15 ianuarie, 10:05
0
322

Evenimente din 15 ianuarie: Ziua Culturii Naționale în Republica Moldova

15 ianuarie, 10:05
0
322

15 ianuarie 1541 - Regele Francisc I al Franței îi dă lui Jean-François Roberval însărcinarea de a stabili provincia Noua Franță (Canada) unde să asigure răspândirea „Sfintei credințe catolice”.

Evenimente din 15 ianuarie: Ziua Culturii Naționale în Republica MoldovaFoto: capital.ro

15 ianuarie 1559 - În Anglia, la Westminster Abbey, este încoronată Elisabeta I a Angliei de către episcopul Owen Oglethorpe în loc de arhiepiscopul de Canterbury, transmite Știri.md cu referire la Moldpres.md.

15 ianuarie 1582 - În urma unor conflagrații militare nereușite, Rusia este nevoită să cedeze Letonia și Estonia Poloniei.

15 ianuarie 1622 - S-a născut Molière (Jean-Baptiste Poquelin), dramaturg şi actor francez, unul dintre maeștrii satirei comice.

15 ianuarie 1716 - S-a născut Philip Livingston, politician american, autor al Declaraţiei de Independenţă a Statelor Unite.

15 ianuarie 1759 - Se deschide British Museum, devenit unul dintre cele mai importante muzee ale lumii. Fondat în 1753, British Museum (Muzeul Britanic) este unul dintre cele mai vechi și mai impozante muzee din lume, cu exponate variind de la mumii egiptene la comori romane.

15 ianuarie 1850 - În Moldova s-a născut marele poet, prozator și jurnalist român Mihai Eminescu.

15 ianuarie 1870 - Un desen animat politic american simbolizează, pentru prima dată, Partidul Democrat cu un măgar („A Jackass Live Kicking a Dead Lion” de Thomas Nast pentru Harper's Weekly).

15 ianuarie  1883 - A apărut, la Iași, revista Recreații științifice, care a marcat dezvoltarea matematicii în România.

15 ianuarie 1895 - La Teatrul Mariinski din Sankt Petersburg, este prezentat cu o nouă coregrafie realizată de Marius Petipa și Lev Ivanov, spectacolul baletului “Lacul lebedelor”, al lui P. I. Ceaikovski.

15 ianuarie 1908 - S-a născut Edward Teller, savant american originar din Ungaria, supranumit „părintele bombei cu hidrogen”.

15 ianuarie 1913 - Este inaugurată prima linie telefonică dintre Berlin și New York.

15 ianuarie 1918 - S-a născut Gamal Abdel Nasser, preşedintele statului egiptean în perioada 1956-1970, lider de necontestat al mişcării panarabe. 

15 ianuarie 1919 - Banca Naţională a României a deschis la Chişinău cea dintâi sucursală a sa.

15 ianuarie 1929 - S-a născut Martin Luther King, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, cunoscut militant pentru apărarea drepturilor civile ale populaţiei de culoare. A fost asasinat la 4 aprilie 1968.

15 ianuarie 1943 - Una dintre cele mai mari clădiri de birouri din lume, Pentagonul, construit de Leslie R. Groves, este inaugurat în Arlington, Virginia.

15 ianuarie 1947 - Elizabeth Short a fost asasinată. Cazul ei a devenit foarte mediatizat în SUA din cauza naturii infracțiunii, corpul ei fiind găsit extrem de mutilat.

15 ianuarie 1951 - Curtea cu juri din Augsburg (Germania) a condamnat-o pe Ilse Koch, soția primului comandant al lagărului de concentrare Buchenwald, la închisoare pe viață pentru incitare la crimă și abuz fizic sever.

15 ianuarie 1969 - Uniunea Sovietică lansează Soyuz 5.

15 ianuarie 1970 - Muammar al-Gaddafi este proclamat premier al Libiei.

15 ianuarie 1971 - În Egipt, se inaugurează barajul de la Assuan.

15 ianuarie 1992 - Comunitatea internațională recunoaște independența Sloveniei și a Croației față de Republica Socialistă Federativă Iugoslavia.

15 ianuarie 1999 - Conflictul din Kosovo: Un număr de 45 de civili sunt masacrați la Racak, în sudul provinciei.

15 ianuarie 2001 - Enciclopedia Wikipedia intră în online.

15 ianuarie 2003 - Statele Unite cer sprijinul NATO în cazul declanșării unui conflict cu Irakul.

15 ianuarie 2005 - A fost lansat primul volum al ediției facsimilate a manuscriselor eminesciene sub egida Academiei Române.

15 ianuarie 2005 - Orbitatorul lunar al ESA, SMART-1 descoperă elemente precum calciu, aluminiu, siliciu, fier și și alte elemente de suprafață pe Lună.

15 ianuarie 2006 - La Biblioteca Academiei Române au fost prezentate următoarele cinci volume ale ediției facsimilate a manuscriselor lui Mihai Eminescu.

15 ianuarie 2006 - Capsula de întoarcere a sondei spațiale americane Stardust revine pe Terra cu o colecție de mostre. În aprilie 2014, NASA a raportat că a recuperat șapte particule de praf interstelar din aerogel.

15 ianuarie 2011 - Începând cu acest an, de ziua poetului Mihai Eminescu, în R. Moldova este sărbătorită "Ziua Culturii Naționale", în urma unei legi promulgate la 6 decembrie 2010.

15 ianuarie  2011 - În Sudanul de Sud se încheie un referendum în care 99% din populație votează pentru independența țării.

15 ianuarie 2019 - Parlamentul britanic a respins acordul privind Brexit-ul negociat de premierul conservator Theresa May cu Uniunea Europeană. 432 de parlamentari au votat împotriva textului, iar 202 s-au exprimat pentru, acesta fiind cea mai dură înfrângere parlamentară pentru un guvern din istoria recentă a Marii Britanii.

15 ianuarie, anual - Ziua Culturii Naționale în Republica Moldova.

15 ianuarie 1559 - În Anglia, la Westminster Abbey, este încoronată Elisabeta I a Angliei de către episcopul Owen Oglethorpe în loc de arhiepiscopul de Canterbury, transmite Știri.md cu referire la Moldpres.md.

15 ianuarie 1582 - În urma unor conflagrații militare nereușite, Rusia este nevoită să cedeze Letonia și Estonia Poloniei.

15 ianuarie 1622 - S-a născut Molière (Jean-Baptiste Poquelin), dramaturg şi actor francez, unul dintre maeștrii satirei comice.

15 ianuarie 1716 - S-a născut Philip Livingston, politician american, autor al Declaraţiei de Independenţă a Statelor Unite.

15 ianuarie 1759 - Se deschide British Museum, devenit unul dintre cele mai importante muzee ale lumii. Fondat în 1753, British Museum (Muzeul Britanic) este unul dintre cele mai vechi și mai impozante muzee din lume, cu exponate variind de la mumii egiptene la comori romane.

15 ianuarie 1850 - În Moldova s-a născut marele poet, prozator și jurnalist român Mihai Eminescu.

15 ianuarie 1870 - Un desen animat politic american simbolizează, pentru prima dată, Partidul Democrat cu un măgar („A Jackass Live Kicking a Dead Lion” de Thomas Nast pentru Harper's Weekly).

15 ianuarie  1883 - A apărut, la Iași, revista Recreații științifice, care a marcat dezvoltarea matematicii în România.

15 ianuarie 1895 - La Teatrul Mariinski din Sankt Petersburg, este prezentat cu o nouă coregrafie realizată de Marius Petipa și Lev Ivanov, spectacolul baletului “Lacul lebedelor”, al lui P. I. Ceaikovski.

15 ianuarie 1908 - S-a născut Edward Teller, savant american originar din Ungaria, supranumit „părintele bombei cu hidrogen”.

15 ianuarie 1913 - Este inaugurată prima linie telefonică dintre Berlin și New York.

15 ianuarie 1918 - S-a născut Gamal Abdel Nasser, preşedintele statului egiptean în perioada 1956-1970, lider de necontestat al mişcării panarabe. 

15 ianuarie 1919 - Banca Naţională a României a deschis la Chişinău cea dintâi sucursală a sa.

15 ianuarie 1929 - S-a născut Martin Luther King, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, cunoscut militant pentru apărarea drepturilor civile ale populaţiei de culoare. A fost asasinat la 4 aprilie 1968.

15 ianuarie 1943 - Una dintre cele mai mari clădiri de birouri din lume, Pentagonul, construit de Leslie R. Groves, este inaugurat în Arlington, Virginia.

15 ianuarie 1947 - Elizabeth Short a fost asasinată. Cazul ei a devenit foarte mediatizat în SUA din cauza naturii infracțiunii, corpul ei fiind găsit extrem de mutilat.

15 ianuarie 1951 - Curtea cu juri din Augsburg (Germania) a condamnat-o pe Ilse Koch, soția primului comandant al lagărului de concentrare Buchenwald, la închisoare pe viață pentru incitare la crimă și abuz fizic sever.

15 ianuarie 1969 - Uniunea Sovietică lansează Soyuz 5.

15 ianuarie 1970 - Muammar al-Gaddafi este proclamat premier al Libiei.

15 ianuarie 1971 - În Egipt, se inaugurează barajul de la Assuan.

15 ianuarie 1992 - Comunitatea internațională recunoaște independența Sloveniei și a Croației față de Republica Socialistă Federativă Iugoslavia.

15 ianuarie 1999 - Conflictul din Kosovo: Un număr de 45 de civili sunt masacrați la Racak, în sudul provinciei.

15 ianuarie 2001 - Enciclopedia Wikipedia intră în online.

15 ianuarie 2003 - Statele Unite cer sprijinul NATO în cazul declanșării unui conflict cu Irakul.

15 ianuarie 2005 - A fost lansat primul volum al ediției facsimilate a manuscriselor eminesciene sub egida Academiei Române.

15 ianuarie 2005 - Orbitatorul lunar al ESA, SMART-1 descoperă elemente precum calciu, aluminiu, siliciu, fier și și alte elemente de suprafață pe Lună.

15 ianuarie 2006 - La Biblioteca Academiei Române au fost prezentate următoarele cinci volume ale ediției facsimilate a manuscriselor lui Mihai Eminescu.

15 ianuarie 2006 - Capsula de întoarcere a sondei spațiale americane Stardust revine pe Terra cu o colecție de mostre. În aprilie 2014, NASA a raportat că a recuperat șapte particule de praf interstelar din aerogel.

15 ianuarie 2011 - Începând cu acest an, de ziua poetului Mihai Eminescu, în R. Moldova este sărbătorită "Ziua Culturii Naționale", în urma unei legi promulgate la 6 decembrie 2010.

15 ianuarie  2011 - În Sudanul de Sud se încheie un referendum în care 99% din populație votează pentru independența țării.

15 ianuarie 2019 - Parlamentul britanic a respins acordul privind Brexit-ul negociat de premierul conservator Theresa May cu Uniunea Europeană. 432 de parlamentari au votat împotriva textului, iar 202 s-au exprimat pentru, acesta fiind cea mai dură înfrângere parlamentară pentru un guvern din istoria recentă a Marii Britanii.

15 ianuarie, anual - Ziua Culturii Naționale în Republica Moldova.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

15 ianuarie, 11:26
12
283

Maia Sandu: Ziua Naţională a Culturii ar trebui să o sărbătorim tot anul

15 ianuarie, 11:26
12
283

Astăzi, 15 ianuarie, R. Moldova sărbătorește Ziua Națională a Culturii și ziua de naștere a lui Mihai Eminescu.

Maia Sandu: Ziua Naţională a Culturii ar trebui să o sărbătorim tot anulFoto: știri.md

Cu această ocazie președintele țării, Maia Sandu, a scris un mesaj pe pagina sa de Facebook și a anunțat că a acordat mai multe titluri onorifice, transmite Știri.md.

”Ziua Națională a Culturii, Ziua nașterii lui Mihai Eminescu, este ziua pe care ar trebui să o sărbătorim, prin muncă, efort, talent, curaj și dăruire, întregul an. Nu există doar o zi a culturii, există cultura fiecărei zile, cultura fiecărui gest, a fiecărui gând, a fiecărui act și a fiecărui moment trăit. Cultura nu e numai spectacol, balet, ie sau colind; cultura e felul în care ne înțelegem pe noi înșine, felul în care îl înțelegem și îl acceptăm pe celălalt, felul în care vorbim și ne comportăm cu cei din jurul nostru, felul în care ne înțelegem potențialul și prezentăm această unicitate lumii întregi.

Țările mici nu sunt în mod obligatoriu culturi mici. Important e să apreciem moștenirea culturală pe care ne-au transmis-o părinții și bunicii noștri. Important e să ne apreciem talentele și bogăția spirituală nu doar atunci când acestea se manifestă în alte țări, ci din momentul în care vedem prima sămânță de talent în copiii și tinerii noștri. Fără cultură și educație nu există prosperitate. Nu există toleranță, empatie și coeziune socială”, a scris președintele.

Lista laureaților:

Medalia „Mihai Eminescu”:

• Adrian Ciubotaru, scriitor, critic literar
• Zinaida Pahomi, bibliotecară la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”
• Silvia Hodorogea, jurnalist cultural
• Mariana Vasilache-Curoșu, director adjunct al Muzeului Național de Istorie a Moldovei

Titlul onorific „Artist al Poporului”:

• Tatiana Busuioc, solistă la Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”
• Eufrosinia Capmari, actriță la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți
• Vladimir Chiriuhanțev, actor la Teatrul Dramatic Rus de Stat „A. P. Cehov”
• Ludmila Gheorghiță, actriță la Teatrul Național „Satiricus I. L. Caragiale”
• Gheorghe Ichim, instrumentist, profesor la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice
• Ștefan Negură, instrumentist, profesor la Liceul-internat Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu”
• Constantin Rotaru, solist al Orchestrei de Muzică Populară „Mugurel”

Titlul onorific „Maestru în Artă”:

• Mariana Bulicanu, solistă la Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”
• Petru Chilaru, conducător artistic al Formației folclorice de cântece și dansuri populare „Balada”, satul Pelinia, raionul Drochia
• Valerii Diacenco, conducător artistic al Ansamblului de dansuri populare „Rotunda”, satul Suhuluceni, raionul Telenești
• Ivan Dimitriu, conducător artistic al Ansamblului de cântece și dansuri populare „Moștenitorii”, orașul Nisporeni
• Andrei Negură, artist plastic
• Ghenadie Popescu, artist plastic
• Vasile Rață, artist plastic
• Radu Rățoi, instrumentist
• Veaceslav Sambriș, regizor, conducător artistic al Teatrului Republican „Luceafărul”
• Victor Triboi, actor la Teatrul Republican „Luceafărul”
• Svetlana (Luminița) Țîcu, regizoare de teatru
• Dumitru Verdianu, artist plastic
• Zinovie Zaplitnii, profesor-coregraf al Ansamblului de dansuri „Izvoarele” de la Școala de Arte „Valeriu Poleakov”, municipiul Chișinău

Titlul onorific „Artist Emerit”:

• Nadia Donea, actriță la Teatrul Republican Muzical-Dramatic „B. P. Hasdeu” din Cahul
• Anatol Guzic, actor la Teatrul Național „Eugene Ionesco”
• Ion Jitari, actor la Teatrul Republican „Luceafărul”

Titlul onorific „Meșter Faur”:

• Snejana Ispir, scenografă la Teatrul Național „Eugene Ionesco”.

Cu această ocazie președintele țării, Maia Sandu, a scris un mesaj pe pagina sa de Facebook și a anunțat că a acordat mai multe titluri onorifice, transmite Știri.md.

”Ziua Națională a Culturii, Ziua nașterii lui Mihai Eminescu, este ziua pe care ar trebui să o sărbătorim, prin muncă, efort, talent, curaj și dăruire, întregul an. Nu există doar o zi a culturii, există cultura fiecărei zile, cultura fiecărui gest, a fiecărui gând, a fiecărui act și a fiecărui moment trăit. Cultura nu e numai spectacol, balet, ie sau colind; cultura e felul în care ne înțelegem pe noi înșine, felul în care îl înțelegem și îl acceptăm pe celălalt, felul în care vorbim și ne comportăm cu cei din jurul nostru, felul în care ne înțelegem potențialul și prezentăm această unicitate lumii întregi.

Țările mici nu sunt în mod obligatoriu culturi mici. Important e să apreciem moștenirea culturală pe care ne-au transmis-o părinții și bunicii noștri. Important e să ne apreciem talentele și bogăția spirituală nu doar atunci când acestea se manifestă în alte țări, ci din momentul în care vedem prima sămânță de talent în copiii și tinerii noștri. Fără cultură și educație nu există prosperitate. Nu există toleranță, empatie și coeziune socială”, a scris președintele.

Lista laureaților:

Medalia „Mihai Eminescu”:

• Adrian Ciubotaru, scriitor, critic literar
• Zinaida Pahomi, bibliotecară la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”
• Silvia Hodorogea, jurnalist cultural
• Mariana Vasilache-Curoșu, director adjunct al Muzeului Național de Istorie a Moldovei

Titlul onorific „Artist al Poporului”:

• Tatiana Busuioc, solistă la Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”
• Eufrosinia Capmari, actriță la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți
• Vladimir Chiriuhanțev, actor la Teatrul Dramatic Rus de Stat „A. P. Cehov”
• Ludmila Gheorghiță, actriță la Teatrul Național „Satiricus I. L. Caragiale”
• Gheorghe Ichim, instrumentist, profesor la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice
• Ștefan Negură, instrumentist, profesor la Liceul-internat Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu”
• Constantin Rotaru, solist al Orchestrei de Muzică Populară „Mugurel”

Titlul onorific „Maestru în Artă”:

• Mariana Bulicanu, solistă la Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”
• Petru Chilaru, conducător artistic al Formației folclorice de cântece și dansuri populare „Balada”, satul Pelinia, raionul Drochia
• Valerii Diacenco, conducător artistic al Ansamblului de dansuri populare „Rotunda”, satul Suhuluceni, raionul Telenești
• Ivan Dimitriu, conducător artistic al Ansamblului de cântece și dansuri populare „Moștenitorii”, orașul Nisporeni
• Andrei Negură, artist plastic
• Ghenadie Popescu, artist plastic
• Vasile Rață, artist plastic
• Radu Rățoi, instrumentist
• Veaceslav Sambriș, regizor, conducător artistic al Teatrului Republican „Luceafărul”
• Victor Triboi, actor la Teatrul Republican „Luceafărul”
• Svetlana (Luminița) Țîcu, regizoare de teatru
• Dumitru Verdianu, artist plastic
• Zinovie Zaplitnii, profesor-coregraf al Ansamblului de dansuri „Izvoarele” de la Școala de Arte „Valeriu Poleakov”, municipiul Chișinău

Titlul onorific „Artist Emerit”:

• Nadia Donea, actriță la Teatrul Republican Muzical-Dramatic „B. P. Hasdeu” din Cahul
• Anatol Guzic, actor la Teatrul Național „Eugene Ionesco”
• Ion Jitari, actor la Teatrul Republican „Luceafărul”

Titlul onorific „Meșter Faur”:

• Snejana Ispir, scenografă la Teatrul Național „Eugene Ionesco”.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
15 ianuarie, 14:47
2
319

Gavrilița: Cultura națională are nevoie de sprijin din partea statului

15 ianuarie, 14:47
2
319

Premierul Natalia Gavrilița susține că ”cultura națională are nevoie de sprijin din partea statului, dar și a oamenilor”.

Gavrilița: Cultura națională are nevoie de sprijin din partea statuluiFoto: știri.md

Declarația a fost făcută de premier în contextul Zilei Naționale a Culturii, transmite Știri.md.

”Ziua Națională a Culturii, marcată anual de ziua marelui poet Mihai Eminescu, celebrează oamenii de cultură și activitatea lor. Azi aducem un omagiu oamenilor care, prin activitatea lor prodigioasă, contribuie la mentinerea identității noastre culturale. 

Doar prin consolidarea comunității culturale putem contribui la evoluția noastră ca o societate cu valori comune. Or, cultura nu are hotare, nu are un tratat sau contract. Totodată, pentru a se dezvolta, cultura națională are nevoie de sprijin din partea statului, dar și a oamenilor. 

Vă invit zilele acestea să participați la evenimentele culturale organizate de Ministerul Culturii cu ocazia Zilei Naționale a Culturii 2022”, a declarat Gavrilița.

Ziua Națională a Culturii este marcată anual pe 15 ianuarie, de ziua marelui poet Mihai Eminescu.

Declarația a fost făcută de premier în contextul Zilei Naționale a Culturii, transmite Știri.md.

”Ziua Națională a Culturii, marcată anual de ziua marelui poet Mihai Eminescu, celebrează oamenii de cultură și activitatea lor. Azi aducem un omagiu oamenilor care, prin activitatea lor prodigioasă, contribuie la mentinerea identității noastre culturale. 

Doar prin consolidarea comunității culturale putem contribui la evoluția noastră ca o societate cu valori comune. Or, cultura nu are hotare, nu are un tratat sau contract. Totodată, pentru a se dezvolta, cultura națională are nevoie de sprijin din partea statului, dar și a oamenilor. 

Vă invit zilele acestea să participați la evenimentele culturale organizate de Ministerul Culturii cu ocazia Zilei Naționale a Culturii 2022”, a declarat Gavrilița.

Ziua Națională a Culturii este marcată anual pe 15 ianuarie, de ziua marelui poet Mihai Eminescu.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
15 ianuarie, 12:55
4
447

Conducerea țării a depus flori la bustul lui Mihai Eminescu

15 ianuarie, 12:55
4
447

Președintele țării, Maia Sandu, alături de președintele Parlamentului, Igor Grosu, și premierul Natalia Gavrilița au depus flori în această dimineață la bustul lui Mihai Eminescu.

Conducerea țării a depus flori la bustul lui Mihai Eminescu

Ceremonia a fost prilejuită de Ziua națională a Culturii, consemnată în ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu, transmite Știri.md.

În mesajul adresat cu această ocazie speakerul Igor Grosu a menționat că Ziua națională a culturii este un prilej aparte de a aduce un omagiu tuturor celor care își dedică viața întru prosperarea culturii naționale și a valorilor  neamului.

”Cultura națională este dovada dăinuirii noastre în timp, este mijlocul desăvârșit de afirmare a unui neam în fața lumii. În acest sens, suntem un popor norocos – avem cu cine ne mândri”, a remarcat Igor Grosu.

Totodată, de Ziua națională a culturii Președintele Parlamentului a adus omagiu personalităților marcante ale culturii naționale care au decedat în anul ce s-a scurs: scriitorul Nicolae Dabija, pictorița Valentina Rusu-Ciobanu, artistul Iurie Sadovnic și alții.

”O pierdere enormă pentru cultura noastră, însă creațiile lor, o valoare inestimabilă, vor dăinui mereu”, a remarcat Igor Grosu.

Ceremonia a fost prilejuită de Ziua națională a Culturii, consemnată în ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu, transmite Știri.md.

În mesajul adresat cu această ocazie speakerul Igor Grosu a menționat că Ziua națională a culturii este un prilej aparte de a aduce un omagiu tuturor celor care își dedică viața întru prosperarea culturii naționale și a valorilor  neamului.

”Cultura națională este dovada dăinuirii noastre în timp, este mijlocul desăvârșit de afirmare a unui neam în fața lumii. În acest sens, suntem un popor norocos – avem cu cine ne mândri”, a remarcat Igor Grosu.

Totodată, de Ziua națională a culturii Președintele Parlamentului a adus omagiu personalităților marcante ale culturii naționale care au decedat în anul ce s-a scurs: scriitorul Nicolae Dabija, pictorița Valentina Rusu-Ciobanu, artistul Iurie Sadovnic și alții.

”O pierdere enormă pentru cultura noastră, însă creațiile lor, o valoare inestimabilă, vor dăinui mereu”, a remarcat Igor Grosu.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
8 ianuarie, 09:47
0
331

Recurs la istorie, 8 ianuarie: România și Rusia stabilesc relații diplomatice

8 ianuarie, 09:47
0
331

8 ianuarie 1198 – Papa Inocențiu al III-lea își începe pontificatul.

Recurs la istorie, 8 ianuarie: România și Rusia stabilesc relații diplomatice

8 ianuarie 1392 – Funcțiile de "stolnic" și "paharnic" apar în Țara Românească. În Moldova ele sunt atestate în 1393, transmite Știri.md cu referire la Moldpres.md.

8 ianuarie 1642 – A murit Galileo Galilei, astronom, filosof, fizician italian, considerat unul dintre „părinții” ştiinţei moderne.

8 ianuarie 1697 – Studentul Thomas Aikenhead din Edinburgh a fost executat pentru blasfemie. Este ultima execuție de acest fel din Marea Britanie.

8 ianuarie 1713 – A murit Arcangelo Corelli, compozitor, violonist, pedagog şi dirijor italian.

8 ianuarie 1778 – Navigatorul englez James Cook a descoperit insulele Hawaii.

8 ianuarie 1864 – Este deschisă școala din Iași, sub conducerea lui Titu Maiorescu. Printre cursanții înscriși în anul întâi se află și Ion Creangă.

8 ianuarie 1867 – S-a născut Emily Greene Balch, scriitor și pacifist american, laureat al Premiului Nobel.

8 ianuarie 1889 – Statisticianul și inventatorul american Herman Hollerith patentează prima mașină de calculat.

8 ianuarie 1912 – În Africa de Sud a fost constituit Congresul Național African (ANC).

8 ianuarie 1944 – Procesul de la Verona, în care au fost judecați 18 membri ai Marelui Consiliu Fascist Italian (o parte dintre aceștia au fost executați ulterior, la 12 ianuarie).

8 ianuarie 1958 – Americanul Bobby Fischer a câștigat primul lui campionat național de șah, la vârsta de 14 ani.

8 ianuarie 1959 – Charles de Gaulle a devenit primul președinte al celei de-a cincea Republici Franceze.

8 ianuarie 1960 – Pentru prima dată din 1816, în Catedrala Notre-Dame de Paris are loc o nuntă princiară. Prințesa Francoise de Bourbon–Parma se cunună cu prințul Eduard von Lobkowitz.

8 ianuarie 1961 – Are loc un referendum la care poporul francez a răspuns printr-un "Da" masiv la problema privind autodeterminarea Algeriei.

8 ianuarie 1971 – Este inaugurat primul Festival internațional al filmului de la Belgrad, Iugoslavia (FEST), sub deviza "Această minunată lume nouă".

8 ianuarie 1976 – A murit Zhou Enlai (Ciu En-lai), fost premier al Consiliului de Stat, mare personalitate a istoriei Chinei moderne.

8 ianuarie 1992 – România și Federația Rusă stabilesc relații diplomatice.

8 ianuarie 2010 – În capitala Salvadorului, după o pauză de jumătate de secol, este deschisă Ambasada Cubei.

8 ianuarie 2020 – Are loc un accident aviatic de proporții. În apropierea capitalei Iranului, Teheran, a explodat un Boeing 737, iar 176 de oameni și-au pierdut viața.

8 ianuarie 1392 – Funcțiile de "stolnic" și "paharnic" apar în Țara Românească. În Moldova ele sunt atestate în 1393, transmite Știri.md cu referire la Moldpres.md.

8 ianuarie 1642 – A murit Galileo Galilei, astronom, filosof, fizician italian, considerat unul dintre „părinții” ştiinţei moderne.

8 ianuarie 1697 – Studentul Thomas Aikenhead din Edinburgh a fost executat pentru blasfemie. Este ultima execuție de acest fel din Marea Britanie.

8 ianuarie 1713 – A murit Arcangelo Corelli, compozitor, violonist, pedagog şi dirijor italian.

8 ianuarie 1778 – Navigatorul englez James Cook a descoperit insulele Hawaii.

8 ianuarie 1864 – Este deschisă școala din Iași, sub conducerea lui Titu Maiorescu. Printre cursanții înscriși în anul întâi se află și Ion Creangă.

8 ianuarie 1867 – S-a născut Emily Greene Balch, scriitor și pacifist american, laureat al Premiului Nobel.

8 ianuarie 1889 – Statisticianul și inventatorul american Herman Hollerith patentează prima mașină de calculat.

8 ianuarie 1912 – În Africa de Sud a fost constituit Congresul Național African (ANC).

8 ianuarie 1944 – Procesul de la Verona, în care au fost judecați 18 membri ai Marelui Consiliu Fascist Italian (o parte dintre aceștia au fost executați ulterior, la 12 ianuarie).

8 ianuarie 1958 – Americanul Bobby Fischer a câștigat primul lui campionat național de șah, la vârsta de 14 ani.

8 ianuarie 1959 – Charles de Gaulle a devenit primul președinte al celei de-a cincea Republici Franceze.

8 ianuarie 1960 – Pentru prima dată din 1816, în Catedrala Notre-Dame de Paris are loc o nuntă princiară. Prințesa Francoise de Bourbon–Parma se cunună cu prințul Eduard von Lobkowitz.

8 ianuarie 1961 – Are loc un referendum la care poporul francez a răspuns printr-un "Da" masiv la problema privind autodeterminarea Algeriei.

8 ianuarie 1971 – Este inaugurat primul Festival internațional al filmului de la Belgrad, Iugoslavia (FEST), sub deviza "Această minunată lume nouă".

8 ianuarie 1976 – A murit Zhou Enlai (Ciu En-lai), fost premier al Consiliului de Stat, mare personalitate a istoriei Chinei moderne.

8 ianuarie 1992 – România și Federația Rusă stabilesc relații diplomatice.

8 ianuarie 2010 – În capitala Salvadorului, după o pauză de jumătate de secol, este deschisă Ambasada Cubei.

8 ianuarie 2020 – Are loc un accident aviatic de proporții. În apropierea capitalei Iranului, Teheran, a explodat un Boeing 737, iar 176 de oameni și-au pierdut viața.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
21 ianuarie, 08:48
0
275

Recurs la istorie: Cele mai importante evenimente din 21 ianuarie

21 ianuarie, 08:48
0
275

21 ianuarie 1077 – Are loc un lucru inedit în istoria monarhiilor europene. Henric al IV-lea, împărat al Sfântului Imperiu Roman, se prezintă ca penitent la Canossa (localitate din Italia de nord), pentru a obține iertarea Papei. După o așteptare de 3 zile, este primit de către papă care îi ridică excomunicarea.

Recurs la istorie: Cele mai importante evenimente din 21 ianuarieFoto: Black Press Media

21 ianuarie 1276 – Inocențiu al V-lea devine papă, transmite Știri.md cu referire la Moldpres.md.

21 ianuarie 1338 – S-a născut Carol al V-lea cel Înțelept, rege al Franței în perioada 1364–1380, ca fiu și succesor al lui Ioan al II-lea. Domnia sa marchează sfârșitul primei faze a Războiului de 100 de ani, în care s-a remarcat ca unul dintre marii regi din perioada acestui lung conflict, datorită faptului că a pus accent pe pregătirea militară.

21 ianuarie 1519 – A murit conchistadorul spaniol Vasco Nunez de Balboa, fondatorul primei colonii permanente din Lumea Nouă, pe teritoriul actual al statului Panama, în anul 1512. Este cunoscut de asemenea ca primul european care a descoperit Oceanul Pacific.

21 ianuarie 1596 – Charles de Montmorency, duce de Damville este numit amiral al Franței de către regele francez Henric al IV-lea.

21 ianuarie 1643 – Navigatorul olandez Abel Tasman descoperă Tonga din Oceanul Pacific.

21 ianuarie 1648 – La Alba Iulia apare prima traducere integrală în limba română a Noului Testament, cunoscut sub numele de ”Noul Testament de la Bălgrad”. Ediția este coordonată de mitropolitul Simion Ștefan.

21 ianuarie 1793 – Regele Ludovic al XVI-lea al Franței a fost ghilotinat, sub acuzația de trădare.

21 ianuarie 1793 – Are loc împărțirea Poloniei între Rusia și Prusia.

21 ianuarie 1814 – A murit Jacques-Henri Bernardin de Saint-Pierre, scriitor francez, precursor al romantismului. A scris, printre altele, romanul „Paul şi Virginia”.

21 ianuarie 1829 – S-a născut Oscar al II-lea, rege al Suediei şi Norvegiei. A fost detronat la 7 iunie 1905 de Parlamentul norvegian și a renunțat la tronul Norvegiei la 26 octombrie.

21 ianuarie 1855 – S-a născut John Browning, inginer armurier american, inventator și constructor de arme automate.

21 ianuarie 1858 – Avocatul Benito Suarez devine președinte al Mexicului. A fost primul președinte amerindian al acestei țări. Este considerat fondatorul Mexicului modern și este unul dintre cei mai admirați președinți pe care i-a avut această țară.

21 ianuarie 1899 – În Germania este produs primul automobil Opel.

21 ianuarie 1911 – Are loc prima ediție a Raliului Monte Carlo.

21 ianuarie 1920 – Conferința de Pace de la Paris, care a schimbat raportul de forțe în Europa, s-a încheiat.

21 ianuarie 1921 – În Europa apare încă un partid comunist, cel italian.

21 ianuarie 1954 – În SUA este lansat la apă primul submarin bazat pe energie nucleară – "USS Nautilus".

21 ianuarie 1964 – Eugène Ionesco, dramaturg francez de origine română, este ales membru al Academiei Franceze.

21 ianuarie 1976 – Supersonicul Concorde, care a fost dezvoltat datorită unei colaborări între francezi și englezi, a fost folosit pentru prima oară.

21 ianuarie 1998 – Papa Ioan Paul al II-lea vizitează Cuba.

21 ianuarie 1999 – A murit Charles Brown, cântăreț american de blues, pianist.

21 ianuarie 2001 – Germana Jutta Kleinschmidt devine prima femeie care câștigă Raliul Paris-Dakar la categoria motociclete (2001).

21 ianuarie 2006 – A murit Ibrahim Rugova, celebru om politic și scriitor albanez din Kosovo.

21 ianuarie 2009 – Preşedintele american Barack Obama a repetat la Casa Albă jurământul de șef al statului, pentru a preveni orice contestare. La ceremonia oficială de învestire, emoționat, Obama a inversat câteva cuvinte ale textului jurământului.

21 ianuarie 1276 – Inocențiu al V-lea devine papă, transmite Știri.md cu referire la Moldpres.md.

21 ianuarie 1338 – S-a născut Carol al V-lea cel Înțelept, rege al Franței în perioada 1364–1380, ca fiu și succesor al lui Ioan al II-lea. Domnia sa marchează sfârșitul primei faze a Războiului de 100 de ani, în care s-a remarcat ca unul dintre marii regi din perioada acestui lung conflict, datorită faptului că a pus accent pe pregătirea militară.

21 ianuarie 1519 – A murit conchistadorul spaniol Vasco Nunez de Balboa, fondatorul primei colonii permanente din Lumea Nouă, pe teritoriul actual al statului Panama, în anul 1512. Este cunoscut de asemenea ca primul european care a descoperit Oceanul Pacific.

21 ianuarie 1596 – Charles de Montmorency, duce de Damville este numit amiral al Franței de către regele francez Henric al IV-lea.

21 ianuarie 1643 – Navigatorul olandez Abel Tasman descoperă Tonga din Oceanul Pacific.

21 ianuarie 1648 – La Alba Iulia apare prima traducere integrală în limba română a Noului Testament, cunoscut sub numele de ”Noul Testament de la Bălgrad”. Ediția este coordonată de mitropolitul Simion Ștefan.

21 ianuarie 1793 – Regele Ludovic al XVI-lea al Franței a fost ghilotinat, sub acuzația de trădare.

21 ianuarie 1793 – Are loc împărțirea Poloniei între Rusia și Prusia.

21 ianuarie 1814 – A murit Jacques-Henri Bernardin de Saint-Pierre, scriitor francez, precursor al romantismului. A scris, printre altele, romanul „Paul şi Virginia”.

21 ianuarie 1829 – S-a născut Oscar al II-lea, rege al Suediei şi Norvegiei. A fost detronat la 7 iunie 1905 de Parlamentul norvegian și a renunțat la tronul Norvegiei la 26 octombrie.

21 ianuarie 1855 – S-a născut John Browning, inginer armurier american, inventator și constructor de arme automate.

21 ianuarie 1858 – Avocatul Benito Suarez devine președinte al Mexicului. A fost primul președinte amerindian al acestei țări. Este considerat fondatorul Mexicului modern și este unul dintre cei mai admirați președinți pe care i-a avut această țară.

21 ianuarie 1899 – În Germania este produs primul automobil Opel.

21 ianuarie 1911 – Are loc prima ediție a Raliului Monte Carlo.

21 ianuarie 1920 – Conferința de Pace de la Paris, care a schimbat raportul de forțe în Europa, s-a încheiat.

21 ianuarie 1921 – În Europa apare încă un partid comunist, cel italian.

21 ianuarie 1954 – În SUA este lansat la apă primul submarin bazat pe energie nucleară – "USS Nautilus".

21 ianuarie 1964 – Eugène Ionesco, dramaturg francez de origine română, este ales membru al Academiei Franceze.

21 ianuarie 1976 – Supersonicul Concorde, care a fost dezvoltat datorită unei colaborări între francezi și englezi, a fost folosit pentru prima oară.

21 ianuarie 1998 – Papa Ioan Paul al II-lea vizitează Cuba.

21 ianuarie 1999 – A murit Charles Brown, cântăreț american de blues, pianist.

21 ianuarie 2001 – Germana Jutta Kleinschmidt devine prima femeie care câștigă Raliul Paris-Dakar la categoria motociclete (2001).

21 ianuarie 2006 – A murit Ibrahim Rugova, celebru om politic și scriitor albanez din Kosovo.

21 ianuarie 2009 – Preşedintele american Barack Obama a repetat la Casa Albă jurământul de șef al statului, pentru a preveni orice contestare. La ceremonia oficială de învestire, emoționat, Obama a inversat câteva cuvinte ale textului jurământului.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
24 ianuarie, 08:40
0
357

Recurs la istorie 24 ianuarie: A fost lansat primul computer Apple

24 ianuarie, 08:40
0
357

24 ianuarie 41 – Cunoscut pentru excentricitate și despotism, împăratul roman Caligula este asasinat de Garda Pretoriană. Claudius devine următorul împărat al Imperiului Roman.

Recurs la istorie 24 ianuarie: A fost lansat primul computer AppleFoto: npr.org

24 ianuarie 1458 – Matia Corvin, al doilea fiu al guvernatorului Ioan de Hunedoara, este ales rege al Ungariei, transmite Știri.md cu referire la Moldpres.md.

24 ianuarie 1679 – Regele Carol al II-lea al Angliei dizolvă Parlamentul.

24 ianuarie 1712 – S-a născut Frederic al II-lea, supranumit „cel Mare”, rege al Prusiei, din dinastia Hohenzollern.

24 ianuarie 1732 – S-a născut scriitorul şi dramaturgul Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais.
A fost ceasornicar, inventator, muzician, politician, refugiat, spion, editor, traficant de arme și revoluționar (atât francez, cât și american). Este cunoscut mai ales pentru pentru piesele sale de teatru, dintre care două au cucerit o mare popularitate: „Bărbierul din Sevilla” şi „Nunta lui Figaro”.

24 ianuarie 1742 – Carol Albert de Bavaria devine împărat al Sfântului Imperiu Romano – German.

24 ianuarie 1828 – S-a întemeiat, în Grecia, instituția numită Președinția Greciei.

24 ianuarie 1848 – La Moara lui Sutter din Coloma, California, s-a descoperit aur. Aceasta avea să ducă la Goana după aur din California de la jumătatea secolului al XIX-lea.

24 ianuarie 1859 – Adunarea Electivă a Țării Românești se pronunță pentru alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza, realizându-se astfel Unirea Principatelor Române.

24 ianuarie 1862 – Deschiderea primului Parlament unic al României la București. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza proclamă în mod solemn, în fața Adunărilor Moldovei și Țării Românești, "Unirea definitivă a Principatelor", iar orașul București este proclamat capitala țării.

24 ianuarie 1893 – Apare, la București, revista umoristică Moftul român, condusă de Ion Luca Caragiale și Anton Bacalbașa.

24 ianuarie 1918 – Printr-o hotărâre a Consiliului Comisarilor Poporului (bolșevic), în Rusia este introdus Calendarul gregorian, care urma să intre în vigoare la 14 februarie.

24 ianuarie 1918 – Sfatul Țării din gubernia rusă Basarabia proclamă independența Republicii Democratice Moldovenești.

24 ianuarie 1920 – A murit pictorul și sculptorul italian Amedeo Modigliani.

24 ianuarie 1921 – S-a născut la Chişinău regizoarea și scenarista română Sorana Coroamă – Stanca, fiica medicului profesor universitar ieșean Gheorghe Plăcințeanu și a compozitoarei Mansi Barberis.

24 ianuarie 1924 – Orașul rusesc Sankt Petersburg, numit in perioada 1914-1924, Petrograd, este redenumit Leningrad.

24 ianuarie 1932 – A fost desființat Ordinul Iezuiților din Spania. Abolirea ordinului iezuiților a fost de scurtă durată, acesta fiind reînființat de către Vatican la începutul celei de-a doua decade a secolului al XIX-lea, o dată cu reinstalarea la putere a guvernelor conservatoare, spaniole.

24 ianuarie 1939 – 28.000 de oameni au murit în Chile în urma unui cutremur cu magnitudine 8,3 grade pe scara Richter.

24 ianuarie 1946 – Adunarea Generală a ONU adoptă prima rezoluție. Aceasta se referă la utilizarea în scopuri pașnice a energiei atomice și eliminarea armelor atomice sau a altor arme de distrugere în masă.

24 ianuarie 1958 – Doi cercetători, Sir John D. Cockcroft (Marea Britanie) și Lewis L. Strauss (SUA), anunță public reușita primei fuziuni controlate a două nuclee atomice ușoare, transformate într-unul greu. Energiile degajate sunt foarte mari, similare cu efectele exploziei unei bombe cu hidrogen.

24 ianuarie 1960 – Fosta colonie Camerun devine independentă de Franţa.

24 ianuarie 1961 – S-a născut actrița de origine germană, Nastassja Kinski.

24 ianuarie 1965 – A murit Winston Churchill, fost prim-ministru al Marii Britanii. A condus cu succes țara în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A fost și un scriitor consacrat, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1953.

24 ianuarie 1972 – În apropiere de Guam, a fost descoperit soldatul japonez Shoichi Yokoi, care a petrecut 28 de ani în junglă, crezând că al Doilea Război Mondial e încă în desfășurare.

24 ianuarie 1984 – A fost lansat pe piață primul computer Apple Macintosh.

24 ianuarie 1986 – Prima survolare a planetei Uranus este întreprinsă de nava spațială Voyager 2 care trece la 81.500 km de planetă.

24 ianuarie 2009 – A decedat celebra actriță franceză de teatru și film Marie Glory.

24 ianuarie 2016 – A murit Marvin Lee Minsky, renumit savant american în domeniul intelectului artificial.

24 ianuarie 1458 – Matia Corvin, al doilea fiu al guvernatorului Ioan de Hunedoara, este ales rege al Ungariei, transmite Știri.md cu referire la Moldpres.md.

24 ianuarie 1679 – Regele Carol al II-lea al Angliei dizolvă Parlamentul.

24 ianuarie 1712 – S-a născut Frederic al II-lea, supranumit „cel Mare”, rege al Prusiei, din dinastia Hohenzollern.

24 ianuarie 1732 – S-a născut scriitorul şi dramaturgul Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais.
A fost ceasornicar, inventator, muzician, politician, refugiat, spion, editor, traficant de arme și revoluționar (atât francez, cât și american). Este cunoscut mai ales pentru pentru piesele sale de teatru, dintre care două au cucerit o mare popularitate: „Bărbierul din Sevilla” şi „Nunta lui Figaro”.

24 ianuarie 1742 – Carol Albert de Bavaria devine împărat al Sfântului Imperiu Romano – German.

24 ianuarie 1828 – S-a întemeiat, în Grecia, instituția numită Președinția Greciei.

24 ianuarie 1848 – La Moara lui Sutter din Coloma, California, s-a descoperit aur. Aceasta avea să ducă la Goana după aur din California de la jumătatea secolului al XIX-lea.

24 ianuarie 1859 – Adunarea Electivă a Țării Românești se pronunță pentru alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza, realizându-se astfel Unirea Principatelor Române.

24 ianuarie 1862 – Deschiderea primului Parlament unic al României la București. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza proclamă în mod solemn, în fața Adunărilor Moldovei și Țării Românești, "Unirea definitivă a Principatelor", iar orașul București este proclamat capitala țării.

24 ianuarie 1893 – Apare, la București, revista umoristică Moftul român, condusă de Ion Luca Caragiale și Anton Bacalbașa.

24 ianuarie 1918 – Printr-o hotărâre a Consiliului Comisarilor Poporului (bolșevic), în Rusia este introdus Calendarul gregorian, care urma să intre în vigoare la 14 februarie.

24 ianuarie 1918 – Sfatul Țării din gubernia rusă Basarabia proclamă independența Republicii Democratice Moldovenești.

24 ianuarie 1920 – A murit pictorul și sculptorul italian Amedeo Modigliani.

24 ianuarie 1921 – S-a născut la Chişinău regizoarea și scenarista română Sorana Coroamă – Stanca, fiica medicului profesor universitar ieșean Gheorghe Plăcințeanu și a compozitoarei Mansi Barberis.

24 ianuarie 1924 – Orașul rusesc Sankt Petersburg, numit in perioada 1914-1924, Petrograd, este redenumit Leningrad.

24 ianuarie 1932 – A fost desființat Ordinul Iezuiților din Spania. Abolirea ordinului iezuiților a fost de scurtă durată, acesta fiind reînființat de către Vatican la începutul celei de-a doua decade a secolului al XIX-lea, o dată cu reinstalarea la putere a guvernelor conservatoare, spaniole.

24 ianuarie 1939 – 28.000 de oameni au murit în Chile în urma unui cutremur cu magnitudine 8,3 grade pe scara Richter.

24 ianuarie 1946 – Adunarea Generală a ONU adoptă prima rezoluție. Aceasta se referă la utilizarea în scopuri pașnice a energiei atomice și eliminarea armelor atomice sau a altor arme de distrugere în masă.

24 ianuarie 1958 – Doi cercetători, Sir John D. Cockcroft (Marea Britanie) și Lewis L. Strauss (SUA), anunță public reușita primei fuziuni controlate a două nuclee atomice ușoare, transformate într-unul greu. Energiile degajate sunt foarte mari, similare cu efectele exploziei unei bombe cu hidrogen.

24 ianuarie 1960 – Fosta colonie Camerun devine independentă de Franţa.

24 ianuarie 1961 – S-a născut actrița de origine germană, Nastassja Kinski.

24 ianuarie 1965 – A murit Winston Churchill, fost prim-ministru al Marii Britanii. A condus cu succes țara în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A fost și un scriitor consacrat, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1953.

24 ianuarie 1972 – În apropiere de Guam, a fost descoperit soldatul japonez Shoichi Yokoi, care a petrecut 28 de ani în junglă, crezând că al Doilea Război Mondial e încă în desfășurare.

24 ianuarie 1984 – A fost lansat pe piață primul computer Apple Macintosh.

24 ianuarie 1986 – Prima survolare a planetei Uranus este întreprinsă de nava spațială Voyager 2 care trece la 81.500 km de planetă.

24 ianuarie 2009 – A decedat celebra actriță franceză de teatru și film Marie Glory.

24 ianuarie 2016 – A murit Marvin Lee Minsky, renumit savant american în domeniul intelectului artificial.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
20 ianuarie, 09:30
0
187

Recurs la istorie 20 ianuarie: Începe prima domnie a lui Petru Rareș în Moldova

20 ianuarie, 09:30
0
187

20 ianuarie 1265 – În Londra, la palatul Westminster, își începe lucrările primul parlament englez.

Recurs la istorie 20 ianuarie: Începe prima domnie a lui Petru Rareș în MoldovaFoto: moldpres.md

20 ianuarie 1320 – Ducele Wladyslaw Lokietek devine rege al Poloniei, transmite Știri.md cu referire la Moldpres.md.

20 ianuarie 1523 – Christian al II-lea este obligat să abdice ca rege al Danemarcei și Norvegiei.

20 ianuarie 1527 – Începe prima domnie a lui Petru Rareș în Moldova.

20 ianuarie 1567 – Armata portugheză aflată sub comanda lui Estácio de Sá izgonește definitiv militarii francezi din Rio de Janeiro.

20 ianuarie 1603 – Prima atestare documentară a satului Bravicea, Basarabia.

20 ianuarie 1649 – Charles I al Angliei este judecat pentru trădare și alte "crime grave".

20 ianuarie 1783 – Regatul Marii Britanii a semnat articole preliminare de pace cu Franța, stabilind reguli stricte în relațiile bilaterale până la sfârșitul oficial al ostilităților în războiul revoluționar american.

20 ianuarie 1839 – Chile înfrânge o alianță între Peru și Bolivia în bătălia de la Yungay.

20 ianuarie 1840 – Willem al II-lea a devenit rege al Țărilor de Jos după abdicarea tatălui său Willem I.

20 ianuarie 1840 – Exploratorul francez Jules Dumont d'Urville conduce o expediție prin care a descoperit pământul Adélie, parte a Antarctidei.

20 ianuarie 1841 – Forțele armate ale Marii Britanii ocupă Hong Kong-ul.

20 ianuarie 1877 – Ultima zi a Conferinței de la Constantinopol are ca rezultat un acord de reforme politice în Balcani și emanciparea treptată a popoarelor europene asuprite de turci.

20 ianuarie 1887 – Senatul Statelor Unite permite Marinei să închirieze Pearl Harbor ca bază navală.

20 ianuarie 1905 – Podul egiptean din Sankt Petersburg, utilizat atât de către pietoni, cât și de căruțe trase de cai, s-a prăbușit atunci când un escadron de cavalerie l-a traversat. Toți cei 60 de soldați căzuți în râul Fontanka au fost salvați, însă câțiva cai s-au înecat. Structura actuală a podului, care încorporează sfincși si multe alte detalii ale podului construit în secolul XIX, a fost finalizată în 1955.

20 ianuarie 1920 – Guvernele României, Cehoslovaciei și Regatului sârbilor, croaților și slovenilor cer Conferinței ambasadorilor să interzică revenirea pe tronul Ungariei a habsburgilor, subliniind că ei nu vor tolera o asemenea tentativă.

20 ianuarie 1921 – Submarinul britanic K-Class H5 K5 se scufundă în Canalul Mânecii; toate cele 56 de persoane de la bord mor.

20 ianuarie 1936 – La Londra este încoronat Eduard al VIII-lea, rege al Angliei.

20 ianuarie 1942 – Are loc Conferința de la Wannsee în care s-a discutat implementarea „Soluției finale a problemei evreiești” de către Germania nazistă.

20 ianuarie 1947 – Este semnat Tratatul de pace dintre România și SUA.

20 ianuarie 1950 – Capitala statului Israel este transferată de la Tel Aviv în Ierusalimul de Vest, împreună cu instituțiile centrale și ale administrației de stat. Statele lumii nu recunosc acest act și își mențin misiunile diplomatice la Tel Aviv.

20 ianuarie 1953 – Dwight Eisenhower devine cel de-al 34-lea președinte al Statelor Unite.

20 ianuarie 1961 – John F. Kennedy devine cel de-al 35-lea președinte al Statelor Unite.

20 ianuarie 1965 – Lyndon B. Johnson devine cel de-al 36-lea președinte al Statelor Unite.

20 ianuarie 1969 – Richard Nixon devine cel de-al 37-lea președinte al Statelor Unite.

20 ianuarie 1977 – Jimmy Carter devine cel de-al 39-lea președinte al Statelor Unite.

20 ianuarie 1981 – Ronald Reagan devine cel de-al 40-lea președinte al Statelor Unite.

20 ianuarie 1989 – George H. W. Bush devine cel de-al 41-lea președinte al SUA

20 ianuarie 1990 – Trupe ale Armatei Sovietice au reprimat violent demonstrațiile pro-independență din Baku, RSS Azerbaidjan.

20 ianuarie 1993 – Democratul Bill Clinton devine cel de-al 42-lea președinte al Statelor Unite.

20 ianuarie 1996 – Primele alegeri generale libere organizate vreodată în teritoriile palestiniene autonome, Cisiordania, Fâșia Gaza și Ierusalimul de Est. Yasser Arafat a fost ales în funcția de președinte al Autorității Naționale Palestiniene.

20 ianuarie 2001 – George W. Bush Jr. devine cel de-al 43-lea președinte al Statelor Unite.

20 ianuarie 2004 – Regele Mihai I al României este decorat de către președintele Ion Iliescu cu Marele Premiu al Institutului Cultural Român.

20 ianuarie 2009 – Barack Obama devine cel de-al 44-lea președinte al Statelor Unite.

20 ianuarie 2016 – Anul 2015 a fost cel mai cald an din istorie de la începutul înregistrărilor meteorologice, în 1890, anunță NASA.

20 ianuarie 2017 – Donald Trump devine cel de-al 45-lea președinte al Statelor Unite.

20 ianuarie 2021 – Joe Biden devine președinte al Statelor Unite ale Americii.

20 ianuarie 1320 – Ducele Wladyslaw Lokietek devine rege al Poloniei, transmite Știri.md cu referire la Moldpres.md.

20 ianuarie 1523 – Christian al II-lea este obligat să abdice ca rege al Danemarcei și Norvegiei.

20 ianuarie 1527 – Începe prima domnie a lui Petru Rareș în Moldova.

20 ianuarie 1567 – Armata portugheză aflată sub comanda lui Estácio de Sá izgonește definitiv militarii francezi din Rio de Janeiro.

20 ianuarie 1603 – Prima atestare documentară a satului Bravicea, Basarabia.

20 ianuarie 1649 – Charles I al Angliei este judecat pentru trădare și alte "crime grave".

20 ianuarie 1783 – Regatul Marii Britanii a semnat articole preliminare de pace cu Franța, stabilind reguli stricte în relațiile bilaterale până la sfârșitul oficial al ostilităților în războiul revoluționar american.

20 ianuarie 1839 – Chile înfrânge o alianță între Peru și Bolivia în bătălia de la Yungay.

20 ianuarie 1840 – Willem al II-lea a devenit rege al Țărilor de Jos după abdicarea tatălui său Willem I.

20 ianuarie 1840 – Exploratorul francez Jules Dumont d'Urville conduce o expediție prin care a descoperit pământul Adélie, parte a Antarctidei.

20 ianuarie 1841 – Forțele armate ale Marii Britanii ocupă Hong Kong-ul.

20 ianuarie 1877 – Ultima zi a Conferinței de la Constantinopol are ca rezultat un acord de reforme politice în Balcani și emanciparea treptată a popoarelor europene asuprite de turci.

20 ianuarie 1887 – Senatul Statelor Unite permite Marinei să închirieze Pearl Harbor ca bază navală.

20 ianuarie 1905 – Podul egiptean din Sankt Petersburg, utilizat atât de către pietoni, cât și de căruțe trase de cai, s-a prăbușit atunci când un escadron de cavalerie l-a traversat. Toți cei 60 de soldați căzuți în râul Fontanka au fost salvați, însă câțiva cai s-au înecat. Structura actuală a podului, care încorporează sfincși si multe alte detalii ale podului construit în secolul XIX, a fost finalizată în 1955.

20 ianuarie 1920 – Guvernele României, Cehoslovaciei și Regatului sârbilor, croaților și slovenilor cer Conferinței ambasadorilor să interzică revenirea pe tronul Ungariei a habsburgilor, subliniind că ei nu vor tolera o asemenea tentativă.

20 ianuarie 1921 – Submarinul britanic K-Class H5 K5 se scufundă în Canalul Mânecii; toate cele 56 de persoane de la bord mor.

20 ianuarie 1936 – La Londra este încoronat Eduard al VIII-lea, rege al Angliei.

20 ianuarie 1942 – Are loc Conferința de la Wannsee în care s-a discutat implementarea „Soluției finale a problemei evreiești” de către Germania nazistă.

20 ianuarie 1947 – Este semnat Tratatul de pace dintre România și SUA.

20 ianuarie 1950 – Capitala statului Israel este transferată de la Tel Aviv în Ierusalimul de Vest, împreună cu instituțiile centrale și ale administrației de stat. Statele lumii nu recunosc acest act și își mențin misiunile diplomatice la Tel Aviv.

20 ianuarie 1953 – Dwight Eisenhower devine cel de-al 34-lea președinte al Statelor Unite.

20 ianuarie 1961 – John F. Kennedy devine cel de-al 35-lea președinte al Statelor Unite.

20 ianuarie 1965 – Lyndon B. Johnson devine cel de-al 36-lea președinte al Statelor Unite.

20 ianuarie 1969 – Richard Nixon devine cel de-al 37-lea președinte al Statelor Unite.

20 ianuarie 1977 – Jimmy Carter devine cel de-al 39-lea președinte al Statelor Unite.

20 ianuarie 1981 – Ronald Reagan devine cel de-al 40-lea președinte al Statelor Unite.

20 ianuarie 1989 – George H. W. Bush devine cel de-al 41-lea președinte al SUA

20 ianuarie 1990 – Trupe ale Armatei Sovietice au reprimat violent demonstrațiile pro-independență din Baku, RSS Azerbaidjan.

20 ianuarie 1993 – Democratul Bill Clinton devine cel de-al 42-lea președinte al Statelor Unite.

20 ianuarie 1996 – Primele alegeri generale libere organizate vreodată în teritoriile palestiniene autonome, Cisiordania, Fâșia Gaza și Ierusalimul de Est. Yasser Arafat a fost ales în funcția de președinte al Autorității Naționale Palestiniene.

20 ianuarie 2001 – George W. Bush Jr. devine cel de-al 43-lea președinte al Statelor Unite.

20 ianuarie 2004 – Regele Mihai I al României este decorat de către președintele Ion Iliescu cu Marele Premiu al Institutului Cultural Român.

20 ianuarie 2009 – Barack Obama devine cel de-al 44-lea președinte al Statelor Unite.

20 ianuarie 2016 – Anul 2015 a fost cel mai cald an din istorie de la începutul înregistrărilor meteorologice, în 1890, anunță NASA.

20 ianuarie 2017 – Donald Trump devine cel de-al 45-lea președinte al Statelor Unite.

20 ianuarie 2021 – Joe Biden devine președinte al Statelor Unite ale Americii.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
14 ianuarie, 18:56
6
369

172 de ani de la nașterea lui Eminescu: Ce știu bălțenii despre poet

14 ianuarie, 18:56
6
369

A îmbinat natura cu iubirea și sentimentele sale, a cucerit cititorii prin mii de versuri, iar, adesea, este comparat cu William Shakespeare.

172 de ani de la nașterea lui Eminescu: Ce știu bălțenii despre poetFoto: captură video

Vorbim despre marele poet Mihai Eminescu, supranumit Luceafărul poeziei românești. La 172 de ani de la nașterea sa, încă îi recităm poeziile. Puțini sunt cei care nu știu măcar un vers din creația poetului, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

„Un scriitor”, spune o tânără.

„El nu e de-al nostru, nu e moldovan, e român”, afirmă un bărbat.

Bărbat: „Poet moldovean, român, cine și cum vrea.”

Reporteră: „Poate știți vreun vers din poeziile lui?”

Bărbat: „Nu.”

Reporteră: „Somnoroase…”

Femeie: „Păsărele, da. Pe la cuiburi se adună.”

„Din rude mari împărătești.”

„O prea frumoasă fată.”

„A fost un poet din țara noastră, foarte renumit.”

„Poet. Compunea poezii foarte bune.”

„Din umbra falnicelor bolţi

Ea pasul şi-l îndreaptă

Lângă fereastră, unde-n colt

Luceafărul aşteaptă.”

„Știu că o să fie acum ziua lui de naștere, în data de 15 ianuarie.”

„Mi se pare că în anul 1800 și ceva”, spun oamenii.

Reporteră: „Iubirea vieții lui cine a fost? Veronica…”

Femeie: „Veronica, da, corect. Micle, dacă nu greșesc.”

„Veronica Micle. Prietenul cel mai bun? Ion Creangă.”

„Ce te legeni, codrule,

Fără ploaie, fără vânt,

Cu crengile la pământ?”, spun oamenii.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani. Și-a petrecut copilăria la Ipotești. În anul 1866, Eminescu publica prima sa poezie „La mormântul lui Aron Pumnul”. Mai multe despre Eminescu știu elevii liceului din Bălți care îi poartă numele.

„România are o sută de poeți mari. Zece poeți foarte mari și un singur Eminescu.

Oare te pierdui

Pe acest pământ,

Fără ca să-mi spui

Un cuvânt?

El este o dovadă vie că în lume există dragoste, există fericire, bucurie. Și de fiecare dată când îi citesc operele, nu știu, simt un tremur. Sunt niște emoții de nedescris. A proiectat mari depărtări, de nepătruns”, spune Maria-Mihaela Arhip, elevă.

„Este un poet cu adevărat unic și revelator”, spune Sergiu Livința.

„În sufletele poporului român acest nume va rămâne o piesă remarcabilă, importantă și de neuitat”, susține Dimitrie-Matei Răzmăriță.

„Un Luceafăr. Un fel de cel mai mare, marele dintre mari”, spune Timur Paravin.

Poezia „Luceafărul” de Mihai Eminescu a fost desemnată în 2009 de către Academia Recordurilor Mondiale cel mai lung poem de dragoste din lume.

„În primul rând, a intrat în concurență, în concurs cu el însuși. A fost atras și de fizică, și de astronomie, și, la un moment potrivit, a devenit și gazetarul de temut. S-a depășit în tot ce a făcut”, susține Lilia Cecan, profesoară de limbă și literatură română.

Scriitorul Anatol Moraru îl compară pe Eminescu cu Shakespeare.

„Eminescu a fost un prim semnal că literatura română, cultura română este de bună calitate, capabilă să genereze texte mari. A putut să anticipeze vremea în care a trăit, să se smulgă de acolo, din acele luturi, să urce și să rămână acolo, aidoma… nu degeaba este comparat cu un Luceafăr. A trecut acest examen foarte teribil al timpului, al lui Cronos”, spune Anatol Moraru, scriitor și lector superior la Catedra de literatură română și universală.

Mihai Eminescu a fost un poet, prozator și jurnalist român, considerat drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. S-a stins din viață la vârsta de doar 39 de ani, fiind înmormântat la București.

Vorbim despre marele poet Mihai Eminescu, supranumit Luceafărul poeziei românești. La 172 de ani de la nașterea sa, încă îi recităm poeziile. Puțini sunt cei care nu știu măcar un vers din creația poetului, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

„Un scriitor”, spune o tânără.

„El nu e de-al nostru, nu e moldovan, e român”, afirmă un bărbat.

Bărbat: „Poet moldovean, român, cine și cum vrea.”

Reporteră: „Poate știți vreun vers din poeziile lui?”

Bărbat: „Nu.”

Reporteră: „Somnoroase…”

Femeie: „Păsărele, da. Pe la cuiburi se adună.”

„Din rude mari împărătești.”

„O prea frumoasă fată.”

„A fost un poet din țara noastră, foarte renumit.”

„Poet. Compunea poezii foarte bune.”

„Din umbra falnicelor bolţi

Ea pasul şi-l îndreaptă

Lângă fereastră, unde-n colt

Luceafărul aşteaptă.”

„Știu că o să fie acum ziua lui de naștere, în data de 15 ianuarie.”

„Mi se pare că în anul 1800 și ceva”, spun oamenii.

Reporteră: „Iubirea vieții lui cine a fost? Veronica…”

Femeie: „Veronica, da, corect. Micle, dacă nu greșesc.”

„Veronica Micle. Prietenul cel mai bun? Ion Creangă.”

„Ce te legeni, codrule,

Fără ploaie, fără vânt,

Cu crengile la pământ?”, spun oamenii.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani. Și-a petrecut copilăria la Ipotești. În anul 1866, Eminescu publica prima sa poezie „La mormântul lui Aron Pumnul”. Mai multe despre Eminescu știu elevii liceului din Bălți care îi poartă numele.

„România are o sută de poeți mari. Zece poeți foarte mari și un singur Eminescu.

Oare te pierdui

Pe acest pământ,

Fără ca să-mi spui

Un cuvânt?

El este o dovadă vie că în lume există dragoste, există fericire, bucurie. Și de fiecare dată când îi citesc operele, nu știu, simt un tremur. Sunt niște emoții de nedescris. A proiectat mari depărtări, de nepătruns”, spune Maria-Mihaela Arhip, elevă.

„Este un poet cu adevărat unic și revelator”, spune Sergiu Livința.

„În sufletele poporului român acest nume va rămâne o piesă remarcabilă, importantă și de neuitat”, susține Dimitrie-Matei Răzmăriță.

„Un Luceafăr. Un fel de cel mai mare, marele dintre mari”, spune Timur Paravin.

Poezia „Luceafărul” de Mihai Eminescu a fost desemnată în 2009 de către Academia Recordurilor Mondiale cel mai lung poem de dragoste din lume.

„În primul rând, a intrat în concurență, în concurs cu el însuși. A fost atras și de fizică, și de astronomie, și, la un moment potrivit, a devenit și gazetarul de temut. S-a depășit în tot ce a făcut”, susține Lilia Cecan, profesoară de limbă și literatură română.

Scriitorul Anatol Moraru îl compară pe Eminescu cu Shakespeare.

„Eminescu a fost un prim semnal că literatura română, cultura română este de bună calitate, capabilă să genereze texte mari. A putut să anticipeze vremea în care a trăit, să se smulgă de acolo, din acele luturi, să urce și să rămână acolo, aidoma… nu degeaba este comparat cu un Luceafăr. A trecut acest examen foarte teribil al timpului, al lui Cronos”, spune Anatol Moraru, scriitor și lector superior la Catedra de literatură română și universală.

Mihai Eminescu a fost un poet, prozator și jurnalist român, considerat drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. S-a stins din viață la vârsta de doar 39 de ani, fiind înmormântat la București.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...