Printre cele mai răspândite infracțiuni împotriva comunității evreiești se numără discriminarea și discursul de ură răspândit în special în mediul online, precum și vandalizarea monumentelor Holocaustului. În aceste condiții, ar fi necesară o mai bună protecție din partea statului, precum și campanii de sensibilizare și informare a populației cu privire la fenomenul Holocaustului și consecințele acestuia, transmite Știri.md cu referire la radiomoldova.md.

Monitorizarea, identificarea și sancționarea discursurilor de ură constituie una dintre provocările actuale ale comunității evreiești din țara noastră, afirmă președinta Comunității Evreiești din Republica Moldova, Aliona Grossu. În ultimele luni, au fost înregistrate câteva cazuri de manifestare a antisemitismului față de evrei, printre care acțiuni de vandalizare, inscripții cu caracter antisemit sau diverse narative de acest gen diseminate în mediul online.

Cele mai răspândite incidente în acest sens țin de glorificarea Holocaustului, deși legea actuală interzice acest fapt și sancționează persoanele care distorsionează faptele istorice. Potrivit acesteia, comunitatea evreiască pledează pentru introducerea în școli a unui curs obligatoriu de studiere a istoriei Holocaustului.

„Destul de recent a fost modificată legislația și sunt câțiva ani de când au fost introduse modificări în Codul Penal și în Legea cu privire la libertatea de exprimare care interzic negare sau distorsionarea Holocaustului, lucru care se întâmplă însă destul de frecvent. Chiar săptămâna trecută am avut un caz pe un portal de știri din Republica Moldova, în cadrul unui interviu în care vedeam că se distorsionează faptele istorice.

Acest lucru nu se admite, nu se admite eroizarea criminalilor de război, nici utilizarea simbolicii naziste. Aceste fapte pot și trebuie să fie pedepsite, fiindcă doar așa putem să ne asigurăm că pentru viitor asemenea fenomene să nu persiste, fiindcă ele nu fac decât să dezbine societatea. Cu acest fenomen ne confruntăm acum, cu evoluția evenimentelor în sectorul Gaza, pentru că sunt destul de multe știri care nu neapărat sunt prezentate obiectiv sau sunt distorsionate și ele după sine conduc la anumite reacții, inclusiv la nivel de societate”, a explicat Aliona Grossu.

Cazuri de antisemitism au fost înregistrate și în sistemul educațional anul trecut, când o profesoară din capitală a glorificat nazismul în fața elevilor, o acțiune aflată în vizorul autorităților. Pentru a preveni asemenea fenomene, sistemul de învățământ trebuie să pună accent pe dezvoltarea competențelor pentru cultura democratică în rândul elevilor, dar și a cadrelor didactice, este de părere Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi.

„Am avut o astfel de sesizare anul trecut, când o profesoară de educație pentru societate a folosit mesaje antisemite la ora pe care o preda. Mai este încă de lucru în așa fel încât cadrele didactice în primul rând să-și dezvolte acele competențe pentru cultură democratică ca să poată să le dezvolte mai departe elevilor și să poată să devină modele de comportament și atitudine. Ministerul Educației și Cercetării este conștient, lucrează în acest sens. Speranța este că aceste aspecte se vor îmbunătăți treptat și vom ajunge să avem un stat cu o societate educată în spiritul democrației drepturilor omului, așa cum prevede de fapt și idealul educațional al școlilor din Republica Moldova,” a subliniat Vasile Coroi.

În prezent, în Republica Moldova este implementat planul național de acțiuni privind promovarea memoriei Holocaustului în vederea combaterii rasismului, antisemitismului și a intoleranței. Cercetările realizate anul trecut relevă că 25 la sută din populație consideră că în țara noastră există discriminare pe criterii etnice, iar procentul ar fi mai mic în rândul evreilor, fapt care denotă o conștientizare în societate a acelor procese ale Holocaustului, a remarcat directorul Agenției Relații Interetnice, Veaceslav Reabcinschii. Cu toate acestea, spune el, trebuie să se pună accent pe o mai bună cunoaștere în societate a fenomenul Holocaustului și a urmărilor acestuia.

„Principala direcție cu care trebuie să lucrăm este societatea, anume de a înțelege fenomenul, ce a fost Holocaustul, ce înseamnă antisemitismul, să cunoaștem fenomenul și principalul este ca societatea să conștientizeze și urmările Holocaustului. Ce ține de coeziunea interetnică, în Republica Moldova noi nu avem ură interetnică. Aceasta este un fapt foarte bun care poate servi ca o resursă pentru dezvoltarea politicilor în domeniul relațiilor interetnice. Iar unele probleme care sunt mai mult la nivel local pot fi combătute pentru ca fenomenul antisemitismului să dispară în Republica Moldova”, a conchis Veaceslav Reabcinschii.

Pe teritoriul țării noastre locuiesc peste 15 mii de evrei, dintre care aproximativ cinci mii se află în regiunea transnistreană. Cele mai mari comunități sunt în municipiul Chișinău, Bălți, Soroca și Cahul.

Acest material a fost realizat în cadrul Campaniei Uniți împotriva crimelor motivate de prejudecată, realizată de Asociația Presei Independente (API) în parteneriat cu un grup de ONG-uri din domeniile drepturilor omului și justiție, cu sprijinul Millennium Partners.