Femeia din Moldova: Portretul unei societăți care se schimbă

Statisticile arată însă că, dincolo de această prezență activă, femeile continuă să se confrunte cu diferențe semnificative față de bărbați în ceea ce privește veniturile, accesul la anumite profesii sau participarea în funcții de conducere. Privite împreună, datele demografice, economice și sociale conturează un portret complex al femeii din Republica Moldova – un portret în care se regăsesc atât progrese vizibile, cât și provocări persistente, transmite Știri.md cu referire la moldpres.md.

Majoritare în populație, dar cu un drum diferit în viață

Datele preliminare ale Recensământului populației din 2024 arată că Republica Moldova are aproximativ 2,4 milioane de locuitori, iar femeile reprezintă 52,9% din totalul populației.

Raportul dintre sexe indică faptul că la 100 de femei revin aproximativ 87 de bărbați, diferența fiind mai pronunțată în rândul populației adulte și vârstnice. În schimb, în copilărie situația este inversă: în grupa de vârstă 0–14 ani se înregistrează aproximativ 106 băieți la 100 de fete.

Un indicator important care reflectă aceste diferențe este speranța de viață. În Republica Moldova, femeile trăiesc în medie 76,4 ani, în timp ce bărbații aproximativ 67,5 ani – o diferență de aproape nouă ani.

Această realitate face ca femeile să fie majoritare în structura populației, mai ales la vârstele înaintate.

Piața muncii: prezență activă, dar nu egală

Femeile sunt prezente pe piața muncii, însă participarea lor rămâne mai redusă decât în cazul bărbaților.

În anul 2024, rata de ocupare a femeilor a fost de 39,7%, comparativ cu 47,1% în cazul bărbaților. Unul dintre factorii care influențează această diferență este responsabilitatea pentru îngrijirea copiilor.

Statisticile arată că rata de ocupare a femeilor cu vârste între 25 și 49 de ani este de 66,6% pentru cele fără copii, dar scade la 55,6% pentru femeile care au cel puțin un copil sub 16 ani.

Totuși, femeile angajate au o stabilitate mai mare pe piața muncii: peste 85% dintre ele lucrează în baza unui contract de muncă, comparativ cu aproximativ 74% dintre bărbați.

Educația, sănătatea și serviciile – domenii dominate de femei

Structura pieței muncii arată că femeile activează preponderent în sectorul serviciilor. Aproximativ 59,7% dintre femeile ocupate lucrează în acest domeniu.

Cele mai feminizate domenii sunt:

- învățământul, unde femeile reprezintă peste 80% dintre angajați;

- sănătatea și asistența socială – aproximativ 80%;

- serviciile financiare – aproape 69%;

- hotelurile și restaurantele – peste 65%;

- comerțul – peste 54%.

În schimb, femeile sunt mult mai puțin reprezentate în domenii precum construcțiile, unde constituie aproximativ 7% din angajați, sau transportul și depozitarea – aproximativ 22%.

Această distribuție reflectă atât tradițiile pieței muncii, cât și stereotipurile profesionale care influențează alegerea carierei.

Salarii mai mici pentru aceeași economie

Deși contribuie activ la dezvoltarea economiei, femeile continuă să câștige mai puțin decât bărbații.

Datele statistice arată că diferența salarială de gen este de aproximativ 15,6%. Practic, salariul mediu al femeilor reprezintă în jur de 84% din salariul mediu al bărbaților.

Experții explică această diferență în mare parte prin faptul că femeile sunt concentrate în domenii mai slab remunerate, precum educația sau serviciile sociale.

Tot mai multe femei antreprenoare

În ultimii ani, femeile au devenit tot mai active în mediul de afaceri.

În Republica Moldova, aproximativ 34% dintre întreprinderile active sunt conduse de femei. Cu toate acestea, afacerile administrate de femei generează doar aproximativ 23% din veniturile totale ale companiilor.

Această diferență sugerează că multe dintre afacerile conduse de femei sunt microîntreprinderi sau întreprinderi mici.

Accesul la finanțare rămâne o provocare majoră. Un studiu recent arată că 64,2% dintre femeile intervievate nu au solicitat niciodată un credit de la o bancă comercială, deși multe dintre ele ar avea nevoie de resurse financiare pentru dezvoltarea afacerilor.

Femeile – pilon al agriculturii rurale

În mediul rural, rolul femeilor este esențial pentru funcționarea gospodăriilor agricole și pentru menținerea economiei locale.

Femeile reprezintă peste 45% din forța de muncă din agricultură, silvicultură și pescuit. Ele sunt implicate atât în producția agricolă, cât și în gestionarea fermelor familiale sau în activități de procesare.

În ultimii ani a crescut numărul femeilor care accesează granturi, subvenții și programe de dezvoltare rurală, însă accesul la finanțare și infrastructură rămâne limitat în multe regiuni.

Politica – un domeniu în care femeile câștigă teren

Participarea femeilor în viața politică a crescut considerabil în ultimii ani.

În Parlamentul Republicii Moldova activează 40 de femei deputate din totalul de 101 parlamentari, ceea ce reprezintă aproximativ 40% din legislativ – cel mai ridicat nivel din istoria țării.

Această evoluție a fost influențată și de legislația electorală care prevede o cotă minimă de 40% pentru fiecare sex pe listele de candidați.

Femeile ocupă și poziții de conducere în legislativ: una dintre funcțiile de vicepreședinte al Parlamentului este deținută de o femeie, iar cinci dintre cele 11 comisii permanente sunt conduse de femei.

În administrația publică locală, femeile sunt tot mai prezente în rândul consilierilor locali și raionali, însă rămân mai puțin reprezentate în funcțiile de primar sau în alte poziții executive.

Între responsabilități și oportunități

Participarea femeilor în viața economică și politică este influențată de mai mulți factori cum ar fi accesul la finanțare, stereotipurile sociale sau responsabilitățile familiale.

În același timp, programele de sprijin pentru antreprenoriat, reformele legislative și politicile de egalitate de gen contribuie treptat la reducerea acestor diferențe.

Portretul unei societăți în transformare

Datele statistice arată că femeile sunt o forță majoră a societății moldovenești. Ele sunt prezente în domenii esențiale pentru funcționarea statului și a economiei și devin tot mai vizibile în antreprenoriat, agricultură și politică.

În același timp, diferențele salariale, accesul limitat la finanțare sau reprezentarea redusă în anumite sectoare indică faptul că procesul de egalizare a oportunităților este încă în desfășurare.

Portretul femeii din Republica Moldova este, astfel, unul al echilibrului dintre tradiție și schimbare: o realitate în care femeile continuă să își consolideze rolul în societate, contribuind activ la dezvoltarea economică și socială a țării.