25 noiembrie, 19:17
0
2 722

Germania și-a asumat să acorde 34,5 milioane de euro Moldovei

25 noiembrie, 19:17
0
2 722

Negocierile privind cooperarea pentru dezvoltare între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Federale Germania au avut loc în format virtual la Chişinău, Berlin şi Bonn, pe 25 noiembrie 2021.

Germania și-a asumat să acorde 34,5 milioane de euro Moldovei

Delegaţia Republicii Moldova a fost condusă de Andrei Spînu, viceprim-ministru, ministru al Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, transmite Știri.md.

Delegaţia Germaniei a fost condusă de dr. Maria Flachsbarth, secretar parlamentar de stat la Ministerul Federal al Cooperării Economice şi Dezvoltării.

În ultimii 28 de ani, cooperarea germano-moldavă pentru dezvoltare a contribuit cu succes la îmbunătăţirea vieţii oamenilor din Moldova.

Din 1993, volumul total al cooperării tehnice şi financiare bilaterale pus direct la dispoziţia Republicii Moldova de către Guvernul Germaniei se cifrează la 154,7 milioane de euro.

În cadrul discuţiilor ambele delegaţii au subliniat importanţa valorilor europene comune ca şi bază a cooperării bilaterale de succes.

Partea moldovenească a accentuat că implementarea Acordului de Asociere, precum şi a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător sunt priorităţi ale programului de guvernare.

Guvernul Germaniei și-a asumat să pună la dispoziţia Guvernului Moldovei o nouă sumă totală de 34,5 milioane de euro în perioada 2021-2022.

Aceasta include 23,0 milioane de euro pentru proiecte de cooperare financiară şi 11,5 milioane de euro pentru proiecte de cooperare tehnică.

Cooperarea viitoare dintre Republica Moldova şi Republica Federală Germania se va concentra pe două domenii prioritare: 

„Formarea profesională şi creşterea durabilă pentru locuri de muncă decente”, incluzând învăţământul şi practica tehnică, vocaţională, precum şi dezvoltarea sectorului privat şi a celui financiar, „Responsabilitate pentru planeta noastră – climă şi energie”, incluzând dezvoltarea urbană şi municipală.

Cooperarea germană se va concentra pe îmbunătăţirea serviciilor publice prestate populaţiei, inclusiv aprovizionarea cu apă şi managementul apelor reziduale.

Mai mult decât atât, prin promovarea întreprinderilor locale şi atragerea noilor investitori, urmează a fi create mai multe locuri de muncă bine plătite şi oportunităţi economice.

Germania îşi va continua angajamentul în domeniul bunei guvernanţe prin susţinerea proceselor importante de reformă şi lupta împotriva corupţiei, punând la dispoziţie expertiză în politici publice. 

Suplimentar acestei cooperări, Guvernul Germaniei a pus deja la dispoziţia Republicii Moldova un suport în sumă de peste 17 milioane de euro în vederea depăşirii crizei pandemice.

Partea germană a subliniat că va continua să susţină Republica Moldova în cadrul cooperării bilaterale pentru dezvoltare.

Delegaţia Republicii Moldova a fost condusă de Andrei Spînu, viceprim-ministru, ministru al Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, transmite Știri.md.

Delegaţia Germaniei a fost condusă de dr. Maria Flachsbarth, secretar parlamentar de stat la Ministerul Federal al Cooperării Economice şi Dezvoltării.

În ultimii 28 de ani, cooperarea germano-moldavă pentru dezvoltare a contribuit cu succes la îmbunătăţirea vieţii oamenilor din Moldova.

Din 1993, volumul total al cooperării tehnice şi financiare bilaterale pus direct la dispoziţia Republicii Moldova de către Guvernul Germaniei se cifrează la 154,7 milioane de euro.

În cadrul discuţiilor ambele delegaţii au subliniat importanţa valorilor europene comune ca şi bază a cooperării bilaterale de succes.

Partea moldovenească a accentuat că implementarea Acordului de Asociere, precum şi a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător sunt priorităţi ale programului de guvernare.

Guvernul Germaniei și-a asumat să pună la dispoziţia Guvernului Moldovei o nouă sumă totală de 34,5 milioane de euro în perioada 2021-2022.

Aceasta include 23,0 milioane de euro pentru proiecte de cooperare financiară şi 11,5 milioane de euro pentru proiecte de cooperare tehnică.

Cooperarea viitoare dintre Republica Moldova şi Republica Federală Germania se va concentra pe două domenii prioritare: 

„Formarea profesională şi creşterea durabilă pentru locuri de muncă decente”, incluzând învăţământul şi practica tehnică, vocaţională, precum şi dezvoltarea sectorului privat şi a celui financiar, „Responsabilitate pentru planeta noastră – climă şi energie”, incluzând dezvoltarea urbană şi municipală.

Cooperarea germană se va concentra pe îmbunătăţirea serviciilor publice prestate populaţiei, inclusiv aprovizionarea cu apă şi managementul apelor reziduale.

Mai mult decât atât, prin promovarea întreprinderilor locale şi atragerea noilor investitori, urmează a fi create mai multe locuri de muncă bine plătite şi oportunităţi economice.

Germania îşi va continua angajamentul în domeniul bunei guvernanţe prin susţinerea proceselor importante de reformă şi lupta împotriva corupţiei, punând la dispoziţie expertiză în politici publice. 

Suplimentar acestei cooperări, Guvernul Germaniei a pus deja la dispoziţia Republicii Moldova un suport în sumă de peste 17 milioane de euro în vederea depăşirii crizei pandemice.

Partea germană a subliniat că va continua să susţină Republica Moldova în cadrul cooperării bilaterale pentru dezvoltare.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

8 decembrie, 22:22
0
214

Comisia de la Veneția va adopta decizii pentru Moldova săptămâna aceasta

8 decembrie, 22:22
0
214

Comisia de la Veneţia îşi va ţine a patra şi ultima şedinţă plenară mixtă din acest an în zilele de 10 şi 11 decembrie.

Comisia de la Veneția va adopta decizii pentru Moldova săptămâna aceastaFoto: zdg.md

Experţii săi în drept constituţional urmează, printre altele, să adopte concluzii cu privire la Albania, Ungaria, Cipru, Moldova şi Ucraina, transmite Știri.md cu referire la Infotag.

Referitor la Republica Moldova, este vorba, în special, despre modificările operate la legea procuraturii din 24 august 2021 şi despre proiectul de lege cu privire la unele măsuri de selectare a candidaţilor pentru funcţii administrative în organele de conducere ale judecătorilor şi procurorilor şi unele modificări la acte normative.

Solicitările au fost transmise de ministrul Justiţiei, Sergiu Litvinenco, şi de şefa Consiliu Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc.

Subcomisia pentru statul de drept şi puterea judiciară va analiza proiectul de aviz în cadrul şedinţei sale hibride comune din 9 decembrie.

În cadrul sesiunii va fi anunţată şi alegerea unui nou preşedinte, care trebuie să-l înlocuiască pe Gianni Buquicchio.

Experţii săi în drept constituţional urmează, printre altele, să adopte concluzii cu privire la Albania, Ungaria, Cipru, Moldova şi Ucraina, transmite Știri.md cu referire la Infotag.

Referitor la Republica Moldova, este vorba, în special, despre modificările operate la legea procuraturii din 24 august 2021 şi despre proiectul de lege cu privire la unele măsuri de selectare a candidaţilor pentru funcţii administrative în organele de conducere ale judecătorilor şi procurorilor şi unele modificări la acte normative.

Solicitările au fost transmise de ministrul Justiţiei, Sergiu Litvinenco, şi de şefa Consiliu Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc.

Subcomisia pentru statul de drept şi puterea judiciară va analiza proiectul de aviz în cadrul şedinţei sale hibride comune din 9 decembrie.

În cadrul sesiunii va fi anunţată şi alegerea unui nou preşedinte, care trebuie să-l înlocuiască pe Gianni Buquicchio.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
8 decembrie, 20:55
26
1 344

UE avertizează că va riposta la acţiunile Rusiei contra Moldovei

8 decembrie, 20:55
26
1 344

Uniunea Europeană va riposta în mod adecvat, prin sancţiuni masive, la acţiunile Rusiei de intimidare a Republicii Moldova şi la un eventual atac asupra Ucrainei, a avertizat marţi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

UE avertizează că va riposta la acţiunile Rusiei contra Moldovei

Ursula von der Leyen a pledat, într-un discurs rostit prin videoconferinţă la o reuniune cu ambasadorii ţărilor din Uniunea Europeană, pentru acţiuni de protejare şi promovare a democraţiei, în contextul amplificării extremismului şi autocraţiei, al atacurilor hibride atribuite Belarusului şi Rusiei, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

"Amplificarea extremismului şi autocraţiei poate fi şi o problemă de securitate pentru ţările noastre. Am văzut aceste lucruri în cazul atacului hibrid lansat la frontierele noastre de regimul de la Minsk, condus de Aleksandr Lukaşenko.

Folosirea imigranţilor ca instrumente a fost orchestrată în mod cinic de un regim pentru a distrage atenţia de la reprimarea propriilor cetăţeni", a declarat Ursula von der Leyen.

"În acest context, trebuie să vorbim şi despre manevrele militare ale Rusiei şi despre suplimentarea masivă a trupelor de-a lungul frontierelor Ucrainei. Vreau să evidenţiez încă o dată susţinerea deplină şi neclintită a Uniunii Europene pentru Ucraina în faţa acestei agresiuni asupra integrităţii teritoriale şi a suveranităţii", a adăugat Ursula von der Leyen.

"Observăm şi tentativa evidentă de a intimida Guvernul reformist al Republicii Moldova prin utilizarea în scop de manipulare a resurselor de gaze într-o perioadă de majorări ale tarifelor la energie.

Trebuie să protejăm societăţile noastre şi democraţiile de acest cinic joc geopolitic de putere.

Uniunea Europeană va reacţiona adecvat la orice noi agresiuni, inclusiv la încălcarea reglementărilor internaţionale sau la alte acţiuni negative, lansate împotriva noastră sau a vecinilor, inclusiv asupra Ucrainei", a subliniat Ursula von der Leyen, potrivit stenogramei discursului, postată pe site-ul Comisiei Europene şi vizualizată de MEDIAFAX.

"Reacţia noastră va lua forma amplificării şi extinderii actualului regim de sancţiuni. Şi suntem pregătiţi să aplicăm măsuri restrictive suplimentare.

Vom face acest lucru în coordonare cu partenerii care au aceleaşi valori. Să fie foarte clar: am prefera să avem o relaţie constructivă cu Moscova, dar depinde de ei. În momentul de faţă, alegerile deliberate şi acţiunile agresive ale Rusiei continuă să destabilizeze Europa", a subliniat preşedintele Comisiei Europene.

Compania rusă Gazprom a anunţat, la sfârşitul lunii noiembrie, că a acceptat să amâne oprirea alimentării cu gaze a Republicii Moldova, în contextul în care Guvernul de la Chişinău a semnalat că va începe plata restanţelor.

Gazprom avertizase că va sista aprovizionarea cu gaze a Republicii Moldova dacă nu achită plăţile restante în 48 de ore. 

Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, afirma că Rusia utilizează resursele de gaze naturale ca instrument de intimidare a Republicii Moldova.

"În termeni generali, majorările de preţuri la nivel mondial nu sunt efectul utilizării ca armă a resurselor de gaz, dar în cazul Republicii Moldova este vorba despre acest lucru", a declarat Josep Borrell Fontelles, pe 28 octombrie.

Preşedintele american, Joseph Biden, îl va avertiza pe omologul său rus, Vladimir Putin, că Rusia va fi vizată de sancţiuni extrem de puternice dacă atacă Ucraina, iar Statele Unite vor suplimenta prezenţa militară în Europa de Est şi vor analiza posibilitatea admiterii Ucrainei în NATO.

Joseph Biden şi Vladimir Putin vor discuta marţi, prin videoconferinţă, iar principalul subiect va fi criza din Ucraina. Serviciile de informaţii americane au raportat că Rusia a mobilizat cel puţin 70.000 de militari în apropierea frontierei Ucrainei, în vederea unei posibile invazii.

"Ne-am consultat cu aliaţii şi credem că avem modalitatea de a reacţiona prin impunerea de efecte negative semnificative şi severe asupra economiei ruse", a declarat marţi Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Preşedinţiei SUA, citată de agenţia Associated Press.

Joseph Biden s-a consultat luni seară cu aliaţii din Europa, înaintea videoconferinţei cu Vladimir Putin. "Am stabilit să avem o poziţie unitară" în privinţa situaţiei din Ucraina, a declarat premierul britanic, Boris Johnson.

În cazul unui atac rus asupra Ucrainei, Statele Unite vor suplimenta efectivele militare în ţările est-europene şi vor impune sancţiuni economice semnificative.

În plus, Joseph Biden îl va avertiza pe Vladimir Putin că, în cazul unui atac, Statele Unite vor analiza posibilitatea admiterii Ucrainei în Alianţa Nord-Atlantică.

Ursula von der Leyen a pledat, într-un discurs rostit prin videoconferinţă la o reuniune cu ambasadorii ţărilor din Uniunea Europeană, pentru acţiuni de protejare şi promovare a democraţiei, în contextul amplificării extremismului şi autocraţiei, al atacurilor hibride atribuite Belarusului şi Rusiei, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

"Amplificarea extremismului şi autocraţiei poate fi şi o problemă de securitate pentru ţările noastre. Am văzut aceste lucruri în cazul atacului hibrid lansat la frontierele noastre de regimul de la Minsk, condus de Aleksandr Lukaşenko.

Folosirea imigranţilor ca instrumente a fost orchestrată în mod cinic de un regim pentru a distrage atenţia de la reprimarea propriilor cetăţeni", a declarat Ursula von der Leyen.

"În acest context, trebuie să vorbim şi despre manevrele militare ale Rusiei şi despre suplimentarea masivă a trupelor de-a lungul frontierelor Ucrainei. Vreau să evidenţiez încă o dată susţinerea deplină şi neclintită a Uniunii Europene pentru Ucraina în faţa acestei agresiuni asupra integrităţii teritoriale şi a suveranităţii", a adăugat Ursula von der Leyen.

"Observăm şi tentativa evidentă de a intimida Guvernul reformist al Republicii Moldova prin utilizarea în scop de manipulare a resurselor de gaze într-o perioadă de majorări ale tarifelor la energie.

Trebuie să protejăm societăţile noastre şi democraţiile de acest cinic joc geopolitic de putere.

Uniunea Europeană va reacţiona adecvat la orice noi agresiuni, inclusiv la încălcarea reglementărilor internaţionale sau la alte acţiuni negative, lansate împotriva noastră sau a vecinilor, inclusiv asupra Ucrainei", a subliniat Ursula von der Leyen, potrivit stenogramei discursului, postată pe site-ul Comisiei Europene şi vizualizată de MEDIAFAX.

"Reacţia noastră va lua forma amplificării şi extinderii actualului regim de sancţiuni. Şi suntem pregătiţi să aplicăm măsuri restrictive suplimentare.

Vom face acest lucru în coordonare cu partenerii care au aceleaşi valori. Să fie foarte clar: am prefera să avem o relaţie constructivă cu Moscova, dar depinde de ei. În momentul de faţă, alegerile deliberate şi acţiunile agresive ale Rusiei continuă să destabilizeze Europa", a subliniat preşedintele Comisiei Europene.

Compania rusă Gazprom a anunţat, la sfârşitul lunii noiembrie, că a acceptat să amâne oprirea alimentării cu gaze a Republicii Moldova, în contextul în care Guvernul de la Chişinău a semnalat că va începe plata restanţelor.

Gazprom avertizase că va sista aprovizionarea cu gaze a Republicii Moldova dacă nu achită plăţile restante în 48 de ore. 

Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, afirma că Rusia utilizează resursele de gaze naturale ca instrument de intimidare a Republicii Moldova.

"În termeni generali, majorările de preţuri la nivel mondial nu sunt efectul utilizării ca armă a resurselor de gaz, dar în cazul Republicii Moldova este vorba despre acest lucru", a declarat Josep Borrell Fontelles, pe 28 octombrie.

Preşedintele american, Joseph Biden, îl va avertiza pe omologul său rus, Vladimir Putin, că Rusia va fi vizată de sancţiuni extrem de puternice dacă atacă Ucraina, iar Statele Unite vor suplimenta prezenţa militară în Europa de Est şi vor analiza posibilitatea admiterii Ucrainei în NATO.

Joseph Biden şi Vladimir Putin vor discuta marţi, prin videoconferinţă, iar principalul subiect va fi criza din Ucraina. Serviciile de informaţii americane au raportat că Rusia a mobilizat cel puţin 70.000 de militari în apropierea frontierei Ucrainei, în vederea unei posibile invazii.

"Ne-am consultat cu aliaţii şi credem că avem modalitatea de a reacţiona prin impunerea de efecte negative semnificative şi severe asupra economiei ruse", a declarat marţi Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Preşedinţiei SUA, citată de agenţia Associated Press.

Joseph Biden s-a consultat luni seară cu aliaţii din Europa, înaintea videoconferinţei cu Vladimir Putin. "Am stabilit să avem o poziţie unitară" în privinţa situaţiei din Ucraina, a declarat premierul britanic, Boris Johnson.

În cazul unui atac rus asupra Ucrainei, Statele Unite vor suplimenta efectivele militare în ţările est-europene şi vor impune sancţiuni economice semnificative.

În plus, Joseph Biden îl va avertiza pe Vladimir Putin că, în cazul unui atac, Statele Unite vor analiza posibilitatea admiterii Ucrainei în Alianţa Nord-Atlantică.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
8 decembrie, 18:39
72
2 524

Rezoluție propusă în SUA: Cerem Rusiei să-și retragă trupele din Moldova

8 decembrie, 18:39
72
2 524

Membrii Camerei Reprezentanţilor SUA, David Price şi August Pfluger, au înaintat spre examinare Congresului un proiect de rezoluţie care, printre altele, conţine un apel către Rusia "de retragere a forţelor militare de pe teritoriul recunoscut internaţional al Moldovei".

Rezoluție propusă în SUA: Cerem Rusiei să-și retragă trupele din MoldovaFoto: noi.md

Aceştia au menţionat că Rusia deţine un contingent de forţe armate în regiunea transnistreană, precum şi echipament militar şi muniţie, ceea ce reprezintă "ocuparea teritoriului Republicii Moldova şi o încălcare a suveranităţii teritoriale a ţării", transmite Știri.md cu referire la Infotag.

Congresmenii au remarcat că politica SUA vizează "sprijinirea independenţei" Moldovei şi "inviolabilitatea graniţelor acesteia".

Anterior, congresmanul democrat american William Keating a făcut o declaraţie similară în proiectul de rezoluţie cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la Independenţa Republicii Moldova.

Aceştia au menţionat că Rusia deţine un contingent de forţe armate în regiunea transnistreană, precum şi echipament militar şi muniţie, ceea ce reprezintă "ocuparea teritoriului Republicii Moldova şi o încălcare a suveranităţii teritoriale a ţării", transmite Știri.md cu referire la Infotag.

Congresmenii au remarcat că politica SUA vizează "sprijinirea independenţei" Moldovei şi "inviolabilitatea graniţelor acesteia".

Anterior, congresmanul democrat american William Keating a făcut o declaraţie similară în proiectul de rezoluţie cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la Independenţa Republicii Moldova.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
8 decembrie, 15:57
0
277

Republica Moldova va împrumuta 30 de milioane de euro de la BEI

8 decembrie, 15:57
0
277

Executivul a aprobat astăzi semnarea Contractului de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții (BEI) privind implementarea proiectului „Eficiența energetică în Republica Moldova”.

Republica Moldova va împrumuta 30 de milioane de euro de la BEIFoto: noi.md

Contractul de finanțare prevede acordarea unui împrumut Republicii Moldova de către BEI, în valoare de 30 de milioane de euro, în vederea realizării proiectului „Eficiența energetică în Republica Moldova”, orientat spre reabilitarea energetică a instituțiilor publice de importanță națională și locală, precum spitale, grădinițe, școli ș.a., transmite Știri.md.

Astfel, Republica Moldova urmează să contracteze un împrumut în valoare de 30 de milioane de euro din partea BEI, un alt împrumut în valoare de 30 de milioane de euro din partea BERD, un grant în valoare de 15 milioane de euro din partea Platformei de Investiții pentru Vecinătate a Comisiei Europene (NIP), precum și un grant în valoare de 500 de mii de euro din partea Fondului fiduciar de asistență tehnică pentru țările Parteneriatului Estic („EPTATF”), cu o durată de implementare a proiectului de 4 ani (2022-2025).

Conform prevederilor contractului de finanțare, împrumutul din partea BEI va fi acordat în zece tranșe, a căror valoare minimă va fi de 1 milion de euro.

Pentru rambursarea fiecărei tranșe se va aplica o perioadă de grație de 5 ani și un termen maxim de 20 de ani de la recepționarea fiecărei tranșe în parte.

Lista instituțiilor spitalicești, de importanță națională, care vor fi incluse în cadrul Proiectului:

  • Institutul de Medicină Urgentă
  • Institutul de Cardiologie
  • Institutul de Oncologie
  • Institutul Mamei și Copilului
  • Spitalul Clinic Republican
  • Institutul de Neurologie și Neurochirurgie
  • Centrul Republican de Diagnosticare Medicală
  • Spitalul Clinic Bălți
  • Spitalul Clinic de Psihiatrie
  • Centrul de Recuperare a Persoanelor Vârstnice și cu Dizabilități „SPERANȚA”

Menționăm că negocierile între RM și BEI pe marginea contractului de finanțare au avut loc pe data de 8 noiembrie curent, în format de videoconferință.

Contractul de finanțare prevede acordarea unui împrumut Republicii Moldova de către BEI, în valoare de 30 de milioane de euro, în vederea realizării proiectului „Eficiența energetică în Republica Moldova”, orientat spre reabilitarea energetică a instituțiilor publice de importanță națională și locală, precum spitale, grădinițe, școli ș.a., transmite Știri.md.

Astfel, Republica Moldova urmează să contracteze un împrumut în valoare de 30 de milioane de euro din partea BEI, un alt împrumut în valoare de 30 de milioane de euro din partea BERD, un grant în valoare de 15 milioane de euro din partea Platformei de Investiții pentru Vecinătate a Comisiei Europene (NIP), precum și un grant în valoare de 500 de mii de euro din partea Fondului fiduciar de asistență tehnică pentru țările Parteneriatului Estic („EPTATF”), cu o durată de implementare a proiectului de 4 ani (2022-2025).

Conform prevederilor contractului de finanțare, împrumutul din partea BEI va fi acordat în zece tranșe, a căror valoare minimă va fi de 1 milion de euro.

Pentru rambursarea fiecărei tranșe se va aplica o perioadă de grație de 5 ani și un termen maxim de 20 de ani de la recepționarea fiecărei tranșe în parte.

Lista instituțiilor spitalicești, de importanță națională, care vor fi incluse în cadrul Proiectului:

  • Institutul de Medicină Urgentă
  • Institutul de Cardiologie
  • Institutul de Oncologie
  • Institutul Mamei și Copilului
  • Spitalul Clinic Republican
  • Institutul de Neurologie și Neurochirurgie
  • Centrul Republican de Diagnosticare Medicală
  • Spitalul Clinic Bălți
  • Spitalul Clinic de Psihiatrie
  • Centrul de Recuperare a Persoanelor Vârstnice și cu Dizabilități „SPERANȚA”

Menționăm că negocierile între RM și BEI pe marginea contractului de finanțare au avut loc pe data de 8 noiembrie curent, în format de videoconferință.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
8 decembrie, 15:33
0
445

Transportul între Moldova și Ucraina ar putea fi liberalizat

8 decembrie, 15:33
0
445

Pe parcursul a două zile, între 6-7 decembrie curent, s-au desfășurat, în regim de videoconferință, lucrările Comisiei mixte moldo-ucrainene în domeniul transportului rutier internațional.

Transportul între Moldova și Ucraina ar putea fi liberalizatFoto: MIDR

Agenda reuniunii a vizat subiecte privind relațiile bilaterale comerciale şi dezvoltarea transportului rutier, stabilirea cotei de autorizații pentru anul 2022, aspecte cu privire la transportul rutier de persoane, precum și asigurarea implementării unui regim liberalizat de transport de mărfuri, transmite Știri.md.

În debutul evenimentului, secretarul de stat, Mircea Păscăluță, a mulțumit părții ucrainene pentru cele 3.000 de autorizații de tip bilateral/tranzit şi 2.000 de autorizații portuare acordate țării noastre pentru anul curent.

Menționăm că acesta este un rezultat imediat realizat în urma vizitei efectuate de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, la Kiev, în luna noiembrie curent.

În urma solicitărilor părții moldovenești, s-a stabilit cota de 60.000 de autorizații pentru operatorii de transport marfă și cota de 2.200 de autorizații pentru transport neregulat de pasageri. 

De asemenea, părțile au convenit asupra derulării unor acțiuni concrete pentru asigurarea unui regim liberalizat de transport rutier între ambele țări. Totodată, au fost oferite asigurări că, până la sfârșitul lunii ianuarie 2022, autoritățile din Ucraina vor rezolva problema cu privire la neacordarea copiilor proceselor-verbale de contravenție. 

Referitor la transportul rutier internațional de persoane, părțile au convenit organizarea unei ședințe la nivel de experți, în primul trimestru al anului 2022, în vederea inventarierii rețelei de rute regulate între Republica Moldova și Ucraina.

Agenda reuniunii a vizat subiecte privind relațiile bilaterale comerciale şi dezvoltarea transportului rutier, stabilirea cotei de autorizații pentru anul 2022, aspecte cu privire la transportul rutier de persoane, precum și asigurarea implementării unui regim liberalizat de transport de mărfuri, transmite Știri.md.

În debutul evenimentului, secretarul de stat, Mircea Păscăluță, a mulțumit părții ucrainene pentru cele 3.000 de autorizații de tip bilateral/tranzit şi 2.000 de autorizații portuare acordate țării noastre pentru anul curent.

Menționăm că acesta este un rezultat imediat realizat în urma vizitei efectuate de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, la Kiev, în luna noiembrie curent.

În urma solicitărilor părții moldovenești, s-a stabilit cota de 60.000 de autorizații pentru operatorii de transport marfă și cota de 2.200 de autorizații pentru transport neregulat de pasageri. 

De asemenea, părțile au convenit asupra derulării unor acțiuni concrete pentru asigurarea unui regim liberalizat de transport rutier între ambele țări. Totodată, au fost oferite asigurări că, până la sfârșitul lunii ianuarie 2022, autoritățile din Ucraina vor rezolva problema cu privire la neacordarea copiilor proceselor-verbale de contravenție. 

Referitor la transportul rutier internațional de persoane, părțile au convenit organizarea unei ședințe la nivel de experți, în primul trimestru al anului 2022, în vederea inventarierii rețelei de rute regulate între Republica Moldova și Ucraina.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
8 decembrie, 13:17
0
348

Era Merkel a luat sfârşit: Olaf Scholz este noul cancelar al Germaniei

8 decembrie, 13:17
0
348

Olaf Scholz a fost votat de parlamentarii germani din Bundestag, fiind astfel confirmat în funcția de cancelar al Germaniei.

Era Merkel a luat sfârşit: Olaf Scholz este noul cancelar al GermanieiFoto: Profimedia

În vârstă de 63 de ani, social-democratul Scholz va conduce un guvern de coaliție care preia responsabilitatea guvernamentală federală de la Angela Merkel după 16 ani de mandat, transmite Deutsche Welle, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Olaf Scholz a fost votat de Parlamentul german, unde coaliția pe care a format-o alături de Partidul Verzilor și Partidul Liber Democrat are o majoritate substanțială.

Predarea puterii marchează încheierea carierei politice întinse pe 31 de ani a Angelei Merkel. Noua alianță reprezintă, de altfel, sfârşitul celor mai bine de 16 ani de guvernare ai Angelei Merkel, care a ales să nu mai candideze pentru un alt mandat. Merkel a gestionat unele dintre cele mai grave crize de la începutul secolului XXI prin care a trecut Germania şi Europa: criza zonei euro, criza migraţiei, dar şi Brexitul, scrie BBC News.

Votul de dimineață din Parlamentul federal al Germaniei a fost secret și fără dezbateri, fiind considerat o simplă formalitate.

395 de voturi din 707 exprimate au fost pentru ca Olaf Scholz să devină noul șef al guvernului Germaniei. Cu toate acestea, nu toți membrii așa-numitei „coaliții de semafor” a lui Scholz au votat pentru instalarea în funcție a acestuia. Dacă ar fi făcut-o toți parlamentarii coaliției, Scholz ar fi primit 416 voturi. De cealaltă parte, cei care s-au opus au fost în număr de 303, iar 6 parlamentari s-au abținut.

Social-democratul va prelua oficial postul după o întâlnire cu președintele Frank-Walter Steinmeier și o scurtă ceremonie de învestire. Este un nou început, după 16 ani în care guvernul a fost condus de conservatoarea Angela Merkel. Dar în același timp nu vorbim despre o ruptură. Scholz a promis continuitate – exact ce își doresc germanii.

Ce planuri are viitorul guvern federal al Germaniei

Noul guvern are planuri ambițioase de a lupta împotriva schimbărilor climatice prin eliminarea treptată a cărbunelui și concentrarea pe energia regenerabilă. 

Însă prioritatea inițială va fi combaterea pandemiei de coronavirus. Viziunea pentru Germania a viitorului guvern condus de Olaf Scholz include, printre altele, și legalizarea canabisului. Va fi introdusă vânzarea „către adulți în scopuri recreative” și numai magazinele autorizate ar vinde canabisul. Coaliția de guvernare va monitoriza măsura și o va revizui peste patru ani.

De asemenea, viitorul guvern de la Berlin își propune să elimine treptat cărbunele până în 2030 și să aibă cel puțin 15 milioane de mașini electrice care să circule pe drumurile nemțești până la finalul acestui deceniu.

Este luată în considerare și vaccinarea obligatorie împotriva COVID-19 pentru personalul medical și pentru alți lucrători esențiali, pe fondul creșterii numărului de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2. „Situația este sumbră”, a transmis Scholz, precizând că „pandemia de coronavirus încă nu a fost învinsă”.

Odată cu intrarea „verzilor” la guvernare, opinia publică din Germania este încrezătoare că statul german își va atinge obiectivele asumate pentru respectarea Acordului de la Paris, acela ca temperatura globală să nu crească cu mai mult de 1,5 grade Celsius peste nivelurile dinainte de Revoluția Industrială.

Noua coaliție țintește ca 80% din energia electrică să provină din surse regenerabile până în 2030. Totodată, guvernul Scholz va căuta să folosească 2% din teritoriul Germaniei pentru energie eoliană și se va concentra și pe energia pe bază de hidrogen, conform CNN.

O altă măsură care ține capul de afiș al multor dezbateri în spațiul public din Germania este creșterea salariului minim la 12 euro pe oră. Totodată, guvernul Scholz are în plan să construiască alte 400.000 de apartamente noi în fiecare an, dintre care un sfert să fie etichetate drept locuințe sociale, pentru a face față crizei imobiliare din Germania.

Politica de tineret joacă un rol important în noua guvernare. Vârsta de vot va fi redusă de la 18 la 16 ani, cu planuri de reformare a legii electorale pentru a pune capăt numărului din ce în ce mai mare de parlamentari. Noul Bundestag are 735 de locuri. Schimbarea vârstei de vot pentru alegerile europene necesită o majoritate parlamentară simplă, dar pentru alegerile federale ar fi nevoie de sprijinul a două treimi din actualii parlamentari federali.

În ceea ce privește criza migranților, noul guvern al Germaniei are în plan ca imigranții să poată solicita cetățenie germană după cinci ani. În același timp, acestora li se va permite dubla cetățenie, conform planurilor coaliției. Acest lucru ar transforma viețile a milioane de imigranți, care sunt în prezent cetățeni străini, deși au trăit în Germania zeci de ani.

Regula privind nicio datorie nouă a Germaniei a fost ridicată în timpul pandemiei, deoarece erau necesare mai multe fonduri pentru a aborda criza. Dar până în 2023, coaliția dorește să readucă datoria guvernului federal.

Totodată, noua coaliție are în vedere anularea interdicției medicilor care anunță că efectuează avorturi, pentru a permite furnizarea de informații publice despre metodă fără teama de urmărire penală.

Germania este cea mai mare economie a Europei, așa că deciziile luate de noul guvern vor avea un efect mare asupra vecinilor săi, dar și asupra celorlalte state din blocul comunitar.

Noul guvern al Germaniei va avea un număr egal de femei și bărbați

Noul Guvern va avea portofoliile împărţite egal între bărbaţi şi femei. „Acest lucru corespunde cu realitatea socială în care trăim, cu o populaţie alcătuită în jumătăţi egale din femei şi bărbaţi", a declarat cancelarul Olaf Scholz. Femeile vor ocupa posturi-cheie, precum cel de Interne, Externe sau al Apărării.

„Sunt extrem de mândru că femeile vor fi acum la conducerea unor ministere care în mod tradiţional” nu sunt conduse de femei, a mai subliniat Scholz, cu două zile înainte de prevăzuta intrare în funcţiune a guvernului său.

Ecologista Annalena Baerbock, în vârstă de 40 de ani, urmează să devină ministru al Afacerilor Externe, în timp ce alte două femei, şi ele provenite din partidul Verzilor, vor prelua Ministerele Mediului şi al Familiei. Liberalii din FDP au încredinţat unei femei un singur minister din cele patru câte le-au revenit, cel al Educaţiei.

De asemenea, în plină escaladare a valului patru al pandemiei de COVID-19, social-democratul Karl Lauterbach, unul dintre experţii ştiinţifici cei mai populari de la apariţia coronavirusului, va prelua portofoliul Sănătăţii. Medic de profesie și invitat cu regularitate la talk-show-uri televizate, Lauterbach a devenit o personalitate importantă după izbucnirea pandemiei, fiind susţinător al măsurilor restrictive menite să diminueze creşterea contaminărilor.

Majoritatea germanilor se așteaptă ca Olaf Scholz să dețină funcția de cancelar doar pentru un mandat

Aproape două treimi dintre germani se aşteaptă ca Olaf Scholz să deţină funcţia de cancelar doar pentru un mandat, indică un sondaj de opinie realizat de YouGov şi publicat miercuri de agenţia de presă dpa.

Aproximativ 20% dintre germanii intervievaţi se aşteaptă ca aşa-numita ”coaliţie semafor” - ţinând cont de culorile oficiale ale acestor partide - şi condusă de Scholz să se rupă înaintea viitoarelor alegeri federale parlamentare, potrivit aceluiaşi sondaj.

Doar 16% dintre germani sunt de părere că liderul social-democrat german va obţine un nou mandat de cancelar peste patru ani, în timp ce 1,3% cred că Olaf Scholz va rămâne la conducerea executivului german exact cât predecesoarea sa conservatoare Angela Merkel, adică 16 ani.

Fost vicecancelar şi ministru al Finanţelor în ultimul guvern Merkel, Olaf Scholz a promis să combată cu curaj viitoarele provocări, potrivit Agerpres.

Însă mai puţin de un sfert dintre germani, mai exact 22%, se aşteaptă la schimbări majore, arată sondajul YouGov. O proporţie de 51% din electoratul german crede că noua coaliţie guvernamentală nu va afecta major situaţia din ţară, în timp ce 16% nu se aşteaptă la vreo schimbare.

Pe de altă parte, 55% din germani s-au declarat mulţumiţi de activitatea Angelei Merkel în calitate de cancelar, iar 38% sunt nemulţumiţi de aceasta.

În vârstă de 63 de ani, social-democratul Scholz va conduce un guvern de coaliție care preia responsabilitatea guvernamentală federală de la Angela Merkel după 16 ani de mandat, transmite Deutsche Welle, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Olaf Scholz a fost votat de Parlamentul german, unde coaliția pe care a format-o alături de Partidul Verzilor și Partidul Liber Democrat are o majoritate substanțială.

Predarea puterii marchează încheierea carierei politice întinse pe 31 de ani a Angelei Merkel. Noua alianță reprezintă, de altfel, sfârşitul celor mai bine de 16 ani de guvernare ai Angelei Merkel, care a ales să nu mai candideze pentru un alt mandat. Merkel a gestionat unele dintre cele mai grave crize de la începutul secolului XXI prin care a trecut Germania şi Europa: criza zonei euro, criza migraţiei, dar şi Brexitul, scrie BBC News.

Votul de dimineață din Parlamentul federal al Germaniei a fost secret și fără dezbateri, fiind considerat o simplă formalitate.

395 de voturi din 707 exprimate au fost pentru ca Olaf Scholz să devină noul șef al guvernului Germaniei. Cu toate acestea, nu toți membrii așa-numitei „coaliții de semafor” a lui Scholz au votat pentru instalarea în funcție a acestuia. Dacă ar fi făcut-o toți parlamentarii coaliției, Scholz ar fi primit 416 voturi. De cealaltă parte, cei care s-au opus au fost în număr de 303, iar 6 parlamentari s-au abținut.

Social-democratul va prelua oficial postul după o întâlnire cu președintele Frank-Walter Steinmeier și o scurtă ceremonie de învestire. Este un nou început, după 16 ani în care guvernul a fost condus de conservatoarea Angela Merkel. Dar în același timp nu vorbim despre o ruptură. Scholz a promis continuitate – exact ce își doresc germanii.

Ce planuri are viitorul guvern federal al Germaniei

Noul guvern are planuri ambițioase de a lupta împotriva schimbărilor climatice prin eliminarea treptată a cărbunelui și concentrarea pe energia regenerabilă. 

Însă prioritatea inițială va fi combaterea pandemiei de coronavirus. Viziunea pentru Germania a viitorului guvern condus de Olaf Scholz include, printre altele, și legalizarea canabisului. Va fi introdusă vânzarea „către adulți în scopuri recreative” și numai magazinele autorizate ar vinde canabisul. Coaliția de guvernare va monitoriza măsura și o va revizui peste patru ani.

De asemenea, viitorul guvern de la Berlin își propune să elimine treptat cărbunele până în 2030 și să aibă cel puțin 15 milioane de mașini electrice care să circule pe drumurile nemțești până la finalul acestui deceniu.

Este luată în considerare și vaccinarea obligatorie împotriva COVID-19 pentru personalul medical și pentru alți lucrători esențiali, pe fondul creșterii numărului de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2. „Situația este sumbră”, a transmis Scholz, precizând că „pandemia de coronavirus încă nu a fost învinsă”.

Odată cu intrarea „verzilor” la guvernare, opinia publică din Germania este încrezătoare că statul german își va atinge obiectivele asumate pentru respectarea Acordului de la Paris, acela ca temperatura globală să nu crească cu mai mult de 1,5 grade Celsius peste nivelurile dinainte de Revoluția Industrială.

Noua coaliție țintește ca 80% din energia electrică să provină din surse regenerabile până în 2030. Totodată, guvernul Scholz va căuta să folosească 2% din teritoriul Germaniei pentru energie eoliană și se va concentra și pe energia pe bază de hidrogen, conform CNN.

O altă măsură care ține capul de afiș al multor dezbateri în spațiul public din Germania este creșterea salariului minim la 12 euro pe oră. Totodată, guvernul Scholz are în plan să construiască alte 400.000 de apartamente noi în fiecare an, dintre care un sfert să fie etichetate drept locuințe sociale, pentru a face față crizei imobiliare din Germania.

Politica de tineret joacă un rol important în noua guvernare. Vârsta de vot va fi redusă de la 18 la 16 ani, cu planuri de reformare a legii electorale pentru a pune capăt numărului din ce în ce mai mare de parlamentari. Noul Bundestag are 735 de locuri. Schimbarea vârstei de vot pentru alegerile europene necesită o majoritate parlamentară simplă, dar pentru alegerile federale ar fi nevoie de sprijinul a două treimi din actualii parlamentari federali.

În ceea ce privește criza migranților, noul guvern al Germaniei are în plan ca imigranții să poată solicita cetățenie germană după cinci ani. În același timp, acestora li se va permite dubla cetățenie, conform planurilor coaliției. Acest lucru ar transforma viețile a milioane de imigranți, care sunt în prezent cetățeni străini, deși au trăit în Germania zeci de ani.

Regula privind nicio datorie nouă a Germaniei a fost ridicată în timpul pandemiei, deoarece erau necesare mai multe fonduri pentru a aborda criza. Dar până în 2023, coaliția dorește să readucă datoria guvernului federal.

Totodată, noua coaliție are în vedere anularea interdicției medicilor care anunță că efectuează avorturi, pentru a permite furnizarea de informații publice despre metodă fără teama de urmărire penală.

Germania este cea mai mare economie a Europei, așa că deciziile luate de noul guvern vor avea un efect mare asupra vecinilor săi, dar și asupra celorlalte state din blocul comunitar.

Noul guvern al Germaniei va avea un număr egal de femei și bărbați

Noul Guvern va avea portofoliile împărţite egal între bărbaţi şi femei. „Acest lucru corespunde cu realitatea socială în care trăim, cu o populaţie alcătuită în jumătăţi egale din femei şi bărbaţi", a declarat cancelarul Olaf Scholz. Femeile vor ocupa posturi-cheie, precum cel de Interne, Externe sau al Apărării.

„Sunt extrem de mândru că femeile vor fi acum la conducerea unor ministere care în mod tradiţional” nu sunt conduse de femei, a mai subliniat Scholz, cu două zile înainte de prevăzuta intrare în funcţiune a guvernului său.

Ecologista Annalena Baerbock, în vârstă de 40 de ani, urmează să devină ministru al Afacerilor Externe, în timp ce alte două femei, şi ele provenite din partidul Verzilor, vor prelua Ministerele Mediului şi al Familiei. Liberalii din FDP au încredinţat unei femei un singur minister din cele patru câte le-au revenit, cel al Educaţiei.

De asemenea, în plină escaladare a valului patru al pandemiei de COVID-19, social-democratul Karl Lauterbach, unul dintre experţii ştiinţifici cei mai populari de la apariţia coronavirusului, va prelua portofoliul Sănătăţii. Medic de profesie și invitat cu regularitate la talk-show-uri televizate, Lauterbach a devenit o personalitate importantă după izbucnirea pandemiei, fiind susţinător al măsurilor restrictive menite să diminueze creşterea contaminărilor.

Majoritatea germanilor se așteaptă ca Olaf Scholz să dețină funcția de cancelar doar pentru un mandat

Aproape două treimi dintre germani se aşteaptă ca Olaf Scholz să deţină funcţia de cancelar doar pentru un mandat, indică un sondaj de opinie realizat de YouGov şi publicat miercuri de agenţia de presă dpa.

Aproximativ 20% dintre germanii intervievaţi se aşteaptă ca aşa-numita ”coaliţie semafor” - ţinând cont de culorile oficiale ale acestor partide - şi condusă de Scholz să se rupă înaintea viitoarelor alegeri federale parlamentare, potrivit aceluiaşi sondaj.

Doar 16% dintre germani sunt de părere că liderul social-democrat german va obţine un nou mandat de cancelar peste patru ani, în timp ce 1,3% cred că Olaf Scholz va rămâne la conducerea executivului german exact cât predecesoarea sa conservatoare Angela Merkel, adică 16 ani.

Fost vicecancelar şi ministru al Finanţelor în ultimul guvern Merkel, Olaf Scholz a promis să combată cu curaj viitoarele provocări, potrivit Agerpres.

Însă mai puţin de un sfert dintre germani, mai exact 22%, se aşteaptă la schimbări majore, arată sondajul YouGov. O proporţie de 51% din electoratul german crede că noua coaliţie guvernamentală nu va afecta major situaţia din ţară, în timp ce 16% nu se aşteaptă la vreo schimbare.

Pe de altă parte, 55% din germani s-au declarat mulţumiţi de activitatea Angelei Merkel în calitate de cancelar, iar 38% sunt nemulţumiţi de aceasta.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
8 decembrie, 10:28
20
4 700

Avertizare: Chișinăul să fie cu ochii pe trupele ruse din Transnistria

8 decembrie, 10:28
20
4 700

Fostul viceministru al Apărării, expertul asociat la Direcția de Cercetare pentru Europa de Est și Eurasia a Stiftung Wissenschaft und Politik, Dumitru Mînzărari, susține că guvernarea ar trebui să fie cu ochii pe trupele ruse din Transnistria.

Avertizare: Chișinăul să fie cu ochii pe trupele ruse din Transnistria

Într-o postare pe o rețea de socializare, Dumitru Mînzărari declară că forțele militare controlate de ruși în regiunea transnistreană ar putea să dea probleme mari R. Moldova, dacă Moscova decide să aplice instrumentul militar, transmite Știri.md.

"Văd puțină discuție în Republica Moldova despre semnificația strategiei ruse de intimidare prin amenințarea cu invazie militară în Ucraina. Doar avem forțe militare controlate de ruși în regiunea transnistreană care ar putea să ne dea probleme mari, dacă Moscova decide să aplice instrumentul militar.

Și un astfel de risc nu este mic, și nu este ignorabil, considerând cât de lejer și frecvent Rusia aplică instrumentul militar (direct, prin proxy) sau amenințarea militară.

Întreb retoric, și din curiozitate. Oare guvernarea s-a gândit la scenarii de răspuns în cazul în care suntem confruntați cu situația când Rusia decide să aplice instrumentul militar în Moldova, sau ne amenință cu aplicarea lui?", se întreabă Dumitru Mînzărari.

Totodată, fostul viceministru al Apărării sfătuiește conducerea țării să stabilească și să finanțeze un program de reacție la o asemenea criză.

"Biden acum vorbește cu Putin, fapt care demonstrează că americanii apreciază riscul invaziei ruse contra Ucrainei că fiind destul de mare. Noi măcar o ședința a Consiliului Suprem de Securitate am făcut? Căci pe multe întrebări mai puțin importante am avut.

Nu, serios, iată, conducerea țării știe ce face și cum să gestioneze criza, dacă avem semnale de mobilizare a forțelor ruse în Transnistria? Ucraina are adâncime strategică și poate face schimbul "timp pentru teritoriu". Noi nu avem acest lux. Deci, unica strategie a noastră ar include să preîntâmpinăm, descurajăm sau să blocăm.

Dar cum? Ce semnale de avertizare timpurie urmează de detectat? Cine și cum observă aceste semnale și le analizează? Ce perioada minimă de reacție avem, și cum trebuie să pregătim forțele și mijloacele să reușim astfel de reacție? Cum răspundem la potențiale atacuri preventive, orientate pentru blocarea sau pentru prevenirea mobilizării și răspunsului rapid din partea Chișinăului?

Și multe alte întrebări similare. Dacă problema dată se ignoră, mizând pe Ministerul Apărării, țin să întristez conducerea curentă a țării. Cum îl finanțați așa și va opera.

Deci, urmează să fie finanțată și stabilit un program de reacție la crize. Căci altfel, Maia Sandu va afla despre criză din kommersant.ru, sputnik.md sau newsmaker.md, după ce deja au fost stabilite fapte împlinite pe teren (frază preferată a diplomaților ruși după aplicarea forțelor militare). Iar ce înseamnă pentru Moldova astfel de fapte împlinite, sper că experții de la Guvern și Președinție cunosc!", a mai scris Dumitru Mînzărari.

Într-o postare pe o rețea de socializare, Dumitru Mînzărari declară că forțele militare controlate de ruși în regiunea transnistreană ar putea să dea probleme mari R. Moldova, dacă Moscova decide să aplice instrumentul militar, transmite Știri.md.

"Văd puțină discuție în Republica Moldova despre semnificația strategiei ruse de intimidare prin amenințarea cu invazie militară în Ucraina. Doar avem forțe militare controlate de ruși în regiunea transnistreană care ar putea să ne dea probleme mari, dacă Moscova decide să aplice instrumentul militar.

Și un astfel de risc nu este mic, și nu este ignorabil, considerând cât de lejer și frecvent Rusia aplică instrumentul militar (direct, prin proxy) sau amenințarea militară.

Întreb retoric, și din curiozitate. Oare guvernarea s-a gândit la scenarii de răspuns în cazul în care suntem confruntați cu situația când Rusia decide să aplice instrumentul militar în Moldova, sau ne amenință cu aplicarea lui?", se întreabă Dumitru Mînzărari.

Totodată, fostul viceministru al Apărării sfătuiește conducerea țării să stabilească și să finanțeze un program de reacție la o asemenea criză.

"Biden acum vorbește cu Putin, fapt care demonstrează că americanii apreciază riscul invaziei ruse contra Ucrainei că fiind destul de mare. Noi măcar o ședința a Consiliului Suprem de Securitate am făcut? Căci pe multe întrebări mai puțin importante am avut.

Nu, serios, iată, conducerea țării știe ce face și cum să gestioneze criza, dacă avem semnale de mobilizare a forțelor ruse în Transnistria? Ucraina are adâncime strategică și poate face schimbul "timp pentru teritoriu". Noi nu avem acest lux. Deci, unica strategie a noastră ar include să preîntâmpinăm, descurajăm sau să blocăm.

Dar cum? Ce semnale de avertizare timpurie urmează de detectat? Cine și cum observă aceste semnale și le analizează? Ce perioada minimă de reacție avem, și cum trebuie să pregătim forțele și mijloacele să reușim astfel de reacție? Cum răspundem la potențiale atacuri preventive, orientate pentru blocarea sau pentru prevenirea mobilizării și răspunsului rapid din partea Chișinăului?

Și multe alte întrebări similare. Dacă problema dată se ignoră, mizând pe Ministerul Apărării, țin să întristez conducerea curentă a țării. Cum îl finanțați așa și va opera.

Deci, urmează să fie finanțată și stabilit un program de reacție la crize. Căci altfel, Maia Sandu va afla despre criză din kommersant.ru, sputnik.md sau newsmaker.md, după ce deja au fost stabilite fapte împlinite pe teren (frază preferată a diplomaților ruși după aplicarea forțelor militare). Iar ce înseamnă pentru Moldova astfel de fapte împlinite, sper că experții de la Guvern și Președinție cunosc!", a mai scris Dumitru Mînzărari.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
8 decembrie, 06:24
0
844

Miniștrii Digitalizării din România și din R. Moldova, comparați la radio

8 decembrie, 06:24
0
844

Jurnalistul Vlad Petreanu a prezentat în emisiunea Deșteptarea, de la Europa FM, CV-ul ministrului Digitalizării din Republica Moldova, care are o experiență de „peste 10 ani în guvernarea digitală”.

Miniștrii Digitalizării din România și din R. Moldova, comparați la radioColaj: știri.md

Prezentarea a avut loc după ce ministrul român Florin Roman a afirmat că el consideră „un avantaj că nu are legătură cu domeniul” pe care îl conduce, transmite Știri.md cu referire la libertatea.ro.

„Mai bine să ai un ministru fără tangență în acea zonă că există apetitul unora de a confunda banul public cu propriile afaceri”, a spus ministrul liberal Florin Roman, duminică seara, la emisiunea Selectiv de la B1 TV.

În aceeași emisiune, ministrul Roman a glumit pe seama faptului că lucrarea trecută de el în CV, care este singura legătură cu ministerul pe care îl conduce, este de negăsit, dezvăluire făcută de Libertatea.

„Dacă-mi permiteți și o glumă: n-am ajuns ministru la beletristică și nu e cel mai important lucru”. Afirmațiile ministrului român au fost dezbătute în emisiunea de la Europa FM, unde jurnalistul Vlad Petreanu a afirmat că Florin Roman a făcut „apologia incompetenței”.

Jurnalistul a citit apoi CV-ul ministrului român, care a făcut parte din Consiliului de Administrație de la: Eon Distribuţie, Banca CEC, Electrica Serv, SC Automobile România SA, SC Daewoo Automobile Romania SA, Eximbank.

A urmat o comparație cu ministrul din Republica Moldova, Iurie Țurcanu.

Acesta are o experiență de „peste 10 ani în guvernarea digitală”, de peste 15 ani în „proiectarea și dezvoltarea soluțiilor IT la scară largă” și de „peste 20 de ani în ingineria software”.

La domenii de expertiză, ministrul din Republica Moldova a trecut, printre altele, e-Guvernare (planificarea și implementarea programelor guvernamentale de digitalizare) și IT în administrația publică (dezvoltare platforme și infrastructuri IT la nivel de guvern central).

Prezentarea a avut loc după ce ministrul român Florin Roman a afirmat că el consideră „un avantaj că nu are legătură cu domeniul” pe care îl conduce, transmite Știri.md cu referire la libertatea.ro.

„Mai bine să ai un ministru fără tangență în acea zonă că există apetitul unora de a confunda banul public cu propriile afaceri”, a spus ministrul liberal Florin Roman, duminică seara, la emisiunea Selectiv de la B1 TV.

În aceeași emisiune, ministrul Roman a glumit pe seama faptului că lucrarea trecută de el în CV, care este singura legătură cu ministerul pe care îl conduce, este de negăsit, dezvăluire făcută de Libertatea.

„Dacă-mi permiteți și o glumă: n-am ajuns ministru la beletristică și nu e cel mai important lucru”. Afirmațiile ministrului român au fost dezbătute în emisiunea de la Europa FM, unde jurnalistul Vlad Petreanu a afirmat că Florin Roman a făcut „apologia incompetenței”.

Jurnalistul a citit apoi CV-ul ministrului român, care a făcut parte din Consiliului de Administrație de la: Eon Distribuţie, Banca CEC, Electrica Serv, SC Automobile România SA, SC Daewoo Automobile Romania SA, Eximbank.

A urmat o comparație cu ministrul din Republica Moldova, Iurie Țurcanu.

Acesta are o experiență de „peste 10 ani în guvernarea digitală”, de peste 15 ani în „proiectarea și dezvoltarea soluțiilor IT la scară largă” și de „peste 20 de ani în ingineria software”.

La domenii de expertiză, ministrul din Republica Moldova a trecut, printre altele, e-Guvernare (planificarea și implementarea programelor guvernamentale de digitalizare) și IT în administrația publică (dezvoltare platforme și infrastructuri IT la nivel de guvern central).

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
7 decembrie, 21:44
1
333

Moldova a exportat peste 500.000 de materiale săditoare în Rusia

7 decembrie, 21:44
1
333

Operatorii economici continuă să exporte material săditor în Federația Rusă.

Moldova a exportat peste 500.000 de materiale săditoare în Rusia

În perioada 29 noiembrie - 2 decembrie 2021, inspectorii ANSA de comun cu experții Rosselihoznadzorului au efectuat controlul materialului săditor destinat exportului în Federația Rusă, transmite Știri.md.

Astfel, au fost inspectate și prelevate probe vegetale și de sol din pepinierele pomicole din raioanele Drochia și Briceni, iar acestea vor fi analizate în laboratoarele acreditate din Republica Moldova și Federația Rusă.

Actualmente, operatorii economici din Republica Moldova exportă în Federația Rusă material săditor viticol și pomicol.

În ultimii doi ani, Moldova a exportat în Federația Rusă material săditor pomicol - 259.600 de bucăți și viticol - 365.100 de bucăți.

În perioada 29 noiembrie - 2 decembrie 2021, inspectorii ANSA de comun cu experții Rosselihoznadzorului au efectuat controlul materialului săditor destinat exportului în Federația Rusă, transmite Știri.md.

Astfel, au fost inspectate și prelevate probe vegetale și de sol din pepinierele pomicole din raioanele Drochia și Briceni, iar acestea vor fi analizate în laboratoarele acreditate din Republica Moldova și Federația Rusă.

Actualmente, operatorii economici din Republica Moldova exportă în Federația Rusă material săditor viticol și pomicol.

În ultimii doi ani, Moldova a exportat în Federația Rusă material săditor pomicol - 259.600 de bucăți și viticol - 365.100 de bucăți.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
7 decembrie, 18:33
8
4 850

Cine e tânăra care va reprezenta Moldova la competiția Miss World 2021

7 decembrie, 18:33
8
4 850

După un an de pauză cauzată de pandemia COVID-19, cel mai popular concurs de frumusețe a revenit. Astfel, finala competiției Miss World 2021 se va desfășura în data de 16 decembrie în Puerto Rico.

Cine e tânăra care va reprezenta Moldova la competiția Miss World 2021Colaj: diez.md

Țara noastră va fi reprezentată de Tatiana Ovcinikova, o tânără de 23 de ani din Chișinău, transmite Știri.md cu referire la diez.md.

Tatiana cunoaște limbile română și rusă, a studiat finanțe, iar la momentul de față activează într-o companie internațională în calitate de administratoare.

Tatiana nu este la prima sa competiție de acest gen. În anul 2016, pe când avea 18 ani, tânăra a prezentat țara noastră la concursul Miss Earth, unde a obținut și un titlu pentru cel mai bun filmuleț de prezentare.

Vezi mai jos videoclipul de prezentare al Tatianei din cadrul concursului.

În acest an, la competiție participă 98 de tinere. Participantele le puteți vedea aici!

În anul 2020, Miss World nu s-a desfășurat din cauza condițiilor pandemice. Câștigătoarea ediției precedente (2019) a fost Toni-Ann Singh din Jamaica.

Țara noastră va fi reprezentată de Tatiana Ovcinikova, o tânără de 23 de ani din Chișinău, transmite Știri.md cu referire la diez.md.

Tatiana cunoaște limbile română și rusă, a studiat finanțe, iar la momentul de față activează într-o companie internațională în calitate de administratoare.

Tatiana nu este la prima sa competiție de acest gen. În anul 2016, pe când avea 18 ani, tânăra a prezentat țara noastră la concursul Miss Earth, unde a obținut și un titlu pentru cel mai bun filmuleț de prezentare.

Vezi mai jos videoclipul de prezentare al Tatianei din cadrul concursului.

În acest an, la competiție participă 98 de tinere. Participantele le puteți vedea aici!

În anul 2020, Miss World nu s-a desfășurat din cauza condițiilor pandemice. Câștigătoarea ediției precedente (2019) a fost Toni-Ann Singh din Jamaica.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...