În 2020 au murit cu 10.000 mai mulți decât s-au născut în Moldova

Natalitatea

În anul 2020 s-au născut 30,7 mii copii, cu 1,7 mii (sau cu 5,2%) mai puțini comparativ cu anul precedent, transimte Știri.md.

Rata natalității în 2020 a constituit 11,6 născuți-vii la 1.000 locuitori, față de 12,1 născuți-vii la 1000 locuitori în anul 2019. Mai mult de jumătate din numărul copiilor născuți-vii au fost băieți – 16,1 mii și 14,6 mii – fete, raportul de masculinitate fiind de 110 băieți la 100 fete.

Vârsta medie a mamei la prima naștere în 2020 a fost de 25,2 ani, în ușoară creștere față de anul 2019 când aceasta a fost de 25,1 ani.

Rata totală de fertilitate în 2020 a rămas la același nivel comparativ cu anul precedent – 1,78 copii per femeie. Deși, rata totală de fertilitate în Republica Moldova este relativ înaltă, totuși, aceasta nu atinge nivelul de înlocuire a generațiilor de 2,1 copii născuți-vii per o femeie de vârstă reproductivă.

Mortalitatea

Fenomenul mortalității constituie o componentă negativă a mișcării naturale a populației, influențând numărul populației și structura acesteia pe vârste și sexe.

Numărul decedaților în anul 2020, conform datelor Agenției Servicii Publice, a fost de 40,7 mii persoane, fiind în creștere cu 4 245 cazuri (sau cu 11,7%) față de anul 2019.

Rata mortalității a crescut semnificativ, constituind 15,4‰, comparativ cu 13,6‰ în anul 2019. Valoarea „supramortalității masculine” în anul 2020 a fost de 111 decese masculine la 100 decese feminine.

Unul din motivele creșterii mortalității în anul 2020 a fost pandemia Covid-19. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a raportat că în 2020 din această cauză au decedat 2853 persoane, dintre care 1490 au fost bărbați și 1363 au fost femei.

Bolile aparatului circulator și tumorile maligne au continuat în anul 2020 să dețină ponderile cele mai înalte în cauzele de deces, atât în cazul femeilor, cât și în cazul bărbaților.

În anul 2020, ponderea deceselor determinate de aceste două cauze a fost de 70,9% din totalul deceselor (66,4% în cazul bărbaților și 75,9% în cazul femeilor).

Structura mortalității feminine, repartizată pe cauze de deces, diferă de cea masculină înregistrând valori superioare doar în cazul bolilor aparatului circulator.

„Supramortalitatea masculină” a fost de 4,0 ori mai mare în cazul accidentelor, intoxicațiilor și traumelor, de 1,9 ori –  bolilor aparatului respirator, de 1,4 ori - tumorilor maligne și de 1,3 - bolilor aparatului digestiv.

Numărul copiilor decedați cu vârsta sub un an în 2020 a fost de 268, fiind în scădere cu 3 copii comparativ cu anul 2019. Rata mortalității infantile constituind 8,7 decedați cu vârsta mai mică de un an la 1000 născuți-vii.

„Supramortalitatea masculină” s-a înregistrat și în cazul deceselor de până la un an - 9,0 decese la 1000 născuți-vii în cazul băieților, față de 8,4 decese la 1000 născuți-vii în cazul fetelor. Comparativ cu anul 2019, rata mortalității infantile la băieți în anul 2020 a crescut cu 0,5 puncte procentuale, iar la fete – cu 0,2 puncte procentuale.

Mortalitatea infantilă este mai pronunțată în mediul rural comparativ cu cel urban – constituind 70,1% și 29,9% respectiv. Cele mai scăzute rate ale mortalității infantile au fost înregistrate în municipiile Chișinău (5,4‰) și Bălți (6,6‰) precum și în raioanele: Taraclia (3,0‰), Florești (5,2‰), Dondușeni (5,5‰), Glodeni (6,2‰), Ialoveni (6,6‰) și Nisporeni (6,9‰). Raioanele în care au fost înregistrate cele mai înalte valori ale ratei mortalității infantile sunt reprezentate de: Cantemir (18,9‰), Briceni și Ocnița (câte 16,3‰), Strășeni (16,2‰), Basarabeasca (15,1‰) și Criuleni (14,8‰).

Sporul natural în anul 2020 a avut valori negative (-9,9 mii persoane) și o evoluție diferită pentru femei și bărbați. Sporul natural negativ a înregistrat valori mai mari pentru populația masculină (-5,3 mii persoane) comparativ cu valorile indicatorului pentru populația feminină (de -4,6 mii persoane), din cauza „supramortalității masculine”.

În anul 2020 comparativ cu anul 2019, valorile negative ale sporului natural s-au accentuat, atât pentru bărbați, cât și pentru femei, fiind evidențiată o descreștere mai substanțială a numărului populației comparativ cu anii precedenți.

Nupțialitatea și divorțialitatea

În anul 2020 s-au înregistrat 15 540 căsătorii, cu  23,5% mai puțin decât în anul 2019, iar rata nupțialității a constituit 5,9 căsătorii la 1000 de locuitori, față de 7,6 căsătorii în anul 2019.

Cea mai mare pondere din total căsătorii care au fost încheiate în anul 2020, și anume 35,8% revin femeilor din grupa de vârstă 20-24 ani, urmate de cele încheiate de bărbații din grupa de vârstă 25-29 ani - 35,1%. Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 29 ani pentru bărbați și de 26 ani pentru femei. 

În anul 2020 s-au înregistrat 8 665 divorțuri, fiind în descreștere cu 19,3% comparativ cu anul 2019, iar rata divorțialității constituie 3,3 divorțuri la 1000 de locuitori. Vârsta medie a soților la divorț a fost de 40,6 ani pentru bărbați și 37,4 ani pentru femei.

Din total divorțuri în anul 2020, ponderea celor survenite după o perioadă de căsnicie mai mică de 5 ani constituiau – 23,9%, după 5-9 ani – 27,1%, urmate de căsătoriile desfăcute după o perioadă cuprinsă între 10-14 ani (16,8%), după 15-19 ani (10,4%), și respectiv după 20 ani și peste (21,8%). Durata medie a căsătoriei finalizate prin divorț a fost de 12 ani.

Migrația internațională

În anul 2019 procesul de depopulare a Republicii Moldova a continuat. Astfel, migrația netă5 a populației cu reședința obișnuită în anul 20196 a avut o valoare negativă (- 38,2 mii persoane), ca și în anii precedenți, fiind totodată în scădere față de anul 2018 (- 41,8 mii persoane).

Din totalul emigranților, circa 43% dețin persoanele tinere din grupele de vârstă 20-29 de ani și 30-39 de ani, 21% și 22% respectiv. O situație similară este specifică și în cazul imigranților, aceleași grupe de vârstă dețin o pondere de circa 42% din total, (19% pentru grupa de vârstă 20-29 de ani și,  23% pentru cea de 30-39 de ani.

Migrația internă

Pe parcursul anului 2020, conform datelor furnizate de Agenția Servicii Publice și-au schimbat domiciliul în interiorul țării circa 29,2 mii de persoane.

În mare parte, migranții interni (89%) sunt persoanele cu vârsta aptă de muncă, predominant fiind persoanele din grupa de vârstă 20-49 ani. Fluxul de sosiri/plecări, abordat din perspectiva de gen, a constituit 56,2% pentru femei și 43,8% pentru bărbați.

În anul 2020 datorită migrației interne numărul populației din localitățile urbane a crescut cu 7 mii persoane în detrimentul localităților rurale.

Numărul cel mai mare de migranți a fost orientat spre orașele mari, astfel mun. Chișinău a înregistrat 47,5% din total sosiri, fiind urmat de mun. Bălți cu 3,7% respectiv.