14 ianuarie, 23:03
0
488

Gavrilița, la concertul Povestea de Iarnă: Un act artistic inedit

14 ianuarie, 23:03
0
488

Programul evenimentelor artistice, organizate de Guvern în perioada sărbătorilor de iarnă, s-a încheiat în această seară la Soroca.

Gavrilița, la concertul Povestea de Iarnă: Un act artistic ineditFoto: gov.md

La ultimul concert cu genericul „Povestea de Iarnă cu Lupii lui Calancea” a participat prim-ministra Natalia Gavrilița și ministrul Culturii, Sergiu Prodan, transmite Știri.md.

Șefa Cabinetului de miniștri a mulțumit celor care au contribuit la realizarea proiectului caritabil și artiștilor care au mers în 10 localități din țară și au bucurat sute de oameni, printre care copii și bătrâni din mai multe centre de plasament.

„A fost un act artistic inedit, un act al solidarității, al empatiei și al bunătății necondiționate. E un exemplu demn de urmat și mă bucur mult că Guvernul Republicii Moldova a putut contribui la organizarea Drumețiilor Lupilor lui Calancea”, a spus Natalia Gavrilița. 

La rândul său, Sergiu Prodan a apreciat înalt aportul oamenilor de cultură la organizarea unui șir de evenimente pe durata sărbătorilor de iarnă: „Artiștii din localități au avut posibilitatea să vină la Chișinău, la Târgul de Crăciun și să-și arate talentul în fața locuitorilor capitalei, dar și a turiștilor care ne-au vizitat țara în această perioadă.

Cântecele noastre și tradițiile se reîntorc la adevărata lor origine, la rădăcini. Prin cultură, împreună, noi vom reuși”.

În acest an, programul caritabil întitulat „Povestea de iarnă” a colindat sate și orașe, iar în mai multe localități ale țării, la inițiativa Guvernului, au fost organizate concerte și evenimente artistice cu participarea a zeci de colective folclorice locale și artiști din capitală. 

La ultimul concert cu genericul „Povestea de Iarnă cu Lupii lui Calancea” a participat prim-ministra Natalia Gavrilița și ministrul Culturii, Sergiu Prodan, transmite Știri.md.

Șefa Cabinetului de miniștri a mulțumit celor care au contribuit la realizarea proiectului caritabil și artiștilor care au mers în 10 localități din țară și au bucurat sute de oameni, printre care copii și bătrâni din mai multe centre de plasament.

„A fost un act artistic inedit, un act al solidarității, al empatiei și al bunătății necondiționate. E un exemplu demn de urmat și mă bucur mult că Guvernul Republicii Moldova a putut contribui la organizarea Drumețiilor Lupilor lui Calancea”, a spus Natalia Gavrilița. 

La rândul său, Sergiu Prodan a apreciat înalt aportul oamenilor de cultură la organizarea unui șir de evenimente pe durata sărbătorilor de iarnă: „Artiștii din localități au avut posibilitatea să vină la Chișinău, la Târgul de Crăciun și să-și arate talentul în fața locuitorilor capitalei, dar și a turiștilor care ne-au vizitat țara în această perioadă.

Cântecele noastre și tradițiile se reîntorc la adevărata lor origine, la rădăcini. Prin cultură, împreună, noi vom reuși”.

În acest an, programul caritabil întitulat „Povestea de iarnă” a colindat sate și orașe, iar în mai multe localități ale țării, la inițiativa Guvernului, au fost organizate concerte și evenimente artistice cu participarea a zeci de colective folclorice locale și artiști din capitală. 

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

15 ianuarie, 14:47
2
317

Gavrilița: Cultura națională are nevoie de sprijin din partea statului

15 ianuarie, 14:47
2
317

Premierul Natalia Gavrilița susține că ”cultura națională are nevoie de sprijin din partea statului, dar și a oamenilor”.

Gavrilița: Cultura națională are nevoie de sprijin din partea statuluiFoto: știri.md

Declarația a fost făcută de premier în contextul Zilei Naționale a Culturii, transmite Știri.md.

”Ziua Națională a Culturii, marcată anual de ziua marelui poet Mihai Eminescu, celebrează oamenii de cultură și activitatea lor. Azi aducem un omagiu oamenilor care, prin activitatea lor prodigioasă, contribuie la mentinerea identității noastre culturale. 

Doar prin consolidarea comunității culturale putem contribui la evoluția noastră ca o societate cu valori comune. Or, cultura nu are hotare, nu are un tratat sau contract. Totodată, pentru a se dezvolta, cultura națională are nevoie de sprijin din partea statului, dar și a oamenilor. 

Vă invit zilele acestea să participați la evenimentele culturale organizate de Ministerul Culturii cu ocazia Zilei Naționale a Culturii 2022”, a declarat Gavrilița.

Ziua Națională a Culturii este marcată anual pe 15 ianuarie, de ziua marelui poet Mihai Eminescu.

Declarația a fost făcută de premier în contextul Zilei Naționale a Culturii, transmite Știri.md.

”Ziua Națională a Culturii, marcată anual de ziua marelui poet Mihai Eminescu, celebrează oamenii de cultură și activitatea lor. Azi aducem un omagiu oamenilor care, prin activitatea lor prodigioasă, contribuie la mentinerea identității noastre culturale. 

Doar prin consolidarea comunității culturale putem contribui la evoluția noastră ca o societate cu valori comune. Or, cultura nu are hotare, nu are un tratat sau contract. Totodată, pentru a se dezvolta, cultura națională are nevoie de sprijin din partea statului, dar și a oamenilor. 

Vă invit zilele acestea să participați la evenimentele culturale organizate de Ministerul Culturii cu ocazia Zilei Naționale a Culturii 2022”, a declarat Gavrilița.

Ziua Națională a Culturii este marcată anual pe 15 ianuarie, de ziua marelui poet Mihai Eminescu.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
31 dec, 2021 20:29
11
876

Mesajul de Revelion al prim-ministrului R. Moldova, Natalia Gavrilița

31 dec, 2021 20:29
11
876

Prim-ministrul Natalia Gavrilița a venit cu un mesaj de felicitare cu ocazia Revelionului.

Mesajul de Revelion al prim-ministrului R. Moldova, Natalia GavrilițaFoto: captură video

Natalia Gavrilița a făcut o totalizare al anului 2021 și a relatat despre oportunitățile pe care le are Moldova în 2022, transmite Știri.md.

„Dragi concetățeni,

Se apropie de final un an plin de evenimente. Au fost de toate - și bune, și rele. Pe cele rele le cunoaștem - pandemia, criza prețurilor, instabilitatea internațională. Dar pentru că sunt de fire optimistă, vreau să îmi aduc aminte de cele bune din anul care trece. 

În pofida crizelor, Moldova cunoaște în acest an o creștere economică robustă, cu o prognoză de creștere a produsului intern brut de 10% în termeni reali.

Un merit aici aparține domeniului agricol - am avut un an agricol aproape ideal, iar seceta din alte părți ale lumii a ridicat prețurile, ceea ce a permis producătorilor noștri să câștige binemeritat sume mai mari decât planificau.

Sunt și alți factori ai acestei creșteri - productivitatea muncii și consumul au crescut, iar țara a reușit să atragă finanțări externe generoase pentru perioada care vine, ceea ce a creat optimism pentru investitori și sistemul financiar.

În anul 2022 îmi doresc în primul rând, pace și stabilitate. În al doilea rând, să scăpăm de pandemie și să avem vreme bună. În al treilea rând, să reușim ce ne-am pus în gând și să băgăm hoții la închisoare, să confiscăm averile acumulate din furt și să continuăm relansarea economiei atrăgând talente, antreprenori, investiții, finanțare în Moldova.

Și îmi doresc ca aceste schimbări să fie în pas cu transformarea morală de care are nevoie țara noastră pentru a asigura un viitor mai bun noilor generații.

Întreaga omenire trece prin mari transformări. Guvernele multor țări au înțeles că trebuie schimbate abordările pentru a trece la o economie durabilă.

Moldova are șansa să fie pe val în acest proces de transformare. Pentru economia viitorului agricultura, energia verde, domeniul IT, producția industrială nepoluantă, inovațiile, educația, sănătatea și industriile creative vor fi extrem de importante.

În toate aceste domenii avem un potențial uriaș. În toate aceste domenii suntem poziționați bine pentru a atrage investiții și genera exporturi.

Îmi doresc ca anul 2022 să fie bun cu noi, să fie un an în care să lucrăm, să învățăm, să ne bucurăm de cei dragi, să câștigăm mai mult, să cheltuim mai cumpătat, să investim în ceea ce dă roade și să avem încredere unii în alții.

Sărbători fericite și La mulți ani!”, se arată în mesajul premierului.

Natalia Gavrilița a făcut o totalizare al anului 2021 și a relatat despre oportunitățile pe care le are Moldova în 2022, transmite Știri.md.

„Dragi concetățeni,

Se apropie de final un an plin de evenimente. Au fost de toate - și bune, și rele. Pe cele rele le cunoaștem - pandemia, criza prețurilor, instabilitatea internațională. Dar pentru că sunt de fire optimistă, vreau să îmi aduc aminte de cele bune din anul care trece. 

În pofida crizelor, Moldova cunoaște în acest an o creștere economică robustă, cu o prognoză de creștere a produsului intern brut de 10% în termeni reali.

Un merit aici aparține domeniului agricol - am avut un an agricol aproape ideal, iar seceta din alte părți ale lumii a ridicat prețurile, ceea ce a permis producătorilor noștri să câștige binemeritat sume mai mari decât planificau.

Sunt și alți factori ai acestei creșteri - productivitatea muncii și consumul au crescut, iar țara a reușit să atragă finanțări externe generoase pentru perioada care vine, ceea ce a creat optimism pentru investitori și sistemul financiar.

În anul 2022 îmi doresc în primul rând, pace și stabilitate. În al doilea rând, să scăpăm de pandemie și să avem vreme bună. În al treilea rând, să reușim ce ne-am pus în gând și să băgăm hoții la închisoare, să confiscăm averile acumulate din furt și să continuăm relansarea economiei atrăgând talente, antreprenori, investiții, finanțare în Moldova.

Și îmi doresc ca aceste schimbări să fie în pas cu transformarea morală de care are nevoie țara noastră pentru a asigura un viitor mai bun noilor generații.

Întreaga omenire trece prin mari transformări. Guvernele multor țări au înțeles că trebuie schimbate abordările pentru a trece la o economie durabilă.

Moldova are șansa să fie pe val în acest proces de transformare. Pentru economia viitorului agricultura, energia verde, domeniul IT, producția industrială nepoluantă, inovațiile, educația, sănătatea și industriile creative vor fi extrem de importante.

În toate aceste domenii avem un potențial uriaș. În toate aceste domenii suntem poziționați bine pentru a atrage investiții și genera exporturi.

Îmi doresc ca anul 2022 să fie bun cu noi, să fie un an în care să lucrăm, să învățăm, să ne bucurăm de cei dragi, să câștigăm mai mult, să cheltuim mai cumpătat, să investim în ceea ce dă roade și să avem încredere unii în alții.

Sărbători fericite și La mulți ani!”, se arată în mesajul premierului.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
31 dec, 2021 07:31
22
478

Gavrilița, despre realizările din anul 2021: Am reușit să progresăm

31 dec, 2021 07:31
22
478

Premierul Natalia Gavrilița a anunțat care sunt cele mai mari realizări de la începutul mandatului și până în prezent.

Gavrilița, despre realizările din anul 2021: Am reușit să progresămFoto: știri.md

Aceasta a declarat că se mândrește cu creșterea pensiilor, indemnizațiilor și salariilor pentru unele categorii de cetățeni, transmite Știri.md.

”Am mers foarte ferm pe implementarea programului de guvernare pentru care cetățenii au votat la alegerile prezidențiale și parlamentare. Cel mai tare mă mândresc de banii care au fost puși în buzunarele oamenilor, este vorba despre creșterea pensiei minime la 2.000 de lei și creșterea indemnizațiilor pentru mai multe categorii de beneficiari, am reușit să identificăm resurse pentru creșterea salariilor în sistemul bugetar.

Deci am reușit să progresăm chiar dacă am avut aceste crize”, a declarat Gavrilița în cadrul emisiunii ”Moldova în Direct”.

Aceasta a declarat că se mândrește cu creșterea pensiilor, indemnizațiilor și salariilor pentru unele categorii de cetățeni, transmite Știri.md.

”Am mers foarte ferm pe implementarea programului de guvernare pentru care cetățenii au votat la alegerile prezidențiale și parlamentare. Cel mai tare mă mândresc de banii care au fost puși în buzunarele oamenilor, este vorba despre creșterea pensiei minime la 2.000 de lei și creșterea indemnizațiilor pentru mai multe categorii de beneficiari, am reușit să identificăm resurse pentru creșterea salariilor în sistemul bugetar.

Deci am reușit să progresăm chiar dacă am avut aceste crize”, a declarat Gavrilița în cadrul emisiunii ”Moldova în Direct”.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
25 dec, 2021 19:56
0
615

Artiştii populari din Soroca şi-au dat întâlnire la Parada Tradiţiilor

25 dec, 2021 19:56
0
615

De Crăciun, artiştii populari din raionul Soroca şi-au dat întâlnire la o Paradă a Tradiţiilor.

Artiştii populari din Soroca şi-au dat întâlnire la Parada TradiţiilorFoto: captură video

20 de ansambluri folclorice şi-au prezentat cele mai frumoase costume populare, unele moştenite de la străbuni, au urat şi colindat, dorindu-le tuturor un an rodnic şi plin de har, transmite Știri.md cu referire la tvr.md.

Punctul de întâlnire a fost Piaţa Libertăţii din Soroca. Participanţii la paradă au început sărbătoarea printr-o horă tradiţională din nordul Republicii Moldova. După asta, i-au urat pe soroceni, de vremuri mai bune.

Festivalul de la Soroca a devenit o tradiţie. Artiştii au prezentat măşti, meşteşuguri populare iar vizitatorii s-au putut încălzi cu un pahar de vin fiert şi au gustat din bucatele tradiţionale.

"Iarmarocul de Crăciun" a fost organizat la Soroca pentru al 11-lea an consecutiv. Festivalul este organizat de Secţia Cultură a Consiliului raional

Grigore Bucătaru, şef secţia Cultură, Primăria Soroca: „Noi facem mai uşor accesul cetăţenilor, la valorile culturale, la tradiţii, obiceiuri."

20 de ansambluri folclorice şi-au prezentat cele mai frumoase costume populare, unele moştenite de la străbuni, au urat şi colindat, dorindu-le tuturor un an rodnic şi plin de har, transmite Știri.md cu referire la tvr.md.

Punctul de întâlnire a fost Piaţa Libertăţii din Soroca. Participanţii la paradă au început sărbătoarea printr-o horă tradiţională din nordul Republicii Moldova. După asta, i-au urat pe soroceni, de vremuri mai bune.

Festivalul de la Soroca a devenit o tradiţie. Artiştii au prezentat măşti, meşteşuguri populare iar vizitatorii s-au putut încălzi cu un pahar de vin fiert şi au gustat din bucatele tradiţionale.

"Iarmarocul de Crăciun" a fost organizat la Soroca pentru al 11-lea an consecutiv. Festivalul este organizat de Secţia Cultură a Consiliului raional

Grigore Bucătaru, şef secţia Cultură, Primăria Soroca: „Noi facem mai uşor accesul cetăţenilor, la valorile culturale, la tradiţii, obiceiuri."

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
6 ianuarie, 22:45
1
1 111

O familie din Soroca rămasă fără adăpost a primit în dar o casă

6 ianuarie, 22:45
1
1 111

De Crăciun se întâmplă minuni la propriu. Este cazul unei familii cu şase copii din Soroca, care a rămas fără adăpost. Astăzi ei au primit în dar o casă.

O familie din Soroca rămasă fără adăpost a primit în dar o casăFoto: captură video

Cei aproape 150.000 de lei necesari pentru procurarea locuinţei au fost donaţi de Episcopul de Soroca, Ioan Moşneguţu, transmite Știri.md cu referire la trm.md.

Este vorba despre un vis împlinit: în acest an familia va petrece Crăciunul în propria casă.

Soţii Stratulat au şase copii cu vârste cuprinse între trei luni şi 13 ani. O duceau greu financiar şi locuiau cu chirie în municipiul Soroca.  Acum s-au mutat cu traiul în satul Ocolina. Casa cu patru camere este parţial mobilată.

„Avem deja casa noastră. Avem acoperiş, nu ne plouă, nu ne ninge. De azi înainte o să fie altfel. Cât stăteam la gazdă şi plăteam o mie, o mie şi jumătate gazda, era greu”, a relatat Andrei Stratulat, locuitor Ocolina.

„Copiii deja o să-i trecem aici la şcoală, la grădiniţă. Iaca două sunt la grădiniţă. Când o să văd că le dau deja o să fie mai uşor”, a spus Maria Stratulat, locuitoare din Ocolina.

Episcopul Ioan povesteşte că într-o zi la biserică a venit un credincios care i-a povestit despre situaţia grea a acestei familii. Preotul, fără ezitare, a lansat o campanie de colectare a banilor pentru procurarea unei case.

„Hristos stă tainic şi smerit ascuns în persoanele nevoiaşe şi în dificultate, de aceea biserica, creştinii şi clerul trebuie să arătăm atitudine sprijinitoare acestor categorii sociale. Ne bucurăm foarte mult că am avut aşa posibilitate să le oferim un acoperiş deasupra capului”, a menţionat Ioan, Episcopul de Soroca.

Drept răsplată copiii au colindat şi au recitat versuri.

Cei aproape 150.000 de lei necesari pentru procurarea locuinţei au fost donaţi de Episcopul de Soroca, Ioan Moşneguţu, transmite Știri.md cu referire la trm.md.

Este vorba despre un vis împlinit: în acest an familia va petrece Crăciunul în propria casă.

Soţii Stratulat au şase copii cu vârste cuprinse între trei luni şi 13 ani. O duceau greu financiar şi locuiau cu chirie în municipiul Soroca.  Acum s-au mutat cu traiul în satul Ocolina. Casa cu patru camere este parţial mobilată.

„Avem deja casa noastră. Avem acoperiş, nu ne plouă, nu ne ninge. De azi înainte o să fie altfel. Cât stăteam la gazdă şi plăteam o mie, o mie şi jumătate gazda, era greu”, a relatat Andrei Stratulat, locuitor Ocolina.

„Copiii deja o să-i trecem aici la şcoală, la grădiniţă. Iaca două sunt la grădiniţă. Când o să văd că le dau deja o să fie mai uşor”, a spus Maria Stratulat, locuitoare din Ocolina.

Episcopul Ioan povesteşte că într-o zi la biserică a venit un credincios care i-a povestit despre situaţia grea a acestei familii. Preotul, fără ezitare, a lansat o campanie de colectare a banilor pentru procurarea unei case.

„Hristos stă tainic şi smerit ascuns în persoanele nevoiaşe şi în dificultate, de aceea biserica, creştinii şi clerul trebuie să arătăm atitudine sprijinitoare acestor categorii sociale. Ne bucurăm foarte mult că am avut aşa posibilitate să le oferim un acoperiş deasupra capului”, a menţionat Ioan, Episcopul de Soroca.

Drept răsplată copiii au colindat şi au recitat versuri.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
9 ianuarie, 08:19
0
269

Casa de cultură din Vădeni de 20 de ani găzduieşte un atelier de păpuşi

9 ianuarie, 08:19
0
269

Timp de 20 de ani, generaţiile de copiii din satul Vădeni, raionul Soroca, care au frecventat şi frecventează teatrul de păpuşi cu titlul model „Ţăndărică” parcă s-ar afla într-un basm în care îşi petrec timpul util, dar şi plăcut.

Casa de cultură din Vădeni de 20 de ani găzduieşte un atelier de păpuşiFoto: trm.md

Atelierul de păpuşi activează în incinta Casei de cultură din localitate. Acolo copiii creează diferite personaje din basme şi joacă teatru, transmite Știri.md.

Dacă până la pandemie, copiii mergeau în diferite localităţi pentru a prezenta cele mai frumoase piese de teatru, în ultimii doi ani, micii actori îşi cizelează măiestria doar la orele de curs, relatează Mesager.

Pe copiii care frecventează atelierul de păpuşi din incinta Casei de cultură din satul Vădeni, raionul Soroca, i-am surprins în plin proces de creaţie. Fiecare păpuşă este confecţionată cu multă migală, timp de două săptămâni.

„Eu de un an de zile confecţionez jucării unde noi jucăm la teatru de păpuşi, noi întâi lipim şi confecţionăm”.

„Eu joc baba şi am participat la confecţionarea ei”.

Vera Samson este cea care le-a inspirat copiilor dragostea pentru această creaţie. Până în prezent, femeia a confecţionat de una singură peste 80 de păpuşi. Acum le altoieşte micilor actori dragostea pentru jocul scenic.

„Copiii vin cu mare plăcere, au o deosebită satisfacţie atunci când demonstrează un spectacol, se mai obosesc ţinând păpuşa în mână, căci dezavantajul este că ţii mâna în sus. Avantajul este că artiştii stau după cortină, nimic nu se vede”, spune conducător artistic Vera Samson.

Atelierul „Ţăndărică” este frecventat de 14 copii.

Atelierul de păpuşi activează în incinta Casei de cultură din localitate. Acolo copiii creează diferite personaje din basme şi joacă teatru, transmite Știri.md.

Dacă până la pandemie, copiii mergeau în diferite localităţi pentru a prezenta cele mai frumoase piese de teatru, în ultimii doi ani, micii actori îşi cizelează măiestria doar la orele de curs, relatează Mesager.

Pe copiii care frecventează atelierul de păpuşi din incinta Casei de cultură din satul Vădeni, raionul Soroca, i-am surprins în plin proces de creaţie. Fiecare păpuşă este confecţionată cu multă migală, timp de două săptămâni.

„Eu de un an de zile confecţionez jucării unde noi jucăm la teatru de păpuşi, noi întâi lipim şi confecţionăm”.

„Eu joc baba şi am participat la confecţionarea ei”.

Vera Samson este cea care le-a inspirat copiilor dragostea pentru această creaţie. Până în prezent, femeia a confecţionat de una singură peste 80 de păpuşi. Acum le altoieşte micilor actori dragostea pentru jocul scenic.

„Copiii vin cu mare plăcere, au o deosebită satisfacţie atunci când demonstrează un spectacol, se mai obosesc ţinând păpuşa în mână, căci dezavantajul este că ţii mâna în sus. Avantajul este că artiştii stau după cortină, nimic nu se vede”, spune conducător artistic Vera Samson.

Atelierul „Ţăndărică” este frecventat de 14 copii.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
8 ianuarie, 07:01
1
634

Are 91 de ani şi continuă să ţese covoare: Povestea bunicii Eudochia

8 ianuarie, 07:01
1
634

Are 91 de ani şi continuă să creeze adevărate minuni – covoare tradiţionale. Femeia mărturiseşte că şi-a dedicat toată viaţă ţesutului, iar arta a moştenit-o de la mama sa.

Are 91 de ani şi continuă să ţese covoare: Povestea bunicii EudochiaFoto: captură video

De-a lungul timpului, a creat sute de covoare. Şi dacă în vremurile grele, le vindea pentru a-şi putea creşte copiii, acum lucrările ei sunt oferite în dar, transmite Știri.md cu referire la Tvr.md.

Eudochia Belinschi din satul Solcani, raionul Soroca, a început a ţese lăicere şi covoare mari încă din fragedă copilărie. La 7 ani, îşi ajuta surorile mai mari.

EUDOCHIA BELINSCHI, meşter popular: „Eu mă implicam încet şi ele îmi dădeau o bucată mai mică să ţes. Dacă lucram bine, mă lăsau mai mult şi m-am învăţat şi a muta”.

Sunt mai bine de 8 decenii de când Eudochia Belinschi continuă să lucreze la războiul de ţesut, iar pasiunea i-a rămas. Femeia spune că nici nu le mai ţine minte numărul covoarelor ţesute.

EUDOCHIA BELINSCHI, meşter popular: „Sute, poate mii de covoare am ţesut şi la grădiniţă când eram. Iarna, la noi grădiniţa nu lucra, doar în sezon, şi făceam covoare”.

Deşi are 91 de ani, femeia are mâinile dibace ca şi în tinereţe. Nici nu are nevoie de ochelari.

EUDOCHIA BELINSCHI, meşter popular: „Eu cu ochiul ăsta nu văd, dar cu ăsta văd. Dumnezeu mi-o dat putere. Eu nu obosesc niciodată. Să fie acum un deal cât de mare, grădina are 30 de ari, eu mi-o lucrez toată”.

Pentru idei noi şi originalitate, meşterița se inspiră din reviste. Unde vede o lucrare mai frumoasă îndată si-o întipăreşte în minte ca să creeze următorul covor. Ne-a promis să o găsim la război şi peste 8 ani, la un centenar de viaţă, pentru că dăruirea şi talentul nu ţin cont de vârstă.

De-a lungul timpului, a creat sute de covoare. Şi dacă în vremurile grele, le vindea pentru a-şi putea creşte copiii, acum lucrările ei sunt oferite în dar, transmite Știri.md cu referire la Tvr.md.

Eudochia Belinschi din satul Solcani, raionul Soroca, a început a ţese lăicere şi covoare mari încă din fragedă copilărie. La 7 ani, îşi ajuta surorile mai mari.

EUDOCHIA BELINSCHI, meşter popular: „Eu mă implicam încet şi ele îmi dădeau o bucată mai mică să ţes. Dacă lucram bine, mă lăsau mai mult şi m-am învăţat şi a muta”.

Sunt mai bine de 8 decenii de când Eudochia Belinschi continuă să lucreze la războiul de ţesut, iar pasiunea i-a rămas. Femeia spune că nici nu le mai ţine minte numărul covoarelor ţesute.

EUDOCHIA BELINSCHI, meşter popular: „Sute, poate mii de covoare am ţesut şi la grădiniţă când eram. Iarna, la noi grădiniţa nu lucra, doar în sezon, şi făceam covoare”.

Deşi are 91 de ani, femeia are mâinile dibace ca şi în tinereţe. Nici nu are nevoie de ochelari.

EUDOCHIA BELINSCHI, meşter popular: „Eu cu ochiul ăsta nu văd, dar cu ăsta văd. Dumnezeu mi-o dat putere. Eu nu obosesc niciodată. Să fie acum un deal cât de mare, grădina are 30 de ari, eu mi-o lucrez toată”.

Pentru idei noi şi originalitate, meşterița se inspiră din reviste. Unde vede o lucrare mai frumoasă îndată si-o întipăreşte în minte ca să creeze următorul covor. Ne-a promis să o găsim la război şi peste 8 ani, la un centenar de viaţă, pentru că dăruirea şi talentul nu ţin cont de vârstă.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
7 ianuarie, 20:45
0
193

Cete de colindători vestesc Naşterea Domnului în nordul ţării

7 ianuarie, 20:45
0
193

Tradiţiile de iarnă sunt păstrate cu sfinţenie an de an şi în nordul ţării, aşa că, gospodarii deschid larg uşile caselor, în aşteptarea colindătorilor.

Cete de colindători vestesc Naşterea Domnului în nordul ţăriiFoto: trm.md

La Vasilcău, raionul Soroca, conform obiceiurilor, colindătorii îmbracă straie naţionale, îşi iau Steaua şi desagii şi pornesc, cântând, pe la casele oamenilor, relatează Moldova 1, transmite Știri.md.

La Vasilcău, raionul Soroca tradiţia din strămoşi este păstrată cu sfinţenie. Cetele de colindători de diferite vârste, îmbrăcaţi în straie naţionale  au pornit cu colinda pe la casele gospodarilor.

„O tradiţie foarte frumoasă este în satul nostru de demult să mergem în 7 ianuarie  cu colinda”;

„Colinde foarte vechi, le-am învăţat de la buneii, strpbuneii noştri”;

„Mergem la părinţi, la nănaşi şi la care mergem se alatură şi merg cu noi din casă în casă până în zori de zi”;

Gospodarii casei an de an, spun ei aşteaptă cetele de colindători cu daruri.

„În ajun de Crăciun coacem crăciunei, turte dulci cum se numesc pe la noi ca să primim colindătorii Suntem bucuroşi că cineva ne deschide poarta, cu părere de rău tradiţiile se pierd, dar oricum, noi aşteptăm”, a menţionat Svetlana Belous, gospodină.

„Gospodarii trebuie  să fie colindaţi, suntem creştini ortodocşi şi întotdeauna păstrăm tradiţiile  naţionale ale moldovenilor şi cu asta ne mândrim”, a spus Alexei Belous, gospodarul casei.

De Crăciun, până seara târziu, cetele de colindători duc minunata veste a naşterii lui Iisus Hristos pe la casele gospodarilor.

La Vasilcău, raionul Soroca, conform obiceiurilor, colindătorii îmbracă straie naţionale, îşi iau Steaua şi desagii şi pornesc, cântând, pe la casele oamenilor, relatează Moldova 1, transmite Știri.md.

La Vasilcău, raionul Soroca tradiţia din strămoşi este păstrată cu sfinţenie. Cetele de colindători de diferite vârste, îmbrăcaţi în straie naţionale  au pornit cu colinda pe la casele gospodarilor.

„O tradiţie foarte frumoasă este în satul nostru de demult să mergem în 7 ianuarie  cu colinda”;

„Colinde foarte vechi, le-am învăţat de la buneii, strpbuneii noştri”;

„Mergem la părinţi, la nănaşi şi la care mergem se alatură şi merg cu noi din casă în casă până în zori de zi”;

Gospodarii casei an de an, spun ei aşteaptă cetele de colindători cu daruri.

„În ajun de Crăciun coacem crăciunei, turte dulci cum se numesc pe la noi ca să primim colindătorii Suntem bucuroşi că cineva ne deschide poarta, cu părere de rău tradiţiile se pierd, dar oricum, noi aşteptăm”, a menţionat Svetlana Belous, gospodină.

„Gospodarii trebuie  să fie colindaţi, suntem creştini ortodocşi şi întotdeauna păstrăm tradiţiile  naţionale ale moldovenilor şi cu asta ne mândrim”, a spus Alexei Belous, gospodarul casei.

De Crăciun, până seara târziu, cetele de colindători duc minunata veste a naşterii lui Iisus Hristos pe la casele gospodarilor.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...