Furtul miliardului: CNA, SIS, ARBI, BNM, chemați la raport în Parlament
În Parlament au loc noi audieri pe dosarul de rezonanță, care a bulversat o societate întreagă, supranumit simbolic „furtul miliardului”. Anterior, audieri au mai avut loc și în anii precedenți, atât în plenul Legislativului, cât și în Comisiile de specialitate.
Foto: Știri.mdLa raport sunt chemați: conducerea CNA; directorul SIS, Alexandru Musteața; reprezentantul ARBI (Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale); guvernatorul Băncii Naționale Octavian Armașu, și Ion Gumene, secretar de stat al Ministerului Finanțelor, transmite Știri.md cu referire la Deschide.md.
De la audierile de astăzi lipsesc reprezentanții Procuraturii Generale, precum și ai Procuraturii Anticorupție, care instrumentează cazurile de mare rezonanță.
Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor a explicat care este la moment suma prejudiciului și care e suma recuperată.
„Din anul 2015 - până la 30 noiembrie curent, cele trei bănci în proces de lichidare au rambursat creditele de urgență în sumă totală de 2,8 miliarde de lei. Dintre aceștia, 2,05 miliarde de lei au fost transferați direct în Bugetul de Stat, în rezultatul valorificării activelor celor trei bănci. La situația din 30 noiembrie, datoria celor trei bănci față de Ministerul Finanțelor a constituit 11,3 miliarde de lei”, a explicat Ion Gumene.
Cu referire la beneficiarii acelui furt masiv din cele trei bănci devalorizate (Banca de Economii, Banca Socială și Unibank), actualul guvernator BNM, Octavian Armașu a amintit că deocamdată există un singur dosar ajuns cu finalitate în instanța de apel, prin care controversatul politician Ilan Șor a fost condamnat la 15 ani de închisoare. Referitor la soarta celor trei bănci, Armașu spune că există trei lichidatori care efectuează toate procedurile, iar BNM supraveghează acest lucru.
„Conform legii, noi aprobăm tranzacțiile de bunuri cu valori mai mari de un milion de lei. Acestea le aprobă Comitetul Executiv al Băncii Naționale. Mai departe este de competența fiecărui lichidator să găsească modalitatea de a recupera creditele eliberate, eventual să materializeze sechestrele puse, să realizeze gajurile și să întoarcă banii la creditor, adică la Ministerul de Finanțe”, a menționat Octavian Armașu.
De menționat că Frauda bancară a dus la prăbușirea celor trei bănci: Băncii de Economii SA, Banca Socială SA și Unibank. În perioada 2012 - 2014, instituțiile bancare au acordat împrumuturi în valoare de 2,9 de miliarde de dolari unor persoane interpuse și companii paravan, care acționau în interesul unei organizații criminale.
În urma ingineriei financiare, Ministerul Finanțelor a înregistrat un prejudiciu de aproape 23 de miliarde de lei, iar în noiembrie 2014, aproximativ 12% din PIB-ul țării a fost utilizat pentru acoperirea sumei sustrase din cele trei bănci, pentru a preveni falimentul sistemului bancar în R. Moldova.