Foametea din 1946–1947, în PE: Tragedia Moldovei, într-o expoziție la Bruxelles
Foametea din 1946–1947 din Moldova sovietică este adusă, în premieră, în prim-planul memoriei europene, printr-o expoziție organizată la Bruxelles, în Parlamentul European. Evenimentul readuce în atenția publicului o tragedie despre care s-a vorbit prea puțin în Occident și care este calificată de organizatori drept o crimă a regimului stalinist.
Imagine simbolExpoziția „Marea Foamete în Moldova Sovietică, 1946–1947: Făptași, Victime și Amploare” reunește documente de arhivă, fotografii și mărturii despre drama care a afectat populația dintre Prut și Nistru. Inițiativa aparține europarlamentarului Eugen Tomac, care a declarat că scopul demersului este păstrarea memoriei și informarea publicului european despre această tragedie, transmite Știri.md cu referire la tvrmoldova.md.
„Ceea ce s-a întâmplat în 1946–1947 este o pagină tragică din evoluția poporului român și a Republicii Moldova în perioada sovietică. Practic, am asistat la o crimă premeditată din partea statului sovietic stalinist”, a declarat Eugen Tomac.
Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a subliniat, în mesajul său, importanța recunoașterii acestei pagini de istorie.
„Istoria Moldovei face parte din istoria noastră comună și este important să o transmitem generațiilor tinere, pentru ca niciodată să nu uităm”, a declarat Metsola.
În același timp, reprezentanții autorităților de la Chișinău au anunțat că, la începutul lunii aprilie, Legea Foametei ar putea fi prezentată și supusă votului în Parlament.
Potrivit secretarului de stat Corneliu Cirimpei, proiectul prevede deschiderea mai largă a arhivelor pentru istorici și sancționarea negării acestui fenomen.
Istoricii estimează că, în mai puțin de doi ani, peste 200.000 de oameni și-au pierdut viața în urma foametei, considerată una dintre cele mai mari tragedii din istoria Republicii Moldova. Totodată, cercetătorii susțin că amploarea reală ar putea fi mai mare, în condițiile în care informațiile au fost mult timp secretizate.
„Materialele demonstrează caracterul organizat al fenomenului, politicile statului sovietic fiind orientate spre înfrângerea și controlul populației basarabene”, a declarat istoricul Ion Negrei.
Vernisajul expoziției a fost însoțit de dezbateri cu istorici, europarlamentari și membri ai Consiliului Memoriei. Organizatorii afirmă că inițiativa ar putea fi urmată de alte demersuri la nivel european pentru recunoașterea și asumarea acestei tragedii.