25 noiembrie, 15:27
1
622

Fabrica de cărămidă din Chirca, motiv de dispută între administratori

25 noiembrie, 15:27
1
622

După ce compania ar fi fost adusă la faliment prin scheme obscure, a fost vândută la un preţ de şase milioane de lei, în timp ce valoarea afacerii ar fi fost de peste 300 de milioane de lei.

Fabrica de cărămidă din Chirca, motiv de dispută între administratoriFoto: trm.md

Este vorba despre fabrica de cărămidă din satul Chirca, raionul Anenii Noi, care acum patru ani a fost vândută în cadrul unei licitaţii, ce ar fi fost trucată, transmite Știri.md cu referire la trm.md.

Declaraţiile aparţin foştilor proprietari ai întreprinderii, care mai spun că până acum bat pragurile multor instanţe pentru a-şi recupera creanţele. Ei susţin că în spatele acestei afaceri ar exista mari interese, iar implicaţi ar fi şi reprezentanţi ai organelor de drept din ţară. În replică, actualul administrator al fabricii de cărămidă susţine că întreprinderea a fost procurată legal, relatează Mesager.

Fabrica de cărămidă din satul Chirca, raionul Anenii Noi, a fost construita în anii 70 ai secolului trecut. În 2010, întreprinderea a fost procurată de un grup de investitori, iar în 2017, potrivit acestora, fabrica ar fi fost adusă intenţionat la faliment şi comercializată ilegal la un preţ de şase milioane de lei, în timp ce valoarea reală a afacerii ar fi fost de 50 de ori mai mare. 

„S-a anunţat o licitaţie pe 9 iulie 2017, unică în istoria RM, duminică la ora 8 dimineaţă, şi cu o condiţie obligatorie, care e prevăzută în lege, de a publica adresa unde se petrece licitaţia respectivă, dar acolo este amplasat batalionul cu destinaţie specială Fulger, adresa intenţionat greşită”, a spus Victor Cebotari, reprezentant al investitorilor.

Reprezentanţii investitorilor susţin că la licitaţie au participat alte două firme, care anterior ar fi fost finanţate de aceeaşi întreprindere care a şi câştigat licitaţia. Ei mai spun ca este şi un dosar penal privind această licitaţie.

„Noi am arătat că licitaţia este contrară legii. Ca exemplu, în articolul 18 din lege scrie că licitaţia se va desfăşura în termen de 15 zile. În termen, licitaţia a fost în a 16-a zi”, a menţionat Sergiu Sloninov, preşedinte, Consiliul creditorilor.

Astfel, la acea licitaţie din 2017, fabrica de cărămidă din Chirca a fost cumpărată de către un grup de antreprenori. Contactat de Moldova 1 pentru o reactie, administratorul întreprinderii a declarat că foştii proprietari nu ar fi investit niciun ban în această afacere, iar licitaţia s-ar fi desfăşurat perfect legal.

„Noi am fost la licitaţie, a fost corectă şi pentru asta noi avem hotărâri de judecată: Curtea Supremă şi Curtea de Apel. Acum, pseudoinvestitorii care vă povestesc Dvs., întrebaţi-i, la fabrică au fost din 2010 până în 2017, au lucrat doar trei luni de zile, au luat vreo 35 de milioane de lei numai de la Banca de Economii a Moldovei (BEM) pe care nu le-au întors. Eu când am cumpărat fabrica era ca după Afganistan”, a declarat Mihai Usatîi, administratorul fabricii.

În acelasi timp, reprezentanţii investitorilor acuză instituţiile de stat, organele de drept si justiţia că nu cercetează cazul preluării acestei afaceri. Ei spun că şi BEM avea o creanţă de 63 de milioane de lei pentru credite pe care nu le-a recuperat. Mai mult, Victor Cebotari, fost director al Camerei de Licenţiere, a spus că pe când era în funcţie a fost impus de factori de decizie să elibereze licenţa de activitate companiei care a câştigat licitaţia, deşi dosarul nu era complet.

 „Au fost şi presiuni şi am fost ameninţat că, dacă vrei să mai munceşti..., dar aveam o vârstă și atunci mă gândeam la pensie şi am eliberat licenţa aceea. Dar acoperire era, exista o practică, se eliberau licenţe prin notificare, ca ulterior în decurs de o lună trebuie să depună tot pachetul de acte. Peste o lună a fost abrogată legea respectivă. În prezent, pentru genul respectiv de activitate nu mai trebuie licenţă, dar după asta m-am dus şi am depus denunţ la Procuratură”, a spus Victor Cebotari.

Mai mult, foştii proprietari acuză că în spatele acestei tranzacţii ar exista interese. Fabrica de cărămidă are în gestiune două cariere. Interesele pentru această afacere ar fi mari pentru faptul că din cariere se poate scoate argilă şi nisip în cantităţi mari, fără a fi contabilizate.

Pe de altă parte, actualul administrator al fabricii de cărămidă califică învinuirile aduse de investitori drept insinuări şi neadevăruri.

Mai mult, reprezentanţii investitorilor acuză procurorii că nu cercetează plângerile despre fapte de corupţie depuse de ei. Petiţionarii spun că până în prezent au depus zeci de plângeri la Procuratura Generală, iar judecătorii tărăgănează procesele pe rol. Cazul fabricii de cărămidă a fost discutat în cadrul unui club de presă organizat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice din Moldova, care realizează anchete de presă pe cazuri de corupţie.

Este vorba despre fabrica de cărămidă din satul Chirca, raionul Anenii Noi, care acum patru ani a fost vândută în cadrul unei licitaţii, ce ar fi fost trucată, transmite Știri.md cu referire la trm.md.

Declaraţiile aparţin foştilor proprietari ai întreprinderii, care mai spun că până acum bat pragurile multor instanţe pentru a-şi recupera creanţele. Ei susţin că în spatele acestei afaceri ar exista mari interese, iar implicaţi ar fi şi reprezentanţi ai organelor de drept din ţară. În replică, actualul administrator al fabricii de cărămidă susţine că întreprinderea a fost procurată legal, relatează Mesager.

Fabrica de cărămidă din satul Chirca, raionul Anenii Noi, a fost construita în anii 70 ai secolului trecut. În 2010, întreprinderea a fost procurată de un grup de investitori, iar în 2017, potrivit acestora, fabrica ar fi fost adusă intenţionat la faliment şi comercializată ilegal la un preţ de şase milioane de lei, în timp ce valoarea reală a afacerii ar fi fost de 50 de ori mai mare. 

„S-a anunţat o licitaţie pe 9 iulie 2017, unică în istoria RM, duminică la ora 8 dimineaţă, şi cu o condiţie obligatorie, care e prevăzută în lege, de a publica adresa unde se petrece licitaţia respectivă, dar acolo este amplasat batalionul cu destinaţie specială Fulger, adresa intenţionat greşită”, a spus Victor Cebotari, reprezentant al investitorilor.

Reprezentanţii investitorilor susţin că la licitaţie au participat alte două firme, care anterior ar fi fost finanţate de aceeaşi întreprindere care a şi câştigat licitaţia. Ei mai spun ca este şi un dosar penal privind această licitaţie.

„Noi am arătat că licitaţia este contrară legii. Ca exemplu, în articolul 18 din lege scrie că licitaţia se va desfăşura în termen de 15 zile. În termen, licitaţia a fost în a 16-a zi”, a menţionat Sergiu Sloninov, preşedinte, Consiliul creditorilor.

Astfel, la acea licitaţie din 2017, fabrica de cărămidă din Chirca a fost cumpărată de către un grup de antreprenori. Contactat de Moldova 1 pentru o reactie, administratorul întreprinderii a declarat că foştii proprietari nu ar fi investit niciun ban în această afacere, iar licitaţia s-ar fi desfăşurat perfect legal.

„Noi am fost la licitaţie, a fost corectă şi pentru asta noi avem hotărâri de judecată: Curtea Supremă şi Curtea de Apel. Acum, pseudoinvestitorii care vă povestesc Dvs., întrebaţi-i, la fabrică au fost din 2010 până în 2017, au lucrat doar trei luni de zile, au luat vreo 35 de milioane de lei numai de la Banca de Economii a Moldovei (BEM) pe care nu le-au întors. Eu când am cumpărat fabrica era ca după Afganistan”, a declarat Mihai Usatîi, administratorul fabricii.

În acelasi timp, reprezentanţii investitorilor acuză instituţiile de stat, organele de drept si justiţia că nu cercetează cazul preluării acestei afaceri. Ei spun că şi BEM avea o creanţă de 63 de milioane de lei pentru credite pe care nu le-a recuperat. Mai mult, Victor Cebotari, fost director al Camerei de Licenţiere, a spus că pe când era în funcţie a fost impus de factori de decizie să elibereze licenţa de activitate companiei care a câştigat licitaţia, deşi dosarul nu era complet.

 „Au fost şi presiuni şi am fost ameninţat că, dacă vrei să mai munceşti..., dar aveam o vârstă și atunci mă gândeam la pensie şi am eliberat licenţa aceea. Dar acoperire era, exista o practică, se eliberau licenţe prin notificare, ca ulterior în decurs de o lună trebuie să depună tot pachetul de acte. Peste o lună a fost abrogată legea respectivă. În prezent, pentru genul respectiv de activitate nu mai trebuie licenţă, dar după asta m-am dus şi am depus denunţ la Procuratură”, a spus Victor Cebotari.

Mai mult, foştii proprietari acuză că în spatele acestei tranzacţii ar exista interese. Fabrica de cărămidă are în gestiune două cariere. Interesele pentru această afacere ar fi mari pentru faptul că din cariere se poate scoate argilă şi nisip în cantităţi mari, fără a fi contabilizate.

Pe de altă parte, actualul administrator al fabricii de cărămidă califică învinuirile aduse de investitori drept insinuări şi neadevăruri.

Mai mult, reprezentanţii investitorilor acuză procurorii că nu cercetează plângerile despre fapte de corupţie depuse de ei. Petiţionarii spun că până în prezent au depus zeci de plângeri la Procuratura Generală, iar judecătorii tărăgănează procesele pe rol. Cazul fabricii de cărămidă a fost discutat în cadrul unui club de presă organizat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice din Moldova, care realizează anchete de presă pe cazuri de corupţie.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

2 decembrie, 14:23
1
578

La Strășeni va fi construită o fabrică pentru producția de țesături

2 decembrie, 14:23
1
578

La Strășeni va fi construită o fabrică pentru producția de țesături și produse din fibră de sticlă.

La Strășeni va fi construită o fabrică pentru producția de țesăturiFoto: IPN

Pentru construcția și dotarea uzinei cu echipamente moderne, compania germană BauTex-Stoffe urmează să investească, în anul următor, aproximativ 18 milioane de dolari. Investitorul a semnat un acord cu Zona Economică Liberă Bălți, subzona Strășeni, devenind rezident al acesteia, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Se preconizează că în 2022 vor fi create 100 de locuri de muncă noi în cadrul întreprinderii, iar vânzările vor ajunge la aproape 10 milioane de dolari în primul an de activitate.

La fabrica din Strășeni, compania va produce țesătură de sticlă Ortex – un material de armare de calitate germană, utilizat în producția de produse din fibră de sticlă în diverse industrii: construcții navale, auto, aviație, construcții, sport. De asemenea, vor fi produse polifane – discuri abrazive pentru bolțari, aquapanel – plasă de sticlă de armare pentru producția de plăci de ciment, armătură compozită – tije nemetalice din fibră de sticlă.

Planul de afaceri prevede o creștere anuală a numărului de angajați și a volumelor de producție. Până în 2028, compania va avea peste 300 de angajați, iar volumul de producție va fi de aproximativ 80 de milioane de dolari.

Compania „BauTex Composites”, înființată în Moldova, va fi a treia companie a grupului din afara Germaniei, dar a doua în ceea ce privește mărimea, numărul de angajați și volumul de producție.

Bautex-stoffe este o marcă de textile contractuale din 1964. Cea mai mare întreprindere a grupului BauTex-Stoffe din afara Germaniei a fost înființată în Rusia în anul 2000. O altă companie BauTex Sp.z.o.o. a fost înființată în 2011, în Polonia.

Pentru construcția și dotarea uzinei cu echipamente moderne, compania germană BauTex-Stoffe urmează să investească, în anul următor, aproximativ 18 milioane de dolari. Investitorul a semnat un acord cu Zona Economică Liberă Bălți, subzona Strășeni, devenind rezident al acesteia, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Se preconizează că în 2022 vor fi create 100 de locuri de muncă noi în cadrul întreprinderii, iar vânzările vor ajunge la aproape 10 milioane de dolari în primul an de activitate.

La fabrica din Strășeni, compania va produce țesătură de sticlă Ortex – un material de armare de calitate germană, utilizat în producția de produse din fibră de sticlă în diverse industrii: construcții navale, auto, aviație, construcții, sport. De asemenea, vor fi produse polifane – discuri abrazive pentru bolțari, aquapanel – plasă de sticlă de armare pentru producția de plăci de ciment, armătură compozită – tije nemetalice din fibră de sticlă.

Planul de afaceri prevede o creștere anuală a numărului de angajați și a volumelor de producție. Până în 2028, compania va avea peste 300 de angajați, iar volumul de producție va fi de aproximativ 80 de milioane de dolari.

Compania „BauTex Composites”, înființată în Moldova, va fi a treia companie a grupului din afara Germaniei, dar a doua în ceea ce privește mărimea, numărul de angajați și volumul de producție.

Bautex-stoffe este o marcă de textile contractuale din 1964. Cea mai mare întreprindere a grupului BauTex-Stoffe din afara Germaniei a fost înființată în Rusia în anul 2000. O altă companie BauTex Sp.z.o.o. a fost înființată în 2011, în Polonia.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
24 noiembrie, 08:35
0
207

Explozie la o fabrică de motoare de rachete din Serbia: sunt victime

24 noiembrie, 08:35
0
207

Două persoane au murit și alte 16 au fost rănite, marți, într-o explozie în zona de depozitare a fabricii sârbe de motoare de rachete EDePro.

Explozie la o fabrică de motoare de rachete din Serbia: sunt victimeFoto: Getty Images

La ora locală 14:13, pompierii au primit un apel de urgență, fiind anunțați că a avut loc o explozie la instalația de producere a combustibilului pentru rachete, la 13 kilometri sud de Belgrad, se arată într-un comunicat al Ministerului de Interne, transmite Știri.md cu referire la Antena3.ro.

Deflagrația a avut loc într-o zonă în care erau depozitate 500 de rachete. Fiecare dintre acestea avea câte 30 de kilograme de exploziv, se arată în comunicat, Scrie Reuters.

Milos Majstorovic, șeful pompierilor, a declarat că echipajele de salvare cercetează zona pentru a vedea dacă mai sunt și alte persoane rănite.

Nu este primul incident de acest fel. În anul 2008, trei persoane au fost rănite într-o explozie la fabrica EDePro.

La ora locală 14:13, pompierii au primit un apel de urgență, fiind anunțați că a avut loc o explozie la instalația de producere a combustibilului pentru rachete, la 13 kilometri sud de Belgrad, se arată într-un comunicat al Ministerului de Interne, transmite Știri.md cu referire la Antena3.ro.

Deflagrația a avut loc într-o zonă în care erau depozitate 500 de rachete. Fiecare dintre acestea avea câte 30 de kilograme de exploziv, se arată în comunicat, Scrie Reuters.

Milos Majstorovic, șeful pompierilor, a declarat că echipajele de salvare cercetează zona pentru a vedea dacă mai sunt și alte persoane rănite.

Nu este primul incident de acest fel. În anul 2008, trei persoane au fost rănite într-o explozie la fabrica EDePro.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
19 noiembrie, 09:40
0
153

Explozia de la uzina de armament din România: S-a deschis dosar penal

19 noiembrie, 09:40
0
153

O explozie a avut loc, joi, la uzina de armament Băbeni, județul Vâlcea. Potrivit ISU Vâlcea, în timpul unei operațiuni de dezamorsare a muniției, a explodat o mină antipersonal.

Explozia de la uzina de armament din România: S-a deschis dosar penalFoto: digi24.ro

Procurorii vâlceni au deschis dosar penal în cazul exploziei de joi, de la Uzina Mecanică Băbeni, fiind efectuate cercetări pentru comiterea infracţiunilor de nerespectarea regimului materiilor explozive, ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

„La locul producerii exploziei s-a deplasat o echipă complexă compusă din ofiţeri de poliţie judiciară, specialişti, reprezentanţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Vâlcea, împreună cu un procuror din cadrul Secţiei de urmărire penală de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, care efectuează cercetarea la faţa locului. Pe măsura derulării cercetărilor, vom informa opinia publică”, se arată într-un comunicat transmis joi de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea.

Reamintim că tragedia s-a produs ieri, 18 noiembrie, iar în urma exploziei au decedat cel puțin 4 persoane.

Procurorii vâlceni au deschis dosar penal în cazul exploziei de joi, de la Uzina Mecanică Băbeni, fiind efectuate cercetări pentru comiterea infracţiunilor de nerespectarea regimului materiilor explozive, ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

„La locul producerii exploziei s-a deplasat o echipă complexă compusă din ofiţeri de poliţie judiciară, specialişti, reprezentanţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Vâlcea, împreună cu un procuror din cadrul Secţiei de urmărire penală de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, care efectuează cercetarea la faţa locului. Pe măsura derulării cercetărilor, vom informa opinia publică”, se arată într-un comunicat transmis joi de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea.

Reamintim că tragedia s-a produs ieri, 18 noiembrie, iar în urma exploziei au decedat cel puțin 4 persoane.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
4 noiembrie, 22:54
0
515

Premierul Natalia Gavrilița, în vizită la fabrica de lactate din Bălți

4 noiembrie, 22:54
0
515

În cadrul vizitei de lucru în municipiul Bălți, prim-ministra Natalia Gavrilița a mers la fabrica „Incomlac”, care este cel mare producător de lactate din Republica Moldova.

Premierul Natalia Gavrilița, în vizită la fabrica de lactate din Bălți

Întreprinderea, cu 930 de angajați, prelucrează peste 45.000 de tone de lapte anual și fabrică peste 100 de tipuri de produse, transmite Știri.md.

Natalia Gavrilița a vizitat secțiile de producere a laptelui și untului și a discutat cu administratorul fabricii despre planurile de viitor ale întreprinderii și succesele înregistrate până în prezent.

Fabrica este în continuă dezvoltare -  o parte din venituri este reinvestită în modernizarea halelor de producere. La momentul actual, în procesul de renovare se află secția de producere a înghețatei.

Premierul a încurajat producătorul să-și extindă afacerea, precizând că acțiunile Executivului vor fi orientate și în continuare spre deschiderea unor noi piețe de desfacere.

„În cadrul vizitei de săptămâna trecută la Bruxelles, am salutat decizia Comisiei Europene de aplicare a principiului de listare prealabilă a unităților comerciale din sectorul lactatelor al Republicii Moldova în sistemul de certificare sanitară și fitosanitară al UE. Astfel, exportul de produse lactate care corespund cu cerințele europene poate să înceapă de îndată ce va avea loc evaluarea unităților comerciale de către autoritățile europene”, a spus premierul.

Întreprinderea, cu 930 de angajați, prelucrează peste 45.000 de tone de lapte anual și fabrică peste 100 de tipuri de produse, transmite Știri.md.

Natalia Gavrilița a vizitat secțiile de producere a laptelui și untului și a discutat cu administratorul fabricii despre planurile de viitor ale întreprinderii și succesele înregistrate până în prezent.

Fabrica este în continuă dezvoltare -  o parte din venituri este reinvestită în modernizarea halelor de producere. La momentul actual, în procesul de renovare se află secția de producere a înghețatei.

Premierul a încurajat producătorul să-și extindă afacerea, precizând că acțiunile Executivului vor fi orientate și în continuare spre deschiderea unor noi piețe de desfacere.

„În cadrul vizitei de săptămâna trecută la Bruxelles, am salutat decizia Comisiei Europene de aplicare a principiului de listare prealabilă a unităților comerciale din sectorul lactatelor al Republicii Moldova în sistemul de certificare sanitară și fitosanitară al UE. Astfel, exportul de produse lactate care corespund cu cerințele europene poate să înceapă de îndată ce va avea loc evaluarea unităților comerciale de către autoritățile europene”, a spus premierul.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
4 noiembrie, 15:57
0
617

Gavrilița: Prioritatea noastră e să creăm cât mai multe locuri de muncă

4 noiembrie, 15:57
0
617

Premierul Natalia Gavrilița a vizitat joi, 4 noiembrie, fabrica de producere a companiei Dräxlmaier, rezidenta Zonei Economice Libere Bălți.

Gavrilița: Prioritatea noastră e să creăm cât mai multe locuri de muncă

Din 2007 și până în prezent, compania a investit în Republica Moldova circa 120 de milioane de dolari și a creat peste 6.000 de locuri de muncă, fiind cel mai mare angajator regional din Bălți și Cahul, transmite Știri.md.

„Prioritatea noastră numărul unu este să creăm cât mai multe locuri de muncă acasă. Astfel, cetățenii noștri vor rămâne în țară, iar cei plecați vor putea reveni să muncească în condiții decente.

Ne vom orienta și în continuare spre crearea unor condiții favorabile pentru atragerea investițiilor și dezvoltarea companiilor care prin activitatea lor aduc plus-valoare țării și contribuie la îmbunătățirea calității vieții oamenilor”, a menționat Natalia Gavrilița. 

De asemenea, prim-ministra a discutat cu conducerea fabricii despre condițiile de muncă și oportunitățile de formare profesională ale angajaților.

În incinta fabricii activează un atelier unde persoanele sunt instruite timp de trei luni de la angajare. Totodată, din anul 2014, în cadrul companiei este aplicat sistemul dual de pregătire a specialiştilor.

Tinerii au posibilitatea să înveţe meseria nu doar din teorie, ci şi în practică, direct la întreprindere, majoritatea din ei rămânând să activeze în companie.

În acest sens, dezvoltatorii intenționează să digitalizeze și să aducă inovații în procesul de studii al Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți.

Din 2007 și până în prezent, compania a investit în Republica Moldova circa 120 de milioane de dolari și a creat peste 6.000 de locuri de muncă, fiind cel mai mare angajator regional din Bălți și Cahul, transmite Știri.md.

„Prioritatea noastră numărul unu este să creăm cât mai multe locuri de muncă acasă. Astfel, cetățenii noștri vor rămâne în țară, iar cei plecați vor putea reveni să muncească în condiții decente.

Ne vom orienta și în continuare spre crearea unor condiții favorabile pentru atragerea investițiilor și dezvoltarea companiilor care prin activitatea lor aduc plus-valoare țării și contribuie la îmbunătățirea calității vieții oamenilor”, a menționat Natalia Gavrilița. 

De asemenea, prim-ministra a discutat cu conducerea fabricii despre condițiile de muncă și oportunitățile de formare profesională ale angajaților.

În incinta fabricii activează un atelier unde persoanele sunt instruite timp de trei luni de la angajare. Totodată, din anul 2014, în cadrul companiei este aplicat sistemul dual de pregătire a specialiştilor.

Tinerii au posibilitatea să înveţe meseria nu doar din teorie, ci şi în practică, direct la întreprindere, majoritatea din ei rămânând să activeze în companie.

În acest sens, dezvoltatorii intenționează să digitalizeze și să aducă inovații în procesul de studii al Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
27 octombrie, 11:22
0
1 249

Bebeluș mort, găsit în veceul unei fabrici din Chișinău: Precizarea polițiștilor

27 octombrie, 11:22
0
1 249

O descoperire macabră a zguduit toată Capitala în această dimineață.

Bebeluș mort, găsit în veceul unei fabrici din Chișinău: Precizarea polițiștilorFoto: știri.md

Un nou-născut a fost descoperit în veceul unei întreprinderi din sectorul Ciocana al Capitalei.

Informația a fost confirmată pentru Știri.md de către ofițerul de presă Natalia Stati.

Descoperirea macabră a fost făcută în această dimineață, în jurul orei 09:00, pe teritoriul unei fabrici.

”La fața locului imediat s-a deplasat grupa operativă și medicul legist. La locul faptei a fost depistată placenta în interiorul căreia se afla un făt de aproximativ 4-5 luni, din cele comunicate de medic ar fi vorba de un avort spontan. 

Placenta urmează să fie îndreptată la CML. Angajații poliției la moment stabilesc toate circumstanțele cât și identificarea femeii”, a declarat Stati.

Un nou-născut a fost descoperit în veceul unei întreprinderi din sectorul Ciocana al Capitalei.

Informația a fost confirmată pentru Știri.md de către ofițerul de presă Natalia Stati.

Descoperirea macabră a fost făcută în această dimineață, în jurul orei 09:00, pe teritoriul unei fabrici.

”La fața locului imediat s-a deplasat grupa operativă și medicul legist. La locul faptei a fost depistată placenta în interiorul căreia se afla un făt de aproximativ 4-5 luni, din cele comunicate de medic ar fi vorba de un avort spontan. 

Placenta urmează să fie îndreptată la CML. Angajații poliției la moment stabilesc toate circumstanțele cât și identificarea femeii”, a declarat Stati.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
22 octombrie, 12:07
0
306

Incendiu la o fabrică de praf de pușcă din Rusia: 7 morți și 9 dispăruți

22 octombrie, 12:07
0
306

Şapte persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte nouă sunt date dispărute în urma unui incendiu declanşat la o fabrică de praf de puşcă şi produse chimice în regiunea Riazan (vestul Rusiei), a anunțat, vineri, Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă.

Incendiu la o fabrică de praf de pușcă din Rusia: 7 morți și 9 dispăruți

„Un incendiu a izbucnit în urma unui proces tehnologic. Şapte persoane au decedat, una este spitalizată, iar soarta altor nouă rămâne necunoscută”, a precizat ministerul într-un comunicat, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

În total, 17 muncitori s-ar fi aflat în secţia de producere a pulberii pentru armament din Riazan, situată la aproximativ 200 km sud de Moscova, indică TASS, citând o sursă.

Peste 170 de pompieri au fost mobilizaţi la stingerea focului, specifică Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă, care susţine că nu există niciun pericol pentru populaţia localităţilor vecine.

Cauza incendiului ar fi „încălcarea proceselor tehnologice” şi a „standardelor de securitate”, potrivit unei surse din cadrul poliţiei, citata de agenţia de presă Interfax.

De altfel, Interfax a relatat, tot pe surse, că incendiul a izbucnit după o explozie produsă în secţia de fabricare a prafului de puşcă. Conform datelor preliminare, cinci persoane au decedat pe loc, iar altele două în drum spre spital, conform aceleiaşi agenţii de presă.

Ulterior, Interfax a comunicat că 16 persoane au decedat în urma incendiului la fabrica din Riazan, citând o sursă bine informată. Niciuna din persoanele date dispărute nu a supravieţuit, dar acest bilanţ încă nu a fost confirmat oficial.

„Un incendiu a izbucnit în urma unui proces tehnologic. Şapte persoane au decedat, una este spitalizată, iar soarta altor nouă rămâne necunoscută”, a precizat ministerul într-un comunicat, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

În total, 17 muncitori s-ar fi aflat în secţia de producere a pulberii pentru armament din Riazan, situată la aproximativ 200 km sud de Moscova, indică TASS, citând o sursă.

Peste 170 de pompieri au fost mobilizaţi la stingerea focului, specifică Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă, care susţine că nu există niciun pericol pentru populaţia localităţilor vecine.

Cauza incendiului ar fi „încălcarea proceselor tehnologice” şi a „standardelor de securitate”, potrivit unei surse din cadrul poliţiei, citata de agenţia de presă Interfax.

De altfel, Interfax a relatat, tot pe surse, că incendiul a izbucnit după o explozie produsă în secţia de fabricare a prafului de puşcă. Conform datelor preliminare, cinci persoane au decedat pe loc, iar altele două în drum spre spital, conform aceleiaşi agenţii de presă.

Ulterior, Interfax a comunicat că 16 persoane au decedat în urma incendiului la fabrica din Riazan, citând o sursă bine informată. Niciuna din persoanele date dispărute nu a supravieţuit, dar acest bilanţ încă nu a fost confirmat oficial.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 octombrie, 17:00
0
756

Cea mai mare fabrică de zahăr din Moldova a trecut la alimentație cu păcură

18 octombrie, 17:00
0
756

Cea mai mare fabrică de zahăr din Moldova obţine, de aproape două săptămâni, doar 24 la sută din volumul necesar al gazelor naturale, motiv pentru care a trecut la rezerve de păcură.

Cea mai mare fabrică de zahăr din Moldova a trecut la alimentație cu păcurăFoto: canal2.md

Acestea vor ajunge însă doar până la sfârşitul lunii octombrie. Dacă până atunci gazul nu va fi livrat în volum deplin, întreprinderea va fi nevoită să-şi sisteze activitatea, iar pierderile producătorilor de sfeclă de zahăr vor ajunge până la 300 de milioane de lei. 

Informaţia a fost confirmată pentru postul nostru de televiziune de spicherul Comitetului de Conducere al fabricii, Alexander Koss, transmite Știri.md cu referire la Canal2.md.

Într-un mesaj, la solicitarea postului nostru de televiziune, conducerea celei mai mari fabrici de zahăr ne-a comunicat că, în prezent, este în căutarea soluţiilor pentru a suplini rezervele de păcură. 

„Dacă nu vom avea destule gaze şi păcură, vom fi nevoiţi să oprim recepţionarea şi prelucrarea sfeclei de zahăr. Populaţia nu va avea de suferit, pentru că avem rezerve de zahăr, totuşi noi vom suporta pierderi serioase. Pierderile agricultorilor vor fi foarte mari, în jur de 250-300 de milioane de lei”, ne-a comunicat spicherul Comitetului de Conducere al fabricii, Alexander Koss.

Iar reprezentanţii celei mai mari fabrici de panificaţie din Republica Moldova susţin că analizează toate variantele posibile de producere pentru a micşora consumul de gaze.

„În cazul micşorării volumelor de gaze, vom pune în funcţie cele electrice, însă va fi nevoie de modificat puţin sortimentul. Vom face tot posibilul ca populaţia să fie aprovizionată cu pâine. 

La moment, 20% sunt electrice şi 80% pe gaze. – Cum va influenţa trecerea la sobe electrice? – Puțin va afecta pentru că producerea pe gaze este mai eficientă decât producerea pe cele electrice, de aceea şi modernizarea întreprinderii a fost bazată pe trecerea la cuptoare pe gaz.”

În cadrul emisiunii „În centrul atenţiei” de la Publika TV, experţii economici au atenţionat că o creştere semnificativă a preţurilor la gazele naturale este inevitabilă, iar acest lucru va lovi, în primul rând, în populaţie, care este cel mai mare consumator, dar şi în activitatea întreprinderilor mari.

„Problema gazelor este una mai mult socială decât economică. Avem puţine întreprinderi în ţară, dar gazele naturale influenţează semnificativ formarea preţurilor.”

„În loc de 90 de milioane de metri cubi de care avem nevoie în octombrie, noi obţinem doar 53, adică puţin peste jumătate. Este clar că industria noastră, în mare parte, activează pe gaze. 

Sunt unele întreprinderi care au surse alternative, dar sunt foarte puţine. Va fi o lovitură foarte mare asupra industriei, luând în considerare că suntem o ţară săracă, iar preţul la gaze va creşte de două şi chiar mai mult."

Acestea vor ajunge însă doar până la sfârşitul lunii octombrie. Dacă până atunci gazul nu va fi livrat în volum deplin, întreprinderea va fi nevoită să-şi sisteze activitatea, iar pierderile producătorilor de sfeclă de zahăr vor ajunge până la 300 de milioane de lei. 

Informaţia a fost confirmată pentru postul nostru de televiziune de spicherul Comitetului de Conducere al fabricii, Alexander Koss, transmite Știri.md cu referire la Canal2.md.

Într-un mesaj, la solicitarea postului nostru de televiziune, conducerea celei mai mari fabrici de zahăr ne-a comunicat că, în prezent, este în căutarea soluţiilor pentru a suplini rezervele de păcură. 

„Dacă nu vom avea destule gaze şi păcură, vom fi nevoiţi să oprim recepţionarea şi prelucrarea sfeclei de zahăr. Populaţia nu va avea de suferit, pentru că avem rezerve de zahăr, totuşi noi vom suporta pierderi serioase. Pierderile agricultorilor vor fi foarte mari, în jur de 250-300 de milioane de lei”, ne-a comunicat spicherul Comitetului de Conducere al fabricii, Alexander Koss.

Iar reprezentanţii celei mai mari fabrici de panificaţie din Republica Moldova susţin că analizează toate variantele posibile de producere pentru a micşora consumul de gaze.

„În cazul micşorării volumelor de gaze, vom pune în funcţie cele electrice, însă va fi nevoie de modificat puţin sortimentul. Vom face tot posibilul ca populaţia să fie aprovizionată cu pâine. 

La moment, 20% sunt electrice şi 80% pe gaze. – Cum va influenţa trecerea la sobe electrice? – Puțin va afecta pentru că producerea pe gaze este mai eficientă decât producerea pe cele electrice, de aceea şi modernizarea întreprinderii a fost bazată pe trecerea la cuptoare pe gaz.”

În cadrul emisiunii „În centrul atenţiei” de la Publika TV, experţii economici au atenţionat că o creştere semnificativă a preţurilor la gazele naturale este inevitabilă, iar acest lucru va lovi, în primul rând, în populaţie, care este cel mai mare consumator, dar şi în activitatea întreprinderilor mari.

„Problema gazelor este una mai mult socială decât economică. Avem puţine întreprinderi în ţară, dar gazele naturale influenţează semnificativ formarea preţurilor.”

„În loc de 90 de milioane de metri cubi de care avem nevoie în octombrie, noi obţinem doar 53, adică puţin peste jumătate. Este clar că industria noastră, în mare parte, activează pe gaze. 

Sunt unele întreprinderi care au surse alternative, dar sunt foarte puţine. Va fi o lovitură foarte mare asupra industriei, luând în considerare că suntem o ţară săracă, iar preţul la gaze va creşte de două şi chiar mai mult."

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 octombrie, 15:03
0
1 009

O fabrică cu investiții elvețiene va fi construită în subzona Ștefan Vodă

18 octombrie, 15:03
0
1 009

O companie elvețiană va investi 1,5 milioane de euro în Zona Economică Liberă „Bălți”.

O fabrică cu investiții elvețiene va fi construită în subzona Ștefan Vodă

Investiția va fi direcționată spre construcția unei fabrici, cu suprafața de 2.000 de metri pătrați, în subzona Ștefan Vodă, pentru procesarea fructelor și legumelor, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Potrivit unui comunicat de presă al ZEL „Bălți”, fabrica va avea o capacitate de producție de 2000 de tone pe an. 

Pe termen lung, se planifică extinderea capacității de producție și a spațiului de cinci ori – până la 10 mii de metri pătrați, cu o creștere corespunzătoare a investițiilor și a locurilor de muncă.

În subzonă deja a început construcția rețelelor inginerești și se lucrează la pregătirea infrastructurii necesare pentru funcționarea fabricii. 

Se preconizează ca aceasta să fie deschisă la începutul sezonului agricol următor, în mai-iunie 2022. Fabrica va începe să proceseze legume (varză, sfeclă, morcovi, cartofi, ceapă), pomușoare (zmeură, căpșuni) și fructe (mere, pere). Atât semifabricatele congelate, cât și produsele finite, inclusiv cele sub marca „Schoeni Food”, vor fi produse și exportate în Elveția și în alte țări din UE.

Marin Ciobanu, administratorul ZEL „Bălți”, a subliniat că atragerea în Republica Moldova a unor investitori, cum este compania elvețiană „Schoeni”, rămâne unul dintre obiectivele-cheie ale zonei economice libere „Bălți”. 

„Acest proiect de investiții este foarte important nu doar la nivel regional, ci și la nivel național. Pe lângă faptul că este prima companie elvețiană care a decis să investească în Republica Moldova, va crea premisele pentru alte investiții într-un domeniu mai puțin exploatat – prelucrarea produselor agricole. Un aspect la fel de important este crearea de noi locuri de muncă în regiune”, a punctat Marin Ciobanu.

Zona Economică Liberă „Bălți” a fost înființată în martie 2010. De atunci, în zonă au fost înregistrați 78 de rezidenți, ale căror investiții totale depășesc 222 de milioane de dolari SUA. 

În această perioadă au fost create 11.600 de locuri de muncă, cu un salariu mediu de 8.600 de lei. Volumul producției industriale este în prezent de 6,9 miliarde de lei pe an, iar vânzările totale se ridică la 7,1 miliarde de lei pe an. Zona Economică Liberă „Bălți” are 19 subzone, dintre care trei în Bălți, iar celelalte în alte regiuni ale țării.

Investiția va fi direcționată spre construcția unei fabrici, cu suprafața de 2.000 de metri pătrați, în subzona Ștefan Vodă, pentru procesarea fructelor și legumelor, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Potrivit unui comunicat de presă al ZEL „Bălți”, fabrica va avea o capacitate de producție de 2000 de tone pe an. 

Pe termen lung, se planifică extinderea capacității de producție și a spațiului de cinci ori – până la 10 mii de metri pătrați, cu o creștere corespunzătoare a investițiilor și a locurilor de muncă.

În subzonă deja a început construcția rețelelor inginerești și se lucrează la pregătirea infrastructurii necesare pentru funcționarea fabricii. 

Se preconizează ca aceasta să fie deschisă la începutul sezonului agricol următor, în mai-iunie 2022. Fabrica va începe să proceseze legume (varză, sfeclă, morcovi, cartofi, ceapă), pomușoare (zmeură, căpșuni) și fructe (mere, pere). Atât semifabricatele congelate, cât și produsele finite, inclusiv cele sub marca „Schoeni Food”, vor fi produse și exportate în Elveția și în alte țări din UE.

Marin Ciobanu, administratorul ZEL „Bălți”, a subliniat că atragerea în Republica Moldova a unor investitori, cum este compania elvețiană „Schoeni”, rămâne unul dintre obiectivele-cheie ale zonei economice libere „Bălți”. 

„Acest proiect de investiții este foarte important nu doar la nivel regional, ci și la nivel național. Pe lângă faptul că este prima companie elvețiană care a decis să investească în Republica Moldova, va crea premisele pentru alte investiții într-un domeniu mai puțin exploatat – prelucrarea produselor agricole. Un aspect la fel de important este crearea de noi locuri de muncă în regiune”, a punctat Marin Ciobanu.

Zona Economică Liberă „Bălți” a fost înființată în martie 2010. De atunci, în zonă au fost înregistrați 78 de rezidenți, ale căror investiții totale depășesc 222 de milioane de dolari SUA. 

În această perioadă au fost create 11.600 de locuri de muncă, cu un salariu mediu de 8.600 de lei. Volumul producției industriale este în prezent de 6,9 miliarde de lei pe an, iar vânzările totale se ridică la 7,1 miliarde de lei pe an. Zona Economică Liberă „Bălți” are 19 subzone, dintre care trei în Bălți, iar celelalte în alte regiuni ale țării.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
6 octombrie, 00:14
2
1 334

Un oligarh rus a adus mii de muncitori din fabrici la Moscova: Pretextul

6 octombrie, 00:14
2
1 334

Un oligarh rus a adus mii de muncitori din fabrici la Moscova, sub pretextul unei conferinţe, pentru a sprijini Rusia Unită în caz de proteste după alegeri.

Un oligarh rus a adus mii de muncitori din fabrici la Moscova: Pretextul

11.000 de angajaţi de la fabrici şi companii legate de oligarhul rus Oleg Deripaska au fost aduşi la Moscova pe 19 septembrie, ziua alegerilor parlamentare din Rusia, sub pretextul participării la o conferinţă numită „Forumul Moscova” pe teme de la valori ale familiei la geopolitică, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro.

Unora i s-a spus explicit că ar putea lua parte la un marş pro-Rusia Unită, relatează Moscow Times.

Organizatorul conferinţei educaţionale a fost gigantul de aluminiu Rusal.

Muncitorii din fabrici şi alţi angajaţi au fost transportaţi cu avioane, autocare sau trenuri din patru regiuni ale Rusiei şi li s-a spus să descarce aplicaţii cu numele regiunii respective şi să încarce informaţii despre o serie de excursii prevăzute în program.

Potrivit unor mărturii obţinute de Moscow Times şi unor detalii ale agendei conferinţei de pe reţelele sociale, conferinţa a fost organizată precipitat şi nu a avut un scop clar, în timp ce cursurile online au avut teme de dezvoltare personală, dar şi geopolitice.

Conferinţa a avut loc între 19 şi  22 septembrie, iar participanţii au fost cazaţi la hoteluri de patru stele din centrul Moscovei.

Angajaţi de la companii diferite au dezvăluit că li s-a spus că ar putea lua parte la un marş politic. Alţi au povestit că doar au auzit zvonuri privind natura călătoriei la Moscova.

Preşedintele consiliului muncitorilor de la Rusal a transmis într-un comunicat că forumul a constat în sesiuni de instruire de la „sistemul de producţie introdus de Oleg Deripaska în întreprinderile sale la prezentări despre economie, medicină şi inteligenţă artificială” şi că sunt „o tradiţie creată de fondatorul companiei”.

„A fost planificat un marş care a fost însă anulat din pricina vremii.

Scopul real al forumului nu a fost şi nu a devenit clar”, spune Serghei care a venit din Dzerjinsk, situat la 400 de kilometri de Moscova.

„Managerul mi-a spus că ar putea fi nevoie să venim în sprijinul Rusiei Unite după alegeri.

În final n-a mai fost necesar şi nu s-a menţionat nimic despre asta la conferinţă. Nu mă interesează prea mult politica şi nu aş fi vrut să fiu obligată să merg la un miting”, spune o invitată care lucrează la o fabricaă din reţeaua Rusal  din regiunea Sverdlovsk.

Fondată de Deripaska, Rusal e deţinută majoritar de compania energetică EN+.

Deripaska şi-a redus participaţia ca urmare a unui acord cu autorităţile americane în schimbul renunţării la sancţiuni asupra acestui gigant.

Oligarhul se află sub sancţiuni occidentale după anexarea Crimeei, în 2014, şi amestecul Rusiei în alegerile americane din 2016.

La conferinţă au fost invitaţi angajaţi ai altor companii controlate de oligarh între care conglomeratul auto GAZ.

Evghenia Ovod, un oficial din conducerea Partidului Comunist din Iaroslavl, a declarat că a vorbit cu muncitorii şi aceştia au primit instrucţiuni şi detalii despre program şi li s-a pus în vedere că vor lua parte la un protest la Moscova.   

Totodată, ei au descris pregătiri în pripă şi un program vag, invitaţii în ultimul moment şi aluzii la marşuri care au născut suspiciuni privind faptul că organizarea conferinţei a fost un pretext şi o măsură de prevedere în caz că ar izbucni proteste anti-Putin.

Participanţi s-au suit în avioane, autocare şi trenuri în dimineaţa zilei de 19 septembrie.

Potrivit mărturiilor pentru  Moscow Times, unii dintre participanţi au spus că au aflat despre conferinţă cu trei săptămâni înainte şi nu au avut informaţii clare despre subiectul ei şi motivul pentru care mergeau la Moscova.

„Mocova e o destinaţie frumoasă, indiferent de pretext. În plus, e vorba de un hotel de patru stele, trei mese pe zi, o cameră dublă cu un pat enorm doar pentru mine”, spune Pavlina,  angajată la Zavod Korpusov, o companie aparţinând GAZ.

Participanţii au fost practic adunaţi dintre muncitori şi alţi angajaţi deşi a existat o grijă să fie vaccinaţi sau să aibă un test negativ COVID-19.

„Ne-a întrebat pe toţi: Vreţi să mergeţi? Ok, tu vii, haidem”, spune Serghei care lucrează la o fabrică Rusal din oraşul siberian Saianogorsk.

„Am mers cu toţii. Managerul a prezentat lucrurile ca şi cum ne-a luat pe cei mai buni, dar i-au luat pe toţi care s-au vaccinat şi chiar pe ceilalţi dacă aveau un test negativ PCR”, spune Pavlina.

Circa 11.000 de oameni au participat la conferinţa care s-a încheiat cu un concert privat pe un stadion de footbal, la care au cântat formaţii populare de rock şi un ansamblu folcloric rus.

Unora li s-a spus că vor testa o aplicaţie şi vor trebui să facă poze în timpul unor excursii ghidate.

„Ni s-a spus că scopul e instruirea corporativă şi testăm o platformă online. Trebuia să luăm parte la 15 prezentări şi să facem şase tururi. Dar circulau zvonuri că se organizează un miting în sprijinul Rusiei Unite”, spune Pavlina.

Aplicaţii cu numele regiunilor de unde veneau muncitorii precum „SiberiaGo” au fost disponibile pentru descărcare cu trei zile înainte de conferinţă.

Pe lângă partea educaţională precum dezvoltarea familiei, relaţii de gen, proiecte de dezvoltare, au existat şi prelegeri difuzate pe You Tube prin aplicaţiile respective.

Ele aveau titluri precum „Conservarea naţională: valorile familiei "," Proiectul rus: cod civilizaţional "," Harta puterii mondiale: cine sunt aliaţii şi duşmanii noştri?" şi „Revoluţiile culorilor ca tehnologie pentru distrugerea civilizaţiilor tradiţionale”.

„Mulţi s-au plâns că trebuie să descarce această aplicaţie specială pentru mobil. Şi nu au înţeles de ce trebuie să asculte prelegeri care nu au nimic de-a face cu munca lor. Nu avea sens pentru ei ”, spune Ovod.

„Oameni de afaceri importanţi care depind de stat şi de mediul extern şi de reguli se comportă exact la fel ca şefii instituţiilor bugetare sau companiile cu participaţii ale statului - acest lucru îi transformă în afaceri cvasiprivate”, a spus Andrei Kolesnikov, şeful program politic la Carnegie Moscow Centre.

„Deripaska crede că apropierea de cercul lui Putin şi disponibilitatea de a-l sluji este un fel de protecţie politică împotriva posibilelor riscuri politice.

Este mai vulnerabil şi, prin urmare, mai dependent de situaţia politică. Din această cauză, el trebuie să investească mai mult în unele mişcări politice pentru a demonstra Kremlinului că este gata să lupte pentru priorităţile sale”, a declarat analista politică Tatiana Stanovaia.

„Se comportă într-un mod care îi place foarte mult lui Putin.

Deripaska îl venerează, îl priveşte de parcă ar fi un zeu. Este gata să-şi demonstreze disponibilitatea deplină de a face orice vrea Putin. Este un caz special ”, a adăugat Stanovaya, potrivit Moscow Times.

11.000 de angajaţi de la fabrici şi companii legate de oligarhul rus Oleg Deripaska au fost aduşi la Moscova pe 19 septembrie, ziua alegerilor parlamentare din Rusia, sub pretextul participării la o conferinţă numită „Forumul Moscova” pe teme de la valori ale familiei la geopolitică, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro.

Unora i s-a spus explicit că ar putea lua parte la un marş pro-Rusia Unită, relatează Moscow Times.

Organizatorul conferinţei educaţionale a fost gigantul de aluminiu Rusal.

Muncitorii din fabrici şi alţi angajaţi au fost transportaţi cu avioane, autocare sau trenuri din patru regiuni ale Rusiei şi li s-a spus să descarce aplicaţii cu numele regiunii respective şi să încarce informaţii despre o serie de excursii prevăzute în program.

Potrivit unor mărturii obţinute de Moscow Times şi unor detalii ale agendei conferinţei de pe reţelele sociale, conferinţa a fost organizată precipitat şi nu a avut un scop clar, în timp ce cursurile online au avut teme de dezvoltare personală, dar şi geopolitice.

Conferinţa a avut loc între 19 şi  22 septembrie, iar participanţii au fost cazaţi la hoteluri de patru stele din centrul Moscovei.

Angajaţi de la companii diferite au dezvăluit că li s-a spus că ar putea lua parte la un marş politic. Alţi au povestit că doar au auzit zvonuri privind natura călătoriei la Moscova.

Preşedintele consiliului muncitorilor de la Rusal a transmis într-un comunicat că forumul a constat în sesiuni de instruire de la „sistemul de producţie introdus de Oleg Deripaska în întreprinderile sale la prezentări despre economie, medicină şi inteligenţă artificială” şi că sunt „o tradiţie creată de fondatorul companiei”.

„A fost planificat un marş care a fost însă anulat din pricina vremii.

Scopul real al forumului nu a fost şi nu a devenit clar”, spune Serghei care a venit din Dzerjinsk, situat la 400 de kilometri de Moscova.

„Managerul mi-a spus că ar putea fi nevoie să venim în sprijinul Rusiei Unite după alegeri.

În final n-a mai fost necesar şi nu s-a menţionat nimic despre asta la conferinţă. Nu mă interesează prea mult politica şi nu aş fi vrut să fiu obligată să merg la un miting”, spune o invitată care lucrează la o fabricaă din reţeaua Rusal  din regiunea Sverdlovsk.

Fondată de Deripaska, Rusal e deţinută majoritar de compania energetică EN+.

Deripaska şi-a redus participaţia ca urmare a unui acord cu autorităţile americane în schimbul renunţării la sancţiuni asupra acestui gigant.

Oligarhul se află sub sancţiuni occidentale după anexarea Crimeei, în 2014, şi amestecul Rusiei în alegerile americane din 2016.

La conferinţă au fost invitaţi angajaţi ai altor companii controlate de oligarh între care conglomeratul auto GAZ.

Evghenia Ovod, un oficial din conducerea Partidului Comunist din Iaroslavl, a declarat că a vorbit cu muncitorii şi aceştia au primit instrucţiuni şi detalii despre program şi li s-a pus în vedere că vor lua parte la un protest la Moscova.   

Totodată, ei au descris pregătiri în pripă şi un program vag, invitaţii în ultimul moment şi aluzii la marşuri care au născut suspiciuni privind faptul că organizarea conferinţei a fost un pretext şi o măsură de prevedere în caz că ar izbucni proteste anti-Putin.

Participanţi s-au suit în avioane, autocare şi trenuri în dimineaţa zilei de 19 septembrie.

Potrivit mărturiilor pentru  Moscow Times, unii dintre participanţi au spus că au aflat despre conferinţă cu trei săptămâni înainte şi nu au avut informaţii clare despre subiectul ei şi motivul pentru care mergeau la Moscova.

„Mocova e o destinaţie frumoasă, indiferent de pretext. În plus, e vorba de un hotel de patru stele, trei mese pe zi, o cameră dublă cu un pat enorm doar pentru mine”, spune Pavlina,  angajată la Zavod Korpusov, o companie aparţinând GAZ.

Participanţii au fost practic adunaţi dintre muncitori şi alţi angajaţi deşi a existat o grijă să fie vaccinaţi sau să aibă un test negativ COVID-19.

„Ne-a întrebat pe toţi: Vreţi să mergeţi? Ok, tu vii, haidem”, spune Serghei care lucrează la o fabrică Rusal din oraşul siberian Saianogorsk.

„Am mers cu toţii. Managerul a prezentat lucrurile ca şi cum ne-a luat pe cei mai buni, dar i-au luat pe toţi care s-au vaccinat şi chiar pe ceilalţi dacă aveau un test negativ PCR”, spune Pavlina.

Circa 11.000 de oameni au participat la conferinţa care s-a încheiat cu un concert privat pe un stadion de footbal, la care au cântat formaţii populare de rock şi un ansamblu folcloric rus.

Unora li s-a spus că vor testa o aplicaţie şi vor trebui să facă poze în timpul unor excursii ghidate.

„Ni s-a spus că scopul e instruirea corporativă şi testăm o platformă online. Trebuia să luăm parte la 15 prezentări şi să facem şase tururi. Dar circulau zvonuri că se organizează un miting în sprijinul Rusiei Unite”, spune Pavlina.

Aplicaţii cu numele regiunilor de unde veneau muncitorii precum „SiberiaGo” au fost disponibile pentru descărcare cu trei zile înainte de conferinţă.

Pe lângă partea educaţională precum dezvoltarea familiei, relaţii de gen, proiecte de dezvoltare, au existat şi prelegeri difuzate pe You Tube prin aplicaţiile respective.

Ele aveau titluri precum „Conservarea naţională: valorile familiei "," Proiectul rus: cod civilizaţional "," Harta puterii mondiale: cine sunt aliaţii şi duşmanii noştri?" şi „Revoluţiile culorilor ca tehnologie pentru distrugerea civilizaţiilor tradiţionale”.

„Mulţi s-au plâns că trebuie să descarce această aplicaţie specială pentru mobil. Şi nu au înţeles de ce trebuie să asculte prelegeri care nu au nimic de-a face cu munca lor. Nu avea sens pentru ei ”, spune Ovod.

„Oameni de afaceri importanţi care depind de stat şi de mediul extern şi de reguli se comportă exact la fel ca şefii instituţiilor bugetare sau companiile cu participaţii ale statului - acest lucru îi transformă în afaceri cvasiprivate”, a spus Andrei Kolesnikov, şeful program politic la Carnegie Moscow Centre.

„Deripaska crede că apropierea de cercul lui Putin şi disponibilitatea de a-l sluji este un fel de protecţie politică împotriva posibilelor riscuri politice.

Este mai vulnerabil şi, prin urmare, mai dependent de situaţia politică. Din această cauză, el trebuie să investească mai mult în unele mişcări politice pentru a demonstra Kremlinului că este gata să lupte pentru priorităţile sale”, a declarat analista politică Tatiana Stanovaia.

„Se comportă într-un mod care îi place foarte mult lui Putin.

Deripaska îl venerează, îl priveşte de parcă ar fi un zeu. Este gata să-şi demonstreze disponibilitatea deplină de a face orice vrea Putin. Este un caz special ”, a adăugat Stanovaya, potrivit Moscow Times.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...