Opinia a fost exprimată pentru IPN de experta în comunicarea strategică pe integrarea europeană din România, Angela Cristea, în cadrul unui atelier organizat la Chișinău, transmite Știri.md.

Despre integrarea europeană accesibil

Experta în comunicarea strategică, Angela Cristea, recomandă reprezentanților presei să creeze o bază de surse care să ofere informația corectă, încărcată cu o autoritate a instituției de la care vine, și de experți din diferite domenii legate de integrarea europeană care să le explice ce înseamnă, de fapt, o anumită reformă care este necesară pentru aderare.

Întrebată cum putem transforma informații generaliste ale autorităților despre alinierea la standardele europene în mesajul țintit pe cititor, Angela Cristea a menționat că, în primul rând, trebuie să fie identificate persoanele care pot fi influențate în bine sau în rău de această informație. Urmează să fie contactat un expert în domeniul care va explica ce presupun aceste standarde. Ulterior, să fie intervievată persoana care este afectată de aceste procese, fiind creată o poveste în jurul ei.

În contextul informațiilor false despre integrarea europeană soluția eficientă ar fi o comunicare mult mai proactivă, ci nu dezmințire, spune experta. „Oamenii odată ce au citit știrea falsă, dacă au apucat să creadă în ea, nu prea ar mai schimba ușor opinia. Plus că de multe ori ei primesc știrea falsă dintr-o sursă și dezmințire vine din altă sursă care, poate, nici nu ajunge la ei. Atunci sănătos este să existe o transparență activă a instituțiilor publice”, a afirmat experta.

Toată informația care este relevantă pentru public trebuie să fie ușor accesibilă și pe înțelesul cetățenilor, astfel încât să nu existe teren fertil pentru dezinformare. Dezinformarea apare într-un context în care oamenii nu au informație sau informația pe care o au nu este clară. Și atunci când vine ceva mai simplu și mai clar tinde să convingă, chiar dacă nu este adevărat, a explicat Angela Cristea.

În cazul persoanelor care au acces redus la informație, minorităților etnice, comunicarea poate să fie organizată prin liderii lor formali și informali. Potrivit expertei, trebuie lucrat cu acei oameni pe care persoanele care fac parte din respectivă minoritate sau respectivul sat le ascultă, de la care își iau informația. Angela Cristea a subliniat că informația pleacă către toată lumea, dar opiniile pe care și le fac oamenii despre acea informație sunt diferite și, de cele mai multe ori, pot fi influențate de alte persoane în care au încredere.

Scepticismul (nu) înseamnă antieuropenism

Despre persoanele care rămân sceptice referitor la integrarea europeană, expertul a spus că trebuie să fie stabilit pe ce se bazează acest scepticism. În opinia sa, scepticismul poate să fie sănătos și nu înseamnă neapărat antieuropenism. Unii oameni sunt mai sceptici de felul lor, decât alții. Cheia este dacă informația pe care se bazează este una corectă sau falsă, a precizat experta.

Dacă este o informație corectă este un scepticism legitim. Omul respectiv, probabil, este sceptic, pentru că el anticipează că nu-i va fi mai bine și atunci un comunicator proeuropean poate să vină cu alte argumente care să-i convingă în avantajele acestui proces. Ulterior, omul decide dacă avantajele sunt mai mari decât dezavantajele sau invers și rămâne la scepticismul lui sau nu, a opinat experta în comunicarea strategică.

Atunci când scepticismul este bazat pe informația falsă, începe o muncă grea de desțelenire a dezinformării. „De aceea, idealul este să se treacă la o comunicare proactivă, astfel încât să nu mai existe teren fertil pentru falsuri, pentru că atunci vii cu informația corectă, dar vii un pic mai târziu, s-ar putea ca omul să nu schimbe părerea”, a spus Angela Cristea.

Greșeli în mediatizarea subiectelor despre integrarea europeană

Dezinformarea poate fi rezultatul mediatizării defectuoase a subiectelor despre integrarea europeană. Experta a comunicat că cea mai frecventă greșeală comisă de presa din România era să scrie fără să-și verifice informația și, mai ales, fără să ia un punct de vedere din partea autorităților, atunci când acestea erau implicate în procese de negociere. Prin urmare, a apărut informația incorectă. Informația incorectă creează confuzie și, la rândul ei, generează terenul fertil pentru dezinformare, a menționat experta.

Printre greșeli se regăsește, de asemenea, favorizează titlurilor senzaționaliste. Deși informația este corectă, o diferență între titlul și textul articolului induce în eroare cititorul, a afirmat Angela Cristea.

Comunicarea este o știință și o artă. „Jurnaliștii au această misiune nobilă de a comunica cu cetățenii, dar nu e întotdeauna ușor, e multă muncă în spatele unei comunicări corecte și de calitate”, a declarat experta.

Bunele practici

Una din bunele practici care poate fi utilă în procesul de comunicare despre integrarea europeană este participarea în rețele europene pentru jurnaliști, precum Association of European Journalists, Press Club Brussels Europe, European Centre for Press and Media Freedom.

Încă o practică care a funcționat bine în România a fost organizarea de către presă a campaniilor de informare pe subiectele care preocupă cititorii, publicul-țintă, precum și lucrul în parteneriat cu autoritățile publice pe anumite subiecte specifice, a punctat Angela Cristea.

De asemenea, în România au fost organizate multe vizite la proiecte finanțate de Uniunea Europeană cu ziariști din toată țară. Jurnaliștii au avut posibilitatea să discute cu beneficiarii proiectelor și să stabilească relații bune, iar unele afaceri au fost urmărite de-a lungul timpului. Este o diferență foarte mare în a participa la o conferință de presă despre aderare, de exemplu, a Guvernului sau a Comisiei Europene și a discuta cu un beneficiar al aderării, chiar înainte de aderare, lucrul despre care nu se comunică suficient, a opinat experta.

Angela Cristea a afirmat că o mare parte din avantajele aderării vin în perioada de preaderare. Reformele care se întâmplă sunt în beneficiul cetățenilor și duc Moldova mai aproape de standardele din Uniunea Europeană, a conchis experta.

Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în martie 2022, iar în iunie același an Consiliul European a acordat Moldovei statutul de țară candidată. Pe 25 iunie 2024, Uniunea Europeană a deschis negocierile de aderare cu Republica Moldova.