Între proprietatea statului și libertatea comunităților: Soarta a 800 de biserici

Contractele au fost semnate în perioada guvernării comuniste, iar instanța de apel a constatat, în 2023, că transmiterea în bloc a edificiilor incluse în Registrul Monumentelor nu a respectat procedurile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 740/2002. Deși hotărârea este executorie, aceasta a fost contestată la CSJ, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

În eventualitatea menținerii deciziei instanței, Ministerul Culturii ar redeveni gestionar formal al acestor bunuri. Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că instituția nu dispune de capacitatea administrativă necesară pentru a gestiona direct un număr atât de mare de monumente religioase.

„Avem decizia Curții de Apel care statuează că acel contract a fost anulat. Aceste peste 800 de monumente istorice revin în posesia statului. O să fiu sincer: noi, ca minister, nu avem capacitatea de a administra 800 de monumente. Ideal ar fi ca aceste monumente să fie folosite de comunitate așa cum își dorește”, a declarat ministrul, după ședința Guvernului din 25 februarie.

O soluție discutată public este transmiterea edificiilor în folosință comunităților locale, care ar urma să decidă de sine stătător afilierea confesională – fie la Mitropolia Moldovei (subordonată Patriarhiei Ruse), fie la Mitropolia Basarabiei (subordonată Patriarhiei Române).

Reprezentanții Mitropoliei Moldovei au declarat că vor comenta subiectul după pronunțarea unei hotărâri definitive a CSJ.

„Să așteptăm decizia finală și atunci vom avea o poziție pe acest subiect”, a spus purtătorul de cuvânt, episcopul Siluan.

Mitropolia Basarabiei consideră că anularea contractelor reprezintă o corectare a unei situații care ar fi favorizat, timp de peste două decenii, o singură structură religioasă.

„Acțiunea privește repararea unei nedreptăți făcute în 2003, când aceste biserici-monument au fost date spre folosință unei singure structuri bisericești”, a declarat vicarul administrativ, preotul Gabriel-Andrei Gherasă.

Deputatul PSRM Grigore Novac a criticat implicarea Ministerului Culturii, susținând că statul nu ar trebui să intervină în treburile Bisericii.

„Biserica ar trebui să rămână în afara momentelor politice și să nu admită imixtiunea statului în treburile interne”, a declarat acesta.

Avocatul Iulian Rusanovschi afirmă că soluția legală ar fi revenirea la modelul contractelor individuale cu fiecare parohie, însoțite de acte clare de transmitere.

„Ministerul trebuie să încheie contracte cu fiecare parohie în parte. În acest fel, statul respectă legea, iar comunitatea își asumă obligația de a conserva monumentul”, a spus juristul.

Istoricul Sergiu Musteață, secretar general al Comisiei Naționale pentru UNESCO, atrage atenția că miza principală este protejarea patrimoniului.

„Bisericile cu statut de monument sunt bunuri culturale ale statului, indiferent cine le folosește. Contractele trebuie să prevadă condiții stricte de conservare și mecanisme de monitorizare”, a declarat acesta.

Potrivit specialiștilor, orice nouă transmitere în folosință ar trebui să fie reglementată individual și să includă obligații clare privind întreținerea și intervențiile asupra edificiilor, pentru a preveni modificări neconforme cu statutul de monument istoric.