875
0
Drama unui cetăţean german care a avut încredere în Moldova și în moldoveni
875
0

Nu toţi acei care ajung să cunoască Republica Moldova şi pe cetăţenii ei rămân cu amintiri plăcute.

Mai mult chiar, pentru unii asemenea cunoştinţă e egală cu o dramă, ce-i marchează pentru tot restul vieţii. Este și cazul cetăţeanului german, Friedrich Maier, un om cu profunde convingeri religioase, care de mai mulţi ani trăieşte un adevărat coşmar și nu ştie ce să mai facă pentru a scăpa de el, transmite Știri.md cu referire la Unimedia.

Povestea lui Friedrich Maier a început acum vre-o 15-16 ani. Încă în Germania a făcut cunoştinţă cu o familie de moldoveni din Bălţi, care împărtăşeau aceleaşi convingeri religioase ca şi el. 

Între ei s-a legat un fel de relaţie de prietenie, consolidată inclusiv de faptul că aveau aceleaşi convingeri religioase.

Prin 2003-2004, noii prieteni ai germanului l-au rugat să devină, ca fiduciar, fondator nominal al unei companii. Pe atunci, în lipsa unei legislaţii mult mai clare, cum este în prezent, aceasta era o practică pe larg aplicată în Moldova, dar şi, în general, în lume. 

Friedrich Maier a acceptat, pentru că i s-a spus că, fondator fiind un cetăţean european, va fi mult mai uşor de atras investiţii străine. 

Apropo, la acel moment, compania nu valora nimic. Dar investiţii aşa şi nu au fost atrase, iar beneficiar real a rămas cetăţeanul RM (A. Tripăduş), care a şi venit cu ideea ca Friedrich Maier să devină fondator nominal.

Primele bănuieli că totul nu e chiar bine a început să le aibă când pe adresa sa din Germania au început să vină nişte documente stranii pentru el de la autorităţile din Moldova. 

Friedrich Maier nu înţelegea despre ce este vorba, căci nu avea nici o atribuţie cu ceea ce era scris în ele. Evident, l-a contactat pe prietenul său din Moldova, care i-a dăruit acele acţiuni, şi l-a întrebat ce se întâmplă. Acesta i-a spus să nu-şi facă griji, căci e vorba de nişte formalităţi, şi să neglijeze ceea ce-i venea prin poştă.

În 2007, însă pe numele său a fost deschis un dosar în care era acuzat de escrocherie în proporţii deosebit de mari. Cel mai interesant este că Friedrich Maier a aflat despre acest dosar abia în 2010. 

Tot atunci el a aflat că este în căutare internaţională. În acelaşi an Curtea de Apel a casat actele ce se refereau la arestul lui Friedrich Maier, decizia instanţei fiind irevocabilă.

După aceasta, logic şi legal ar fi fost ca Friedrich Maier să fie scos din căutare internaţională, lucru care nu s-a întâmplat, iar cetăţeanul german iarăşi a aflat despre aceasta absolut întâmplător abia peste 6 ani (!). 

Apropo, acesta a încercat să se documenteze ce e cu presupusa escrocherie care i se atribuia şi a aflat cu mirare că ar fi vorba de circa 3 milioane de euro, de care, evident, nu ştia nici cu spatele. 

Mai mult ca atât, el l-a găsit și pe cetăţeanul moldovean, pe care l-a întrebat direct cum a fost posibil să-i cauzeze pretinsa pagubă, dacă nici nu ştia de el sau de tranzacţia ce i se atribuia.

Atunci, în 2010, Friedrich Maier a considerat că situaţia s-a clarificat și că de acum încolo va fi lăsat în pace. Dar nu a fost să fie. 

În 2016, a mers cu familia în vacanţă în Bulgaria şi… a fost reţinut la aeroport. Motivul – e anunţat în căutare de Republica Moldova. 

După 10 zile el a fost eliberat, dar important este că autorităţile bulgare, după ce au intrat în esenţa cazului, au respins cererea Moldovei de extrădare a cetăţeanului german, calificând-o drept neîntemeiată.

Dacă autorităţile competente din Moldova şi-au permis să ignore decizia Curţii de Apel din 2010, logic ar fi fost ca măcar după refuzul Bulgariei de a-l extrăda pe Friedrich Maier să încerce să intre în esenţa cazului și să-l excludă pe cetăţeanul german din procedura de căutare internaţională. 

Dar nu au făcut-o nici de această dată, astfel că peste un an, în 2017, Friedrich Maier a avut parte de o nouă surpriză neplăcută, de această dat fiind reţinut în Bosnia. 

Dramatismul situaţiei a fost accentuat de faptul că cetăţeanul german în Bosnia era împreună cu fiul său, care încerca, prin acea călătorie, să treacă peste un moment greu – pierderea unui bun prieten. Dar, în loc de aceasta, şi copilul, şi tatăl, s-au ales cu o nouă traumă. 

Ulterior, după câteva zile, şi autorităţile din Bosnia, ca şi cele din Bulgaria, l-au repus în libertate pe Friedrich Maier, dar responsabilii din Republica Moldova nici de această nu şi-au pus elementara întrebare: De ce din nou demersul lor nu a fost luat în serios de un stat european?

Neînţelegând cum e posibil să fie reţinut de două ori în baza unui mandat de arest care fusese anulat încă în 2010, Friedrich Maier a început să se documenteze şi a aflat că procurorii din Moldova, din motive numai de ei ştiute, au decis să-i intenteze un nou dosar, în 2016, şi din nou pentru escrocherie în proporţii deosebit de mari. 

Însă, faptul dat contravine prevederilor naţionale şi internaţionale, Convenţiei şi pactelor europene, ratificate de Republica Moldova, încălcându-se astfel drepturile fundamentale ale lui Friedrich Maier, în special art.4 din Protocolul nr.7 adiţional CEDO privind interzicerea dublei urmăriri penale. 

De asemenea, ordonanţa de căutare lezează dreptul său fundamental la libera circulaţie și viaţă privată, stabilite de art.27 din Constituţie si art.5, 8 din Convenţia CEDO. 

Ca să nu mai vorbim de faptul că Friedrich Maier este căutat penal în baza unui mandat de arest anulat printr-o hotărâre judecătorească, precum și de faptul că, fiind de două ori reţinut în vederea executării mandatului de arest anulat, a executat o perioadă dublă celei indicate în mandatul de arest de 30 zile – 60 zile. 

Şi mai straniu este că, deşi de două ori ţări europene au refuzat extrădarea lui (probabil, după ce au intrat în esenţa cazului), Moldova continuă să insiste ca el fie căutat internaţional.

Deci, ce e cu acest caz straniu al cetăţeanului german Friedrich Maier? Probabil, aici procurorii ar trebui să răspundă la nişte întrebări elementare. 

Prima întrebare ar fi: De ce se încalcă premeditat Convenţia europeană de asistentă juridica în materie penală din 20.04.1959, ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr.1332 din 26.09.1997, conform căreia o persoană europeană nu poate fi anunţată în căutare în lipsa măsurii preventive și a cărei loc de domiciliu este cunoscut. 

Apropo, nu se ştie de ce procurorii insistă că nu cunosc domiciliul lui Friedrich Maier, deşi el nu ascunde acest lucru și îl indică în răspunsurile oficiale către procurori. 

Mai mult ca atât, faptul respectiv e indicat și în corespondenţa Ambasadei Germane la Chișinău cu organele de resort din Moldova. 

A doua întrebare ar fi: De ce se insistă pe căutarea internaţională a lui Friedrich Maier în baza unor fapte termenul de prescripţie în cazul cărora demult a expirat? Mai ales că se face trimitere la prevederi din Codul Penal, care au fost deja abrogate. 

Astfel, Friedrich Maier este căutat pentru nişte fapte care nu se califică ca infracţiuni, iar in colaborare cu anularea măsurii preventive, devine clar că cetăţeanului german i se încalcă drepturile fundamentale.

Pe lângă întrebările menţionate mai sus, sunt şi altele (mai ales în ceea ce ţine de comportamentul procurorilor), dar nu credem că e cazul să intrăm în detalii. 

O mică remarcă, totuşi, ce cere. Ce-i împiedică pe procurori să-l audieze/interogheze pe Friedrich Maier privind acuzaţiile ce-i sunt aduse? 

Cu atât mai mult că cetăţeanul german îşi doreşte să colaboreze cu organele abilitate din Moldova. Iar ca să nu se întâmple diverse „peripeţii” de genul celora prin care Friedrich Maier a mai trecut dat fiind faptul că era anunţat în căutare internaţională, respectivele audieri/interogări ar putea avea loc în incinta Ambasadei RM din Germania.

Poate ar fi cazul ca de acest dosar să se intereseze noua conducere a Republicii Moldova, care pune un accent deosebit pe reformarea procuraturii, dar şi pe respectarea drepturilor fundamentale ale omului și pe promovarea unei imagini pozitive a Moldovei în lume. Iar cazul lui Friedrich Maier e cât se poate de relevant în acest sens. 

Or, aici avem de a face şi cu activităţi stranii (ca să nu spunem mai mult) din partea organelor procuraturii, şi cu încălcări flagrante ale drepturilor omului, şi cu promovarea unei imagini proaste a Republicii Moldova în lume.