Fântânile devin periculoase. Experți: Apa potabilă este tot mai nesigură
Tot mai mulți experți în sănătate publică și ecologie afirmă că apa potabilă din R. Moldova devine tot mai nesigură pentru populație: peste jumătate dintre fântânile de mină din țară furnizează apă neconformă, iar rețelele hidrografice suferă din cauza secetei, despăduririi și poluării masive.
Imagine simbolPotrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), pe teritoriul țării sunt înregistrate circa 47.000 de fântâni, dar peste 50% din apa testată recent este neconformă din punct de vedere microbiologic și chimic, transmite Știri.md cu referire la radiomoldova.md.
„Contaminarea este adesea provocată de amplasarea latrinelor, gunoiștilor sau grajdurilor în perimetrul de protecție al fântânilor – de cel puțin 50 de metri. În plus, reziduurile de îngrășăminte utilizate în trecut continuă să afecteze calitatea apei”, a declarat Liliana Carp, reprezentantă ANSP.
Zonele cele mai afectate sunt raioanele Leova, Ocnița, Soroca, Drochia, Cimișlia și Comrat, iar specialiștii recomandă întreținerea fântânilor prin curățare și dezinfectare de două ori pe an, dar și testarea regulată a apei.
În paralel, seceta prelungită a afectat grav rețelele hidrografice ale țării. Ilia Trombițchi, președintele Asociației „Eco-Tiras”, a avertizat că rezervele de apă din sol sunt tot mai reduse, iar multe râuri mici au secat.
„Debitul scăzut de apă evacuat din lacul Dnestrovsc, doar 100 m3/sec, contribuie la degradarea ecosistemelor. Singura soluție durabilă este împădurirea masivă și revizuirea utilizării terenurilor”, a subliniat Trombițchi.
Cea mai mare problemă rămâne însă starea fluviului Nistru – principala sursă de apă potabilă pentru Moldova și o parte a Ucrainei. Potrivit experților, Nistrul este grav afectat de poluarea agricolă, urbană și industrială, dar și de schimbările climatice și intervențiile barajelor.
„În ultimii ani, debitul scade constant, ajungând la niveluri critice. În albie a apărut un mâl negru, toxic, semn al degradării ecosistemului”, avertizează biologul Elena Zubcov.
Ea a adăugat că Nistrul nu este doar o sursă de apă, ci un ecosistem viu care trebuie protejat prin politici transfrontaliere și o gestionare responsabilă a resurselor.
Deși 90% din populația urbană este racordată la rețelele de apă, în zonele rurale peste 30% dintre gospodării depind de fântâni, amplificând riscurile pentru sănătate.
Experții îndeamnă autoritățile să regândească politicile de mediu, iar cetățenii să contribuie activ la economisirea apei și protejarea surselor de apă – resurse vitale pentru sănătatea publică și securitatea națională.