Expert: Escrocheriile telefonice, noua industrie criminală care lovește Moldova

Într-un op-ed semnat de analistul Andrei Curăraru, sunt prezentate date, investigații și exemple care arată cum escrocheriile telefonice au evoluat din simple fraude într-un mecanism transfrontalier sofisticat, cu infrastructură logistică, rețele de spălare a banilor și mecanisme de intimidare, transmite Știri.md.

Potrivit autorului, rădăcinile industriei actuale se regăsesc în rețelele criminale dezvoltate în Rusia și Ucraina încă din anii 1990–2000. Unul dintre primele forumuri majore de fraudă bancară online, CarderPlanet, a apărut la Odesa în 2001, fiind conectat la rețele de distribuție și spălare de bani din Moscova și Sankt Petersburg. 

Astăzi, Federația Rusă este descrisă atât ca principal furnizor al acestor scheme, cât și una dintre cele mai afectate țări. În 2024, pierderile provocate de fraude telefonice în Rusia au fost estimate între 170 și 295 de miliarde de ruble, în funcție de sursa citată, iar autoritățile ruse au înregistrat peste 640.000 de dosare penale pe acest segment. 

Totodată, investigațiile independente arată că unele grupări au trecut de la escrocherii financiare la metode violente. Publicația Mediazona a documentat cel puțin 187 de incendii provocate intenționat împotriva persoanelor care au refuzat să transfere bani sau au denunțat escrocii. 

Analiza face referire și la investigații internaționale privind grupări care operau simultan în Rusia, Ucraina, Israel sau Londra. Un exemplu este Milton Group, companie asociată fostului ministru georgian al Apărării, David Kezerashvili. În decembrie 2024, FSB a efectuat percheziții la un birou al companiei din Moscova și a reținut mai mulți angajați, însă liderii rețelei nu au fost găsiți. 

Potrivit GI-TOC și OCCRP, după 2022, industria fraudelor telefonice s-a extins semnificativ. În Ucraina ar funcționa între 1.500 și 2.000 de centre de apeluri active, iar operațiunea internațională „Scam Empire” ar fi provocat pierderi de aproximativ 275 de milioane de dolari și peste 32.000 de victime la nivel global. 

Andrei Curăraru avertizează că Republica Moldova nu mai este doar o țară de tranzit sau observator al fenomenului, ci devine atât victimă, cât și posibilă gazdă pentru anumite operațiuni. Datele ANRCETI arată că în 2024 moldovenii au primit aproximativ 2,4 milioane de apeluri frauduloase, cu aproape 150% mai multe decât în anul precedent. 

Curăraru mai menționează că metoda utilizată de grupările criminale se bazează pe „inginerie socială”. Escrocii se prezintă drept reprezentanți ai băncilor, Poliției, SIS, BNM sau ai unor companii precum Moldcell ori Premier Energy și încearcă să inducă panică prin scenarii legate de fraude bancare, dosare penale sau conturi compromise. 

Victimele sunt presate să transfere urgent bani sau să îi predea unor curieri, iar sumele sunt ulterior convertite în criptomonede și transferate mai departe.

Pentru limitarea fraudelor telefonice, expertul propune o serie de recomandări. Printre acestea se numără obligativitatea blocării apelurilor falsificate, implementarea sistemului STIR/SHAKEN pentru autentificarea apelurilor, crearea unei baze naționale de numere suspecte și dezvoltarea unei platforme unificate de raportare a fraudelor. 

Analistul atrage atenția și asupra vulnerabilităților legate de regiunea transnistreană, pe care o descrie drept un posibil „unghi mort” atât pentru monitorizarea fluxurilor financiare, cât și pentru autentificarea apelurilor telefonice. 

Deschide aici editorialul.