Indicele Dezvoltării Umane: Femeile din Moldova trăiesc mai mult decât bărbaţii
Republica Moldova ocupă locul 112 din 189 de țări și teritorii, conform Indicelui Dezvoltării Umane (IDU) care măsoară realizările naționale în domeniul sănătății, educației și veniturilor, publicat recent de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).
Valoarea IDU al Moldovei pentru anul 2017 este de 0,700, plasând țara în categoria de dezvoltare umană înaltă. Din cauza inegalităților, IDU scade la 0,627, ceea ce înseamnă o pierdere de 10,4%.
La fiecare 100.000 de născuți vii, 23 de femei decedează din cauza complicațiilor sarcinii. Rata nașterilor printre fete cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani este de 22 la 1.000 de femei. Participarea femeilor pe piața forței de muncă este de 39,5%, comparativ cu 45,8% în cazul bărbaților, transmite Știri.md.
În perioada 1990 – 2017, speranța de viață la naștere în Republica Moldova este mai mare cu 4,1 ani. Anii medii de școlarizare au crescut cu 3,6 ani, iar cei planificați de școlarizare au scăzut cu 0,4 ani. Venitul național brut pe cap de locuitor în Moldova s-a diminuat cu aproximativ 14,2% între anii 1990 și 2017.
Femeile din Moldova trăiesc mai mult, dar câștigă mai puțin
Indicele Dezvoltării Umane din 2017, calculat pentru femeile din Moldova, este de 0,701, spre deosebire de 0,698 pentru bărbați, rezultând într-un Indice al Dezvoltării de Gen de 1,005. Aceasta plasează țara în Grupul 1, ceea ce înseamnă o egalitate înaltă în realizările IDU între femei și bărbați.
Indicele Inegalității de Gen, interpretat ca pierderile în dezvoltarea umană din cauza inegalității între realizările femeilor și bărbaților, are valoarea 0,226 pentru Republica Moldova, clasând-o în anul 2017 pe locul 48 din 160 de țări.
Speranța de viață la naștere pentru femei în Moldova este de 76 ani, comparativ cu 67,4 ani pentru bărbați. Venitul femeilor reprezintă trei sferturi din câștigul bărbaților (VNB pe cap de locuitor pentru femei este de 4,849, iar pentru bărbați – 6,318).
Piața disfuncțională a forței de muncă rămâne una dintre principalele bariere pentru o dezvoltare umană accelerată. Republica Moldova trebuie să-și alinieze programul educațional la necesitățile pieței muncii și să facă locurile de muncă atractive pentru tineri.
Încă în 2013, 9 din 10 persoane intervievate în cadrul consultărilor post-2015 Viitorul pe care ni-l dorim au menționat că tot ceea ce-și doresc pentru o viață mai bună este un loc de muncă decent.