Ghid pentru citirea etichetelor alimentare: Ce trebuie să știe fiecare consumator

Un ghid privind interpretarea etichetelor alimentare a fost prezentat la București de tehnicianul nutriționist Cori Grămescu, Nutrition Coach acreditat NASM (SUA), care explică modul în care consumatorii pot face alegeri informate în baza reglementărilor europene în domeniu. Informațiile sunt relevante și pentru Republica Moldova, unde o mare parte dintre produsele comercializate provin din Uniunea Europeană sau respectă standarde similare de etichetare, transmite Știri.md.

În Uniunea Europeană, etichetarea alimentelor este reglementată prin norme stricte care impun menționarea clară a denumirii produsului, a listei ingredientelor (în ordine descrescătoare a cantității), a alergenilor, a valorilor nutriționale și a datei durabilității minimale sau a datei-limită de consum.

Tabelul nutrițional trebuie să includă, per 100 g sau 100 ml de produs, valoarea energetică (kJ și kcal), cantitatea de grăsimi totale, acizi grași saturați, carbohidrați, zaharuri, proteine și sare. Alte informații, precum fibrele, vitaminele sau mineralele, pot fi incluse dacă sunt prezente în cantități semnificative.

Specialiștii recomandă ca produsele să fie comparate în funcție de valorile raportate la 100 g sau 100 ml, pentru a permite o evaluare obiectivă între produse similare.

Potrivit ghidului prezentat, un produs este considerat bogat în zaharuri dacă depășește 22,5 g la 100 g și sărac în zaharuri dacă are sub 5 g la 100 g (în cazul produselor solide). În cazul lichidelor, pragul pentru conținut redus este de 2,5 g la 100 ml.

În ceea ce privește grăsimile, un produs este considerat bogat dacă depășește 17,5 g la 100 g, iar conținutul ridicat de grăsimi saturate este definit de peste 5 g la 100 g. Consumul excesiv de sare este asociat cu hipertensiunea arterială, iar un produs este considerat bogat în sare dacă depășește 1,5 g la 100 g.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă limitarea zaharurilor libere la sub 10% din aportul caloric zilnic, ideal sub 5%, ceea ce pentru un adult cu un consum de 2.000 kcal înseamnă maximum 50 g de zahăr pe zi, preferabil sub 25 g.

Specialiștii atrag atenția că mențiuni precum „redus în grăsimi” sau „fără zahăr adăugat” sunt reglementate, dar pot induce în eroare dacă nu sunt analizate în contextul valorilor nutriționale complete. De exemplu, un produs cu grăsimi reduse poate avea un conținut mai mare de zahăr pentru a compensa gustul.

În Uniunea Europeană nu există obligația de a declara separat zaharurile adăugate față de cele naturale în tabelul nutrițional, astfel că identificarea acestora se face prin verificarea atentă a listei ingredientelor.

Nutriționiștii recomandă consumul de alimente cât mai puțin procesate și verificarea atentă a etichetelor în cazul produselor ambalate. Compararea valorilor per 100 g, analiza listei ingredientelor și evitarea produselor cu conținut ridicat de zahăr, grăsimi saturate și sare sunt pași esențiali pentru menținerea unei greutăți corporale sănătoase.