Experți, despre predarea lui Alexandru Balan: Rămâne un risc de securitate
Primul schimb internațional de prizonieri realizat de Republica Moldova, în urma căruia doi ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) au fost aduși acasă din Federația Rusă, continuă să genereze reacții și îngrijorări în rândul experților în securitate și justiție. Deși autoritățile dau asigurări că operațiunea nu afectează securitatea națională, specialiștii consideră că eliberarea și transferul lui Alexandru Balan în Belarus comportă riscuri.
Imagine simbolSchimbul a presupus repatrierea celor doi ofițeri SIS, reținuți la Moscova, în schimbul grațierii și predării către Belarus a lui Alexandru Bălan, fost director adjunct al SIS, condamnat pentru divulgarea secretului de stat, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.
Fostul ministru al Justiției și ex-președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a apreciat operațiunea drept una bine gândită, însă a subliniat că Serviciul de Informații și Securitate ar trebui să instituie o comisie internă care să verifice la ce dosare a avut acces Balan și în ce măsură anumite persoane sau informații pot fi compromise după plecarea sa în Belarus.
Tănase s-a arătat rezervat și față de declarațiile președintei Maia Sandu, care a afirmat că nu există riscuri după eliberarea lui Balan. Potrivit fostului ministru, cei aproximativ 20 de ani petrecuți de Balan în sistem și accesul său la numeroase informații clasificate fac imposibilă ignorarea valorii informaționale pe care acesta o deține.
România s-a numărat printre cele trei state implicate în realizarea operațiunii. Fostul consilier prezidențial român pentru securitate națională, Iulian Fota, a declarat că faptul că Balan a ajuns să fie folosit ca monedă de schimb într-o operațiune internațională demonstrează importanța sa pentru serviciile de informații din Belarus.
Fota a explicat că, de regulă, agenții fără relevanță strategică nu sunt recuperați prin asemenea mecanisme, ceea ce indică faptul că Balan deține informații considerate valoroase.
Totodată, expertul român a afirmat că Belarusul ar putea fi doar o interfață în această operațiune, iar interesul real ar aparține Federației Ruse. În opinia sa, întreaga acțiune este de interes major pentru Moscova, având în vedere cooperarea strânsă dintre serviciile secrete ruse și cele belaruse.
Potrivit lui Fota, insistența Belarusului pentru recuperarea lui Balan arată că acesta este perceput în continuare drept un depozitar de informații și cunoștințe utile, ceea ce, din perspectiva securității, reprezintă o problemă atât pentru Republica Moldova, cât și pentru România.
Și expertul în justiție Alexandru Bot a ridicat semne de întrebare privind mecanismul de grațiere folosit în acest caz. El consideră că este vorba despre o excepție politică și nu despre o practică prevăzută expres de lege, întrucât actuala procedură de grațiere nu reglementează situații de tipul schimburilor de prizonieri sau de persoane implicate în dosare de securitate.
Bot susține că legislația ar trebui ajustată pentru a introduce un cadru legal separat pentru astfel de situații excepționale, mai ales în contextul regional actual, marcat de riscuri de securitate.
Expertul a atras atenția și asupra vulnerabilităților sistemului, subliniind că trebuie analizat cum un fost adjunct al SIS a ajuns să colaboreze cu structuri străine și să aibă posibilitatea de a transmite informații sensibile.
Alexandru Balan a fost condamnat pe 15 aprilie, extrădat din România pe 24 aprilie, iar pe 28 aprilie a fost grațiat prin decret prezidențial și transferat în Belarus.
În paralel, cei doi ofițeri SIS au revenit în Republica Moldova după eliberarea lor din Federația Rusă, în cadrul unui schimb internațional care a inclus și trei cetățeni polonezi.