În localitățile amalgamate vor fi create centre de prestare a serviciilor

Autoritățile susțin că un element-cheie al reformei îl reprezintă centrele unificate de prestare a serviciilor publice, care ar urma să fie dezvoltate în special în localitățile ce decid să se asocieze voluntar. Potrivit secretarului general al Guvernului, Alexei Buzu, aceste centre oferă în prezent circa 120 de servicii publice, iar obiectivul este ca, până la sfârșitul anului, numărul acestora să ajungă la aproximativ 600, transmite Știri.md cu referire la logos-pres.md.

În viziunea Guvernului, cetățenii ar urma să aibă acces, într-un singur loc, atât la servicii locale, cât și la servicii ale instituțiilor centrale, precum cele din domeniul protecției sociale, cadastrului sau evidenței populației. Alexei Buzu a subliniat că asocierea voluntară ar trebui să fie o decizie luată la nivel local, iar rolul Executivului este de a simplifica procedurile și de a oferi sprijin și stimulente, inclusiv financiare, comunităților care aleg să se unească. Potrivit acestuia, Guvernul lucrează la un proiect de lege care să faciliteze procesul de asociere voluntară și să ofere mai multă flexibilitate autorităților locale.

Rezervele autorităților locale: digitalizare limitată și lipsă de claritate

De cealaltă parte, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) atrage atenția că există numeroase incertitudini legate de funcționarea centrelor de servicii. Reprezentanții administrației locale susțin că aceste centre nu pot acoperi toate competențele primăriilor, fiind orientate preponderent spre servicii publice standardizate.

Vicepreședintele CALM, Marcel Bobeica, primar al satului Gangura, raionul Ialoveni, avertizează că procesul de digitalizare este limitat în mediul rural, unde o parte semnificativă a populației nu utilizează dispozitive digitale. În plus, nu este clar câte astfel de centre vor fi create și dacă ele vor exista în toate localitățile, ceea ce ar putea obliga cetățenii să se deplaseze în alte sate, implicând costuri suplimentare și probleme de transport.

Potrivit CALM, deși digitalizarea este invocată de ani de zile ca soluție, platformele necesare pentru implementarea reformei sunt încă în curs de dezvoltare, ceea ce ridică riscul ca reforma să fie aplicată înainte ca infrastructura tehnică să fie pe deplin funcțională.

„Reforma nu trebuie redusă la o simplă reorganizare”

La rândul său, Alexandru Tarnavschi, deputat al Adunării Populare a UTA Găgăuzia și membru al delegației Republicii Moldova la Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, avertizează că reforma autonomiei locale nu poate fi tratată exclusiv ca un exercițiu administrativ. El subliniază că primarul nu este doar un funcționar, ci un reper pentru comunitate, iar lipsa consultărilor publice și excluderea CALM din procesul de elaborare a reformei afectează legitimitatea acesteia.

În opinia sa, o reformă eficientă ar trebui realizată pas cu pas, pornind de la redefinirea rolului comunităților locale și garantarea dreptului cetățenilor la reprezentare. Experiența unor state europene, precum Franța, Cehia sau Slovacia, arată că menținerea municipalităților mici poate contribui la prevenirea depopulării și la păstrarea capitalului social.

Criterii neclare și riscuri sociale

Reprezentanții administrației locale mai semnalează că criteriile de unificare nu sunt suficient de clare, în special în ceea ce privește utilizarea datelor recensământului. În unele localități, numărul oficial al populației nu reflectă realitatea, întrucât nu sunt luați în calcul locuitorii plecați temporar peste hotare sau tinerii care studiază în străinătate, dar care își păstrează legătura cu comunitatea de origine.

Totodată, există exemple de comune mici care se descurcă bine din punct de vedere financiar, chiar mai eficient decât localități mai mari, ceea ce pune sub semnul întrebării o abordare strict mecanică a reformei, bazată exclusiv pe numărul de locuitori.

În acest context, reprezentanții CALM subliniază că nu se opun reformei, dar insistă ca aceasta să fie realizată gradual, cu participarea comunităților și cu decizii luate „de jos în sus”, pentru a evita tensiuni sociale și pierderea încrederii cetățenilor în autorități.