Echinocțiul de primăvară: De ce zilele devin mai lungi și nopțile mai scurte

Termenul „echinocțiu” provine din latinescul „aequinoctium”, care înseamnă „noapte egală”. În această zi, durata zilei este aproximativ egală cu cea a nopții în toate regiunile globului. Fenomenul are loc atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera sudică în cea nordică, transmite Știri.md cu referire la tv8.md.

Specialiștii explică faptul că durata unui an astronomic este de aproximativ 365,242 de zile, nu exact 365. Această diferență determină variații de câteva ore de la un an la altul în ceea ce privește data și ora echinocțiilor și solstițiilor. Anii bisecți compensează doar parțial acest decalaj.

Din punct de vedere tradițional, echinocțiul de primăvară era considerat un moment important pentru comunitățile agricole, fiind asociat cu începutul lucrărilor de sezon, curățenia în gospodării și diverse ritualuri legate de renașterea naturii. În credințele populare, se spune că vremea din această zi ar putea prevesti cum va fi vara.

Potrivit estimărilor, în 2027, echinocțiul de primăvară va avea loc la ora 16:46, iar în 2028 va fi înregistrat în primele ore ale dimineții, la ora 04:17.

Odată cu venirea primăverii, va avea loc și trecerea la ora de vară. Schimbarea este programată în noaptea de 28 spre 29 martie 2026, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră, iar ziua respectivă va avea doar 23 de ore.

În emisfera nordică, echinocțiul marchează începutul sezonului cald, în timp ce în emisfera sudică anunță venirea toamnei. Totodată, în regiunile polare, fenomenul coincide cu începutul zilei polare în nord și al nopții polare în sud.