat că tot ce ține de acesta este foarte clar: „e clar ce înseamnă „calitate”, cine stabilește calitatea, care sunt componentele de infrastructură și ce activități contribuie fie la poluare, fie la menținerea unui mediu de calitate”.

„Dacă vorbim despre provocări, trebuie să menționăm că Republica Moldova stă destul de bine la capitolul transpunerii cadrului normativ. S-a lucrat și se lucrează în continuare. Este un proces de creare a legislației destul de bine structurat.

Ceea ce ține de implementare este, însă, mai complicat. Partea cea mai dificilă – și cea mai costisitoare – a procesului de integrare europeană este legată nemijlocit de ceea ce numim „infrastructura de mediu”. De exemplu, dacă vrem apă de calitate, trebuie să avem un sistem de monitorizare bine pus la punct. Aceste sisteme trebuie să furnizeze rezultate veridice, care să stea la baza deciziilor luate în domeniul economic, agricol sau de mediu.

Avem nevoie de laboratoare – laboratoare bine dotate și funcționale. Avem nevoie de specialiști. Avem nevoie de un proces complet și bine integrat. Iar în acest moment, infrastructura de mediu din Republica Moldova este fie slab dezvoltată, fie lipsește cu desăvârșire. Aceeași problemă o avem și în ceea ce privește calitatea aerului. Avem nevoie de sisteme performante de monitorizare – atât la nivelul unităților industriale, care au responsabilitatea de a-și face propriile evaluări, cât și la nivel național.

Este nevoie de o bună conlucrare între autorități, dar și de o ierarhizare și subordonare clară între instituțiile implicate. Aceasta este, de fapt, o altă mare provocare: lipsa unei infrastructuri de monitorizare și control bine puse la punct.

O altă provocare importantă este faptul că legislația europeană în domeniul mediului (acquis-ul) a fost dezvoltată de-a lungul a zeci de ani. Statele membre ale Uniunii Europene au început să-și consolideze legislația de mediu încă din 1972, odată cu celebra Declarație de la Stockholm, când dreptul la un mediu sănătos a fost recunoscut pentru prima dată la nivel internațional.

În Republica Moldova am început să discutăm despre legislație de mediu conformă cu standardele UE abia în 2007–2008. Deci, din start vorbim despre o perioadă foarte scurtă, iar acest decalaj se simte. Chiar dacă astăzi se discută, chiar dacă legislația se transpune și se îmbunătățește constant, domeniul mediului nu a fost niciodată o prioritate în ceea ce privește investițiile. Iar fără investiții serioase în infrastructura de mediu, nu putem vorbi despre implementare reală”, a declarat Rodica Iordanov.

Potrivit oficialei, dacă nu investim în calitatea mediului, ajungem să cheltuim sume mult mai mari pe medicamente, echipamente medicale și tot ce ține de sistemul de sănătate. 

„În loc să rezolvăm problema la sursă – adică poluarea și degradarea mediului – ne concentrăm pe consecințe, cum ar fi sănătatea afectată a populației. Multe state europene au înțeles acest lucru și au mers în paralel cu dezvoltarea economică și protecția mediului, investind în ambele domenii. Nu au făcut din ele priorități separate sau concurente, ci le-au tratat ca pe componente complementare ale unei dezvoltări durabile. Prioritate. Una versus alta și se reușește”, a subliniat fosta ministră a Mediului.

Mai mult, Rodica Iordanov a accentuat că cultura și educația sunt elemente de bază pe care trebuie să le urmeze statul.

„Nu vorbim doar despre picnic și plasticul aruncat în natură, ci despre toate aspectele legate de colectarea deșeurilor, utilizarea rațională a resurselor, identificarea poluatorilor și aplicarea principiului „poluatorul plătește”. Facem investiții verzi, reabilităm, readucem natura la viață, avem un comportament decent față de ceea ce ne înconjoară. Aceasta este o formă de educație care nu vine doar din școală sau din grădiniță, ci, în mod esențial, și din familie.

Este necesar să avem o promovare activă, o campanie națională de amploare privind comportamentul responsabil în natură, precum și despre gestionarea corectă a resurselor naturale. Și nu în ultimul rând, gestionarea deșeurilor – de la casa în care locuim până la nivelul unei activități industriale – trebuie să respecte cerințe clare. Un administrator corect este cel care se gândește și la impactul asupra mediului, dar și la modul eficient în care sunt investite resursele”, a mai spus Rodica Iordanov.