Foametea din 1946–1947: Trauma care a marcat generații întregi de moldoveni
La 80 de ani de la începutul foametei din 1946–1947, una dintre cele mai dramatice tragedii din istoria Republica Moldova, supraviețuitorii și urmașii lor vorbesc despre trauma care continuă să marcheze familii întregi. În cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie, în Republica Moldova sunt comemorate victimele foametei organizate din perioada postbelică. Potrivit estimărilor, sute de mii de oameni și-au pierdut viața, inclusiv până la 200.000 de locuitori ai actualului teritoriu al țării.
Imagine simbolTatiana Însurățelu a relatat cum această tragedie a lăsat urme adânci în familia sa, transmise din generație în generație. Ea povestește că bunicul său a trăit toată viața cu frica de foamete, după ce și-a pierdut doi frați în acea perioadă, transmite Știri.md cu referire la tv8.md.
„Nu este doar o statistică, ci o rană adâncă în memoria colectivă”, a spus aceasta, subliniind că evenimentele au fost rezultatul politicilor regimului sovietic.
Tatiana Însurățelu a menționat că actul comemorării este esențial pentru înțelegerea trecutului și pentru prevenirea repetării unor astfel de tragedii.
La rândul său, preotul Maxim Melinti a îndemnat la asumarea adevărului istoric și la păstrarea memoriei colective.
„Adevărul, chiar dacă este dureros, este singura temelie solidă pentru o societate democratică”, a declarat acesta.
În același context, jurnalista Andreea Josan a documentat poveștile unor supraviețuitori ai foametei, care își amintesc cu durere anii de lipsuri extreme. Ștefan Onofrei, Ioana Pîrău, Olga Popova, Dumitru Cibotari și Vasile Lisencu se numără printre cei care au trecut prin război, foamete și deportări, păstrând până astăzi amintiri cutremurătoare.
Datele de arhivă arată că, în RSS Moldovenească, foametea a fost deosebit de severă, afectând sute de mii de persoane. Documentele indică faptul că nu mai puțin de 400.000 de oameni au suferit de foame, iar peste 120.000 au murit. Au fost înregistrate inclusiv cazuri extreme de canibalism, pe fondul disperării și lipsei totale de hrană.
Potrivit Agenția Națională a Arhivelor, foametea postbelică reprezintă cel mai traumatizant fenomen din istoria recentă a țării, depășind chiar și deportările prin numărul victimelor în timp de pace. Documentele sugerează că politicile autorităților de atunci, inclusiv impunerea cotelor obligatorii de produse agricole, au contribuit la declanșarea dezastrului.