Expert-Grup: Comasarea primăriilor nu ajunge. Fără bani proprii, reforma va eșua

Potrivit experților, una dintre principalele probleme ale administrației publice locale din Republica Moldova este fragmentarea excesivă a primăriilor, combinată cu un nivel redus de autonomie financiară, transmite Știri.md.

Datele arată că peste o treime dintre primării au sub 1.000 de locuitori, iar aproximativ jumătate au între 1.000 și 3.000 de locuitori. În același timp, veniturile proprii ale administrațiilor locale sunt limitate: în 2025, doar 23% din veniturile locale proveneau din taxe și impozite, restul fiind asigurate din transferuri de la bugetul de stat.

Analiza evidențiază că, cu cât o primărie este mai mică, cu atât dependența de transferurile de la bugetul central este mai mare. În cazul localităților cu mai puțin de 1.000 de locuitori, ponderea veniturilor din taxe și impozite este de doar 20%.

Această dependență generează două efecte majore: pe de o parte, distorsionează prioritățile administrațiilor locale, care se concentrează pe obținerea transferurilor în loc să dezvolte economia locală; pe de altă parte, duce la insuficiență cronică de resurse și la un sistem imprevizibil de finanțare.

Datele statistice arată că există o corelație pozitivă între numărul populației și baza impozabilă locală, primăriile mai mari tind să aibă venituri proprii mai mari.

Totuși, această relație nu este una liniară și nici suficientă pentru a explica performanța financiară a administrațiilor locale.

Analiza indică o eterogenitate semnificativă: există primării mari cu performanțe fiscale slabe și primării mai mici cu rezultate mai bune. Mai mult, atunci când sunt excluse extremele sau analizate primăriile cu populații între 1.000 și 4.000 de locuitori (circa 55% din total), legătura dintre dimensiune și venituri proprii devine mai slabă.

Analiza econometrică relevă existența unui prag minim de funcționalitate administrativă de aproximativ 1.000 de locuitori per primărie. Sub acest nivel, unitățile administrativ-teritoriale au o performanță fiscală slabă, o bază impozabilă aproape inexistentă și o dependență ridicată de transferuri.

După depășirea acestui prag, baza impozabilă începe să crească, iar dependența de bugetul central scade, ceea ce îmbunătățește capacitatea administrativă.

În acest context, pragul de 3.000 de locuitori propus de Guvern este considerat justificat, deoarece oferă o rezervă de eficiență peste nivelul minim estimat și ține cont de tendințele demografice, inclusiv migrația populației din mediul rural spre urban.

Totodată, analiza contrazice ideea că primăriile mai mari sunt automat mai eficiente.

Potrivit experților, performanța administrațiilor locale este influențată mai mult de factori fiscali și instituționali decât de dimensiunea populației. Astfel, veniturile din taxe și impozite per capita au un impact pozitiv semnificativ asupra dezvoltării locale, în timp ce transferurile de la bugetul de stat au un efect negativ.

În aceste condiții, reforma administrativ-teritorială trebuie însoțită obligatoriu de măsuri de descentralizare fiscală, care să stimuleze veniturile proprii ale primăriilor și să reducă dependența de finanțarea centrală.

Expert-Grup recomandă o abordare integrată a reformei:

• comasarea prioritară a primăriilor sub pragul critic de 1.000 de locuitori, evitând amalgamarea excesivă;
• aprofundarea descentralizării fiscale;
• reducerea dependenței de transferuri și stimularea economiei locale;
• îmbunătățirea eficienței administrative și optimizarea cheltuielilor.

Experții subliniază că scopul reformei nu trebuie să fie doar crearea unor primării mai mari, ci a unor unități administrativ-teritoriale viabile, autonome financiar și capabile să contribuie la dezvoltarea economică locală. 

Succesul reformei va depinde nu doar de reorganizarea teritorială, ci și de capacitatea autorităților de a consolida autonomia fiscală și instituțională a administrațiilor locale.