Ecologist: Substanțele periculoase depozitate în Ucraina, un pericol pentru Nistru

Șefa Laboratorului de hidrologie și ecotoxicologie din cadrul Institutului de Zoologie al Academiei de Științe a Moldovei, Elena Zubcov, care studiază Nistrul de aproximativ 50 de ani, a vorbit nu doar despre episodul de poluare din martie-aprilie 2026, ci și despre problemele mai vechi și, în opinia sa, mai grave ale râului, transmite Știri.md cu referire la rupor.md.

Cercetătoarea susține că Nistrul este afectat în primul rând nu de poluările punctuale, ci de schimbările produse de construcția hidrocentralelor. Potrivit ei, râul își pierde din debit, iar acest fenomen provoacă îngrijorare în rândul ecologiștilor, mai ales în condițiile în care Nistrul asigură alimentarea cu apă a peste 80% din Republica Moldova.

Elena Zubcov a explicat că, inclusiv în cadrul unei expediții recente, a observat diferențe evidente de la o stație la alta: într-un loc apa curgea, iar în altul devenea deja stătătoare.

Specialista a atras atenția și asupra reducerii cantității de substanțe minerale în suspensie din apă, care în mod normal contribuie la reținerea parțială a poluanților și la procesul natural de autoepurare a râului. În prezent, spune aceasta, în Nistru predomină poluarea secundară.

„Poluarea secundară în Nistru acum predomină asupra procesului de autoepurare. Prin urmare, ceea ce s-a întâmplat acum (n.r. – poluarea Nistrului în această primăvară, presupus cu produse petroliere), dacă râul ar fi fost un râu – nimeni nu ar fi observat.”

Potrivit hidrologului, și algele, moluștele sau alte organisme participă la curățarea naturală a apei, însă și acestea au nevoie de condiții favorabile de viață și reproducere, iar starea actuală a râului nu le oferă.

În această primăvară, la mijlocul lunii martie, Elena Zubcov a participat alături de alți cercetători la o expediție pe Nistru, pe segmentul Naslavcea – Palanca. Scopul a fost verificarea informațiilor apărute despre poluare.

„Am căutat poluarea despre care am auzit la televizor, dar nu am văzut-o. Probabil pentru că am fost la fața locului după instalarea barierelor de protecție. Totuși, nu am găsit niciun pește sau pasăre moartă. Iar la toate stațiile pluteau stoluri mari de lebede”, a spus ecologul.

Ea a mai declarat că, în cadrul aceleiași expediții, nu au fost identificate urme vizibile de ulei de transformator și nici componente de combustibil pentru rachete în cantități semnificative, concentrațiile depistate fiind foarte mici.

Referindu-se la bariul semnalat anterior de laboratoarele din Ucraina, cercetătoarea a precizat că această substanță a fost depistată în apa Nistrului și anul trecut. Totodată, ea a menționat că pe teritoriul Ucrainei există încă din perioada sovietică depozite cu substanțe extrem de periculoase, inclusiv în zona unor foste uzine militare, însă nu există informații clare dacă au avut loc scurgeri în Nistru.

„Pe teritoriul Ucrainei există depozite de substanțe foarte periculoase încă din perioada sovietică (inclusiv la uzine militare), și nu există date dacă au existat scurgeri în Nistru. Dar de doi ani găsesc pe sectorul din Naslavcea urme de vismut și beriliu”, a afirmat Zubcov.

Potrivit acesteia, până în prezent nu există date oficiale clare despre ce anume a ajuns în Nistru și nici despre locul exact în care s-ar fi produs poluarea. Cu toate acestea, hidrologul nu exclude că autoritățile ar putea deține mai multe informații, având în vedere rapiditatea cu care au reacționat.

În ceea ce privește siguranța consumului de pește din Nistru, Elena Zubcov consideră că avertismentul ecologistului Ilia Trombițchi, potrivit căruia peștele din râu nu ar trebui consumat timp de doi ani, nu este susținut, deocamdată, de rezultatele analizelor de laborator. Ea a explicat că, în perioada în care s-ar fi produs poluarea, vremea era rece, iar în astfel de condiții peștele consumă puțină hrană. Chiar și așa, cercetătoarea insistă că sunt necesare date mai precise înainte de a fi trase concluzii ferme.

Totodată, Elena Zubcov a amintit că, în acest an, Guvernul a aprobat modificări la Regulamentul privind monitorizarea și evidența sistematică a stării apelor de suprafață și subterane. Potrivit noilor prevederi, monitorizarea peștilor urmează să fie realizată o dată la trei ani.