Dreptul la libera circulație în Zona de Securitate, încălcat frecvent

Chiar dacă ar fi ignorată dislocarea ilegală de către administrația transnistreană a posturilor de control și verificarea ilegală a documentelor tuturor persoanelor care traversează linia administrativă, cazurile de refuz de intrare în regiune și, mai nou, de părăsire a regiunii sunt frecvente și, în mare parte, nedocumentate, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Sunt constatări ale unui studiu realizat la comanda Asociației Promo-LEX. Involuția dramatică la acest capitol, înregistrată în 2020, este fără precedent și demonstrează cine, de fapt, deține pârghiile de control în Zona de Securitate, menționează autorii.

Potrivit studiului, decizia administrației regiunii de restricționare a circulației peste linia administrativă, în martie 2020, sub pretextul măsurilor anti-pandemice, a afectat sute de mii de oameni de pe ambele maluri și a inclus amplasarea a 37 de posturi de control suplimentare în Zona de Securitate.

A fost creat un precedent periculos când Tiraspolul a impus, iar Chișinăul a acceptat reguli noi în Zona de Securitate. Potrivit Promo-LEX, este grav că prin această acțiune Tiraspolul și-a adjudecat dreptul de a schimba ulterior aceste reguli, situație, la fel, acceptată tacit de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova.

Într-o conferință de presă la IPN, directorul executiv al Promo-LEX, Ion Manole, a declarat că nu au fost identificate precedente când un post nou instalat și neretras în primele 24 de ore, ca urmare a tensiunilor pe teren și a intervenției Comisiei Unificate de Control, să fi fost eliminat ulterior.

Odată instalate și operaționale, posturile de control rămân, activează și exercită efectiv funcții de control și restricționare a traficului de persoane și bunuri.

Potrivit lui, numărul real de posturi instalate este necunoscut.

Studiul arată că libertatea de circulație a cunoscut o involuție semnificativă, care a dus și la un upgrade al infrastructurii posturilor din anul 2003, când în cadrul așa-numitului „minister de interne” a fost creat „serviciul de migrație” și, concomitent, a fost instituită „taxa de migraţie”, iar pentru perceperea ei și pentru evidența fluxurilor de persoane, posturile de control au fost suplimentate cu ofițeri ai serviciului nou-creat.

După aproape un deceniu, Evgheni Șevciuk, pe atunci lider al regiunii, a anulat „taxa migrațională”, iar succesorul acestuia, actualul lider Vadim Krasnoselski, a retras ofițerii serviciului de la posturile de control în 2018.

Iurie Coțofan, consilier local, spune că s-a născut în regiunea transnistreană. Potrivit lui, drepturile omului sunt încălcate nu doar în Zona de Securitate, ci pe tot teritoriul transnistrean.

În special în Zona de Securitate, pot fi urmărite acțiuni de „răzbunare” ale administrației transnistrene față de veteranii de la Nistru și față de persoanele care apelează la organele constituționale pentru a-și face dreptate sau care iau apărarea altor persoane.

Iurie Coțofan afirmă că doar în cazul său, începând cu anul 1993, au fost admise cel puțin 14 încălcări brutale.

Bărbatul afirmă că, nu o dată, a fost reținut, răpit de organele din stânga Nistrului sub diferite pretexte.

De asemenea, i-au fost aplicate amenzi, i-au fost confiscate mărfuri etc.

Potrivit Promo-LEX, se impune inițierea de către Guvern a consultărilor cu UE și cu țările membre cu privire la reluarea sancțiunilor nominale împotriva decidenților de la Tiraspol care se fac responsabili pentru îngrădirea dreptului la libera circulație, dar și pentru arestări și detenții abuzive, pentru persecutarea oponenților politici și a activiștilor civici și pentru alte încălcări flagrante ale drepturilor omului în regiune, implicit în Zona de Securitate.

Acest lucru este vital pentru oprirea fenomenului de impunitate în teritoriul aflat în afara controlului autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

Conferința face parte din ciclul de conferințe prevăzute în proiectul IPN „Injustiția la vedere prin mijloace multimedia”. Agenția IPN nu își adjudecă dreptul să decidă dacă organizatorii conferințelor de presă au dreptate în cauzele despre care vor vorbi, aceasta este prerogativă exclusivă a justiției, însă perioada exagerat de lungă, mult mai lungă decât prevede legislația, a acestor cazuri poate fi considerată drept act de nedreptate și injustiție evidentă. Agenția de presă IPN nu poartă răspundere pentru declarațiile publice făcute în spațiul public de către organizatorii conferințelor de presă.