Femeile din justiție, între carieră și prejudecăți: Cu ce discriminări se confruntă

Totodată, cercetarea, realizată de juristele Tatiana Puiu și Arina Țurcan-Donțu, arată că femeile reprezintă 54% dintre judecători, însă se lovesc de așa-numitul „plafon de sticlă” atunci când aspiră la funcții manageriale, transmite Știri.md cu referire la europalibera.org.

Datele studiului arată că, din cele 28 de funcții de președinte și vicepreședinte de instanță, 64% sunt ocupate de bărbați. La nivelul curților de apel, doar una dintre cele șapte funcții de conducere este deținută de o femeie.

„Persistă stereotipuri potrivit cărora femeile ar fi mai puțin potrivite pentru poziții „dure”, de decizie, sau că nu ar putea echilibra eficient viața de familie cu responsabilitățile manageriale”, explică autoarele studiului.

În procuratură, femeile reprezintă doar 34% din totalul angajaților, iar dintre cele 81 de funcții de conducere existente în procuraturi, doar 14 sunt ocupate de femei. Și în avocatură ponderea femeilor rămâne redusă, de aproximativ 30% în ultimii opt ani.

Participantele la focus-grupurile organizate în cadrul studiului au relatat că s-au confruntat de-a lungul carierei cu remarci discriminatorii și prejudecăți de gen.

„O femeie trebuie să gătească, dar nu să fie procuror”, este una dintre expresiile pe care mai multe profesioniste spun că le-au auzit în mediul profesional.

Totodată, participantele au afirmat că femeile sunt supuse unei presiuni mai mari de a performa impecabil comparativ cu colegii lor bărbați.

„Bărbaților procurori mai ușor li se iartă o greșeală profesională, iar dacă o femeie a făcut o eroare, i se va aminti de fiecare dată de ea”, au declarat unele participante la studiu.

O femeie procuror a relatat că, atunci când a vrut să candideze la funcția de procuror general, s-a confruntat cu scepticism din partea colegilor.

„Tu, femeie, procuror general? Dar cine o să te asculte pe tine?”, i-ar fi spus aceștia.

Studiul mai evidențiază dificultățile întâmpinate de femei în încercarea de a combina rolul profesional cu cel de mamă. Potrivit cercetării, solicitările legate de îndeplinirea obligațiilor parentale sunt adesea percepute ca „o formă de cerșire a îngăduinței” din partea conducerii instituțiilor.

Datele arată că judecătoarele își iau rar concediu de maternitate. În 2021, doar 11 judecătoare au beneficiat de acest drept, iar în 2024 – nouă. În rândul avocatelor, doar două femei au fost oficial în concediu de maternitate în 2022 și trei în 2025.

Printre recomandările formulate de autoarele studiului se numără lansarea unor programe de mentorat pentru femeile cu potențial de leadership, adoptarea politicilor anti-hărțuire și anti-discriminare în instituțiile din sistemul de justiție, amenajarea spațiilor pentru îngrijirea copiilor în instanțe și procuraturi, precum și introducerea unui program flexibil pentru judecătorii și procurorii care au copii mici.