Drama unei femei: Fiind dascăl, soțul mă bătea până la sânge

Maia Ticolaz din satul Roșcana, raionul Anenii Noi, este originară din Cimișlia. În cadrul proiectului „Femeile nu tac” cu Adrian Prodan, femeia a mărturisit că în copilărie s-a simțit foarte singuratică. „Nu am fost iubită de părinți și de sora mea. Nu mă luau în seamă, nu aveam atenție. Poate tata mă iubea, dar nu putea să-mi arate asta. Mama și sora erau mereu pe primul loc”, își amintește ea, transmite Știri.md.

Femeia spune că nu a absolvit nici nouă clase, fiindcă voia să lucreze, să câștige bani pentru a-și putea cumpăra haine și toate cele necesare, întrucât părinții nu-i ofereau aceste lucruri. Așadar, ea a început să lucreze de la vârsta de 13-14 ani, neavând parte de distracție, prieteni și joacă în curtea casei.

„Mă uitam la copii cum zburdau. Eu nu am avut parte de așa copilărie. Numai muncă. Și acasă totul era pe mine, animalele, păsările, totul”, își amintește ea.

Mama sa i-a spus că, de fapt, nu a vrut să o nască. „Eu cred că sora mea nu e de la tata. Ea mereu îl înjosea, îl obijduia”, zice Maia.

Femeia povestește cum într-o zi a fost bătută cumplit în familie.

„Eram cu fetele de la școală. Am mers la una dintre fete acasă, ne-am luat cu joaca și deja am dormit acolo. Băieții din mahala se îngrămădiseră acolo și eu trebuia să merg acasă și mă temeam că toți o să spună că am stat cu băieții, că sunt o ușuratică. De asta și am rămas să dorm acolo. Când am venit acasă a doua zi, sora mea mi-a apucat cercelul și mi l-a smuls din ureche. M-a bătut atunci tare. Țin minte asta bine”, povestește Maia.

Când Maia avea 18 ani, tatăl său a decedat. Acest moment i-a marcat mult viața, fiindcă tatăl său era unica persoană cu care ea avea o relație apropiată.

„El niciodată nu mi-a zis că suferă de cancer. Mama și sora nici nu aveau grijă de el. Aveam eu grijă când el era bolnav. Ele au venit doar la înmormântare. (…) Eu mereu mă rugam ca el să trăiască, dar eu să mor, pentru că știam că nu voi putea fără el. El îmi zicea să nu stau lângă el când o să moară, pentru că știa că eu țin la el”, își amintește femeia.

La vârsta de 21 de ani, Maia s-a căsătorit. Cu primul său soț s-a cunoscut la o sărbătoare. Mama sa insista ca fata să se căsătorească cu el, pentru că era credincios. Maia însă nu dorea să se mărite cu acel bărbat.

Familia lui, la fel, se comporta urât cu ea. Părinții săi și ai bărbatului au făcut o înțelegere din timp ca cei doi să se căsătorească.

„Mama mi-a decis viața. Eu nu voiam deloc. Eu mă gândeam că dacă el mă va stima, va fi bun cu mine, atunci și eu o să mă îndrăgostesc de el. Dar nu a fost așa”, mărturisește ea.

Bărbatul nu o iubea, ci chiar o înșela și o agresa fizic: „Eu doar în document eram căsătorită, dar în realitate nu. El mi-a zis că nu mă iubește din primele zile, de când trebuia să facem nuntă.

După spusele femeii, căsnicia a fost marcată de violență și conflicte. Mai mult, ea nu și-a dorit nici copii cu el.

„Când am făcut primul băiat, eu m-am îmbătat. Îmi era atât de antipatic, încât am băut ca să mă pot culca cu el. Altfel nu puteam”, își amintește ea.

În primele zile de căsnicie, bărbatul a lovit-o pe Maia. Acesta o bătea și pe mama Maiei. „Ea nici nu s-a așteptat că el e așa, el fiind dascăl, om credincios. El putea să mă bată, să mă lase plină de sânge, vânătă și a doua zi mergea la biserică”, relatează femeia.

Maia spune că toate conflictele porneau de la nimicuri. Bărbatul era mereu în stare de ebrietate, chiar și când mergea la biserică.

„El mă bătea mereu când nu voiam să mă culc cu el. Mă bătea cu pumnii mereu, cu picioarele tot. Eu stăteam mereu deasupra băiatului, ca să nu-l bată pe el. (…) Fata nu prea a văzut violență, dar băiatul a văzut multe. El fugea de soț când acesta venea acasă. L-a bătut și pe el. Îl punea pe grăunțe să stea cu picioarele și pe coji de nucă. Asta pentru că nu voia să învețe o poezie”, povestește Maia.

Timp de 10 ani, Maia era bătută practic în fiecare săptămână. Din cauza violenței în familie, ea voia să se sinucidă. Chiar a luat și pastile.

„Odată am crezut că mor. A bătut-o tare pe mama, a aruncat-o în beci. Eu atunci nici nu mă puteam mișca, eram ca un covrig, tremuram toată, nici nu puteam să merg. Eu nu mă puteam apăra. El putea să bată în mine cu tot ce vedea împrejur. El nu gândea din cauza alcoolului”, își amintește femeia.

La un moment dat, ea și-a luat inima în dinți și a depus actele pentru divorț. Chiar dacă bărbatul nu era de acord cu acest lucru, judecătoarea atunci i-a spus: „Du-te acasă și privește-te în oglindă pe tine și pe ea, de sus până în jos, și vezi ce are ea și tu ce nu ai”. Într-un final, cei doi soți au divorțat.

Peste un timp, Maia s-a recăsătorit. Inițial i-a plăcut al doilea său soț. Spune că mereu și-a dorit un soț bun la suflet, dar și un tată iubitor pentru copii. Totuși, nici această căsnicie nu a fost una fericită.

Prin ce greutăți a fost nevoită să treacă Maia în a doua căsnicie aflați în continuare:

Video: Youtube/Prodan Adrian