File de istorie: Cum se sărbătorea Paștele Blajinilor în Basarabia din 1935

Paștele Blajinilor - Paștele Fericiţilor - e o sărbătoare specific basarabeană, pentru că, după câte ştim noi, nu este cunoscută în alte părți ale lumii. Sărbătoarea, care pare a fi de origine slavă şi chiar de foarte veche origine, este trecută în canoanele bisericii, dar în cele mai multe ţări ortodoxe pare a fi căzut în desuetudine, transmite Știri.md cu referire la studio-l.md.

Se serba până la Revoluţia rusă şi în Ucraina, în acelaşi fel ca şi în Basarabia, dar acum pare să mai dăinuiască numai în provincia noastră.

Paştele Blajinilor, Paştele celor morţi, care pare a fi în strânsă legătură cu serbarea Paştelui şi are semnificaţia învierii celor răposaţi, porneşte de la ideea învierii lui Hristos. Partea interesantă a acestei sărbători constă în felul în care ea se traduce în practică.

O SERBARE ÎN MIJLOCUL CIMITIRELOR 

Căci tradiţia vrea ca Paştele Fericiţilor să fie serbat în cimitire, pe mormintele răposaţilor. În prima luni de după Paşti, când se serbează Paştele Blajinilor, se poate vedea în toate oraşele basarabene şi, în special, în Chişinău, un număr considerabil de credincioși care se îndreaptă spre cimitire. 

Bătrâne şi bătrâni împovăraţi de ani, cuconiţe nostime, mahalagii zdraveni, leliţe cu tulpane şi puzderie de copii după ele se îndreaptă spre ţintirime purtând în coşuleţe de dimensiuni variate cozonaci, pască, ouă roşii şi câte o sticlă de vin. 

La cimitirul ortodox din str. Armenească afluenţa e atât de mare, încât a fost nevoie să se stabilească un serviciu de pază, cu gardieni publici şi jandarmi.

Lângă poarta de intrare, membrii asociației „Frățimea Sfântului Alexandru Nevski”, care are în sarcina sa îngrijirea cimitirului şi întreținerea unui azil de bătrâni cu un număr destul de mare de pensionari, solicită credincioșilor obolul în alimente, pentru întreținuții azilului.

O bucată de pască, un ou roşu, o felie de cozonac vor merge să îmbunătățească hrana bătrânilor pensionari. Credincioșii se îndreaptă spre capela cimitirului unde serviciul religios e oficiat de superiorul capelei ori de ajutorii săi. 

După participarea la slujbă, fiecare se îndreaptă către mormântul celui ce i-a fost drag în viaţă. Aici are loc o nouă slujbă şi preotul spune molitve pentru odihna sufletelor răposaţilor.

O MASĂ MACABRĂ 

Credincioșii şi familiile lor se așează apoi în jurul sau chiar pe mormântul răposatului, se desface coşul cu alimente şi masa începe. Se ciocnesc ouă roșii, se mănâncă câte o felie de cozonac şi se bea un pahar cu vin „pentru sufletul răposatului”. Obiceiul mai vrea ca cei ce ospătează să ofere câte o bucată de cozonac şi un pahar de vin tuturor trecătorilor. 

Acest obicei a fost părăsit. Pungile de astăzi nu mai permit cetățenilor să aducă zeci de cozonaci şi vedre de vin aşa cum se făcea odinioară. Se mănâncă şi se bea mai puţin pentru „sufletul răposatului”. Alţii şi în special cei de la mahala nu se mulțumesc numai cu cozonac şi ouă roşii. 

Lelițele aduc oale cu sarmale în foi din viţă. Alţii aduc cozonaci, ouă roşii, covrigi şi mere, pe care le așează pe mormintele celor ce le-au fost dragi şi apoi pleacă. Toate rămân pe morminte până seara, când sunt strânse de administrația cimitirului şi trimise azilurilor de bătrâni. 

PAŞTELE „FERICIŢILOR“ 

În cimitir mai mișună şi cerșetorii, şi cerșetoarele, care se opresc la fiecare masă, unde capătă şi ei partea lor cu un „bogdaproste” de rigoare. E o zi bună pentru aceşti dezmoşteniţi ai sorții şi cu drept cuvânt putem spune că pentru dânşii, Paștele Blajinilor e Paşte pur şi simplu, lunea de după Paşti fiind singura zi când mănâncă şi ei o felie de cozonac şi ciocnesc un ou roşu. 

Paştele Blajinilor mai e o zi bună şi pentru negustorii de limonadă şi îngheţată, care îşi instalează prăvăliile ambulante pe toate aleile cimitirelor oferind răcoritoare curioşilor veniţi în mare număr. 

În cimitirele de la periferie, sărbătoarea a degenerat. Mesele se transformă în adevărate beţii, cu certuri şi scandaluri care dau de furcă poliţiştilor din circumscripțiile respective. Intenţia bună rămâne însă. 

Paştele Blajinilor este o sărbătoare populară unde viaţa clocotitoare se îmbină pentru o zi sau pentru câteva ore cu umbrele celor morţi, trezind în mintea celor vii amintirile unor clipe fericite în mijlocul celor care le-au fost cândva dragi.