Experți: Arestul preventiv este aplicat excesiv în Republica Moldova

Datele arată că în R. Moldova sunt înregistrați 245 de deținuți la 100.000 de locuitori. În fruntea clasamentului se află Turcia, cu 458 de deținuți la 100.000 de locuitori, urmată de Azerbaidjan cu 271. După R. Moldova urmează Georgia, Ungaria, Muntenegru, Albania și Polonia, transmite Știri.md cu referire la tvrmoldova.md.

Experții califică aceste cifre drept alarmante și susțin că ele reflectă probleme sistemice în politica penală și în modul în care sunt aplicate măsurile preventive.

Avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru, afirmă că arestul preventiv a devenit aproape o practică obișnuită în instanțele din R. Moldova, deși jurisprudența europeană prevede că această măsură trebuie aplicată doar în cazuri excepționale.

„Asta arată că după anumiţi indicatori statul a eşuat pe partea de politică penală, dar şi aplicarea excesivă a măsurilor preventive de arest. Ceea ce nu face faţă unui stat care are aspiraţii europene. Curtea Europeană spune foarte clar, când vorbim de măsura preventivă de arest, asta ar trebui să fie o excepţie, dar, cu regret, judecătorii noştri, în special cei de la Curtea de Apel, o consideră asta ca o regulă”, a declarat Vadim Vieru.

La rândul său, expertul în domeniul justiției și dreptului, Alexandru Bot, susține că rata ridicată a încarcerării trebuie analizată împreună cu numărul extrem de redus de achitări în instanțe.

„Această statistică trebuie corelată şi cu statistica de condamnări unde vorbim de un procent infim, până la 3% de achitări. Cu alte cuvinte, condamnarea este la ordinea de zi în Republica Moldova şi modificările legislative din 2024, prin care s-a dublat termenul de prescripţie, încurajează pe viitor încarcerarea. Cred că la distanţă de vreo 5 ani, vom vorbi de o statistică şi mai gravă”, a declarat Alexandru Bot.

Raportul mai arată că R. Moldova are și cea mai mică vârstă medie a deținuților dintre statele analizate — 30 de ani. R. Moldova este urmată de Suedia, unde vârsta medie a deținuților este de 34 de ani, iar în Franța, Cipru și Danemarca aceasta ajunge la 35 de ani.

Vadim Vieru atrage atenția și asupra creșterii numărului de minori ajunși în detenție, inclusiv pentru cazuri de consum de droguri.

„Am avut ocazia să vizitez penitenciarul Goian în lunile noiembrie-decembrie 2025. Angajaţii acestui penitenciar, unde sunt plasaţi minorii, s-au plâns că într-un termen foarte scurt au fost plasaţi peste 20 de minori, ceea ce este un număr foarte mare, majoritatea fiind nici nu de trafic de droguri, dar de consum. În astfel de cazuri, minorii trebuie să fie trataţi, dar nu să fie reţinuţi”, a spus avocatul.

Deși sistemul penitenciar din R. Moldova nu se confruntă cu un nivel critic de supraaglomerare, experții spun că problema majoră rămâne starea penitenciarelor și condițiile de detenție.

Potrivit datelor, în penitenciarele moldovenești sunt înregistrate 87 de persoane deținute la 100 de locuri disponibile.

„Dacă supraaglomerarea nu este o problemă, cu siguranţă condiţiile din penitenciare sunt o problemă. Încă atunci când am păşit pe treapta facultăţii, de atunci se discuta, din 2006, că avem o problemă gravă cu Penitenciarul 13, dar şi alte penitenciare. Nu veţi găsi un raport care să spună că avem condiţii prielnice de detenţie”, a declarat Alexandru Bot.

Potrivit raportului, cele mai frecvente infracțiuni pentru care ajung persoane în detenție în R. Moldova sunt cele legate de droguri, urmate de furturi. Totodată, unul din trei deținuți execută pedepse pentru infracțiuni violente, inclusiv omor, viol, agresiune sau jaf.